Se aniversează acum 25 de ani de când s-a prăbușit zidul Berlinului care despărțea cele două Germanii; cu tristețe vedem că, în tot acest timp nu a secat Prutul, ci, uneori, parcă dimpotrivă.
Au apărut în spațiul public tot soiul de remarci și analize referitoare la eventualul proces al reunificării. Acest subiect a devenit unul important în dezbaterile din România și a apărut ca subiect în Republica Moldova.
Este un prilej să ne aducem aminte de faptul că Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) a fost printre promotorii săi și că noi, utilizând metodologia germană, am estimate pentru prima oară costurile reunificării dintre România și Republica Moldova.

„Societatea românească este mult mai bună decât politica românească, așa că politica are de recuperat.” Declaraţia îi aparţine unuia dintre cei mai apreciaţi strategi militari din lume, Edward Luttwak. Consultantul la care apelează chiar şi Pentagonul atunci când are nevoie este născut în România, la Arad.

Vom avea curând alegeri prezidențiale în România. Credeți că este important cine va deveni președintele țării, când vorbim despre poziția României ca membru EU și NATO?

Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului a fost revalidat, în urma unei vizite de evaluare, pentru încă patru ani în reţeaua UNESCO, fiind singurul geoparc din România care deţine acest statut, transmite corespodentul MEDIAFAX.
Comitetul de Coordonare al Reţelei Europene, parte din Reţeaua Globală a Geoparcurilor, a votat pentru acordarea unui cartonaş verde pentru Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Delta Dunării şi alte regiuni din România, între care Braşov, Cluj şi Bucureşti, vor fi promovate prin intermediul gastronomiei şi vinurilor româneşti, într-o serie intitulată "Food and Wine Adventures: Romania", care va fi difuzată anul viitor la nivel internaţional de televiziunea Travel Channel.
Compania Scripps Networks Interactive, care deţine Travel Channel, şi compania de producţie Tuesday's Child lucrează în prezent la realizarea seriei "Food and Wine Adventures: Romania", care va cuprinde şase episoade de câte 30 de minute, după cum a declarat, pentru MEDIAFAX, producătorul Eoin O'Shea, care se află în prezent în România pentru a finaliza filmările la acest proiect.

Printre cei peste 120 de inventatori prezenţi la ultima ediţie a Salonului UGAL INVENT de la Galaţi, şi-a făcut loc şi Theodora Găiceanu, o elevă de 17 ani care a reuşit să uimească juriul cu o metodă de determinare a minelor folosind o platformă autonomă.
La aproape 17 ani, Theodora Găiceanu este elevă în clasa a zecea, la Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu“ din Galaţi. A avut curajul să aplice la un Salon de Inventică important din oraş şi până la urmă a ieşit cum nu se poate mai bine pentru ea: a fost răsplătită de juriul Salonului UGAL-INVENT cu premiul pentru „Cel mai tânăr inventator”. Theodora a participat în acest concurs cu un detector de mine bazat pe o platformă autonomă. Povestea din spatele acestui dispozitiv este una interesantă.

Cimitirul Vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru crucile viu colorate pe care sunt scrise epitafuri insolite, este prezentat într-un documentar care a fost difuzat duminică de televiziunea francofonă TV5 Monde.
Sub titlul "Roumanie, les récits d'un cimetière" ("România, poveştile unui cimitir", n.r.), documentarul prezintă viaţa unor locuitori ai comunei Săpânţa, care par să aibă o relaţie specială cu moartea.
Filmul începe prin prezentarea Maramureşului, o regiune din nordul României, la graniţa cu Ucraina. "Această regiune este ţara bisericilor şi a operelor de artă sculptate în lemn", se spune în introducerea acestui documentar.

Constantin Crânganu spune că administraţia energetică americană estimează rezerve de gaze ascunse în rocile României, de peste 1.000 de miliarde de metri cubi. Adică de peste 140 de ori mai mari decât produce România în fiecare an. Tocmai de acea, susţin unii specialişti, că în spatele protestele de anul trecut, faţă de intenţia amercianilor de la Chevron de a exploata gaze de şist la Pungeşti, în judeţul Vaslui, s-ar fi aflat alte interese.
„Scopul a fost realizat. A fost întârziată explorarea şi exploatarea cu 4-5 ani din cauza acestei propagande venită dinspre est, hai să o spunem pe aia dreaptă”, spune Cornel Dinu, profesor universitar Facultatea de Geologie.

Aparent bine, ca să răspund pe loc titlului-întrebare. În realitate, nu se prea cunoaşte cu o exactitate satisfăcătoare care este situaţia la zi a marmotelor noastre din Carpaţi. În mod paradoxal, cercetătorii şi zoologii noştri nu s-au arătat încă suficient de interesaţi de aceste simpatice rozătoare, încât să facă studii serioase şi complexe de teren, aşa cum se fac în alte ţări. Cu toate acestea marmotele autohtone reuşesc încă să supravieţuiască factorilor negativi provocaţi de oameni şi de activităţile acestora în mediul lor. În plus, povestea marmotelor din România conţine şi un interesant episod de adevărată renaştere a speciei în Carpaţii noştri.

Romania ocupa locul al noualea in Topul 10 al celor mai atractive destinatii de vacanta pentru anul 2015, prin prisma raportului dintre tarife si oferta turistica, intocmit de editorii ghidului de calatorii Lonely Planet, transmite MEDIAFAX.
Tarile din Europa de Est apar in mod frecvent in topurile celor mai atractive destinatii prin prisma raportului dintre tarife si oferta turistica, insa, in cazul Romaniei, prezenta ei in acest clasament este perfect justificata", afirma editorii de la Lonely Planet.

Portul Constanţa devine cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari, relatează Bloomberg., citat de B1TV.
Cantitatea de cereale care a trecut prin Portul Constanţa până la sfârşitul lunii august a fost cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi, până la sfârşitul acestui an, va depăşi nivelul anului trecut, a declarat purtătorul de cuvânt al portului, Monica Velicu.