Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, ca exista tensiuni in relatia Romania-Ungaria, dar ca acestea pot fi gestionate intr-o maniera europeana, relateaza Agerpres.
"Sunt, categoric, dar cred ca le putem gestiona european. Adica, ca doi buni vecini, ca doua tari care au aceleasi standarde democratice, ca altfel nu eram membri ai Uniunii Europene si ai NATO", a declarat Victor Ponta, intrebat daca in opinia sa exista tensiuni in relatiile romano-maghiare in acest moment dupa declaratiile unor oficiali ai Budapestei si reactia venita din partea romana.

Reprezentanți ai unor importante asociații de români din Italia și Spania, prezenți la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), spun că sunt pregătiți să ceară președintelui Klaus Johannis dizolvarea Parlamentului, dacă nu se vor aproba votul prin corespondență și votul electronic.
Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE), a afirmat, vineri seară, că românii din diaspora sunt pregătiți să facă presiuni asupra autorităților din România, pentru a avea vot prin corespondență și vot electronic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La venirea triburilor maghiare în Panonnia, vechile cronici spun că actualul teritoriu al Ungariei era locuit de slavi, bulgari şi de o populaţie numită „păstori ai romanilor”. O parte a istoricilor români sunt convinşi că este vorba de populaţii româneşti. Cu alte cuvinte, înainte de cucerirea maghiară, Pannonia ar fi fost locuită de neamuri stră-româneşti.
În secolul al IX lea d HR, în Europa evului întunecat sosea o nouă populaţie de călăreţi războinici. Era vorba de războinicii maghiari, în traducere „copii pământului”, neamuri fino-ugrice, venite gradual din stepele Asiei şi aşezându-se către mijlocul secolului al IX lea împinşi mai ales de pecenegi între râurile Nistru şi Prut. 

Vicepreşedintele Jobbik, Szávay István, a declarat, la Tabăra EMI de la Gheorgheni, că unirea României cu Republica Moldova într-un viitor apropiat ar trebui să creeze premisele federalizării statului român, însemnând şi "o oportunitate" pentru o mai bună reprezentare a maghiarilor la nivel regional.
 "Sunt sigur că peste cinci, zece, 15 ani România se va uni cu Moldova (n.r. - Republica Moldova), toate semnele şi procesele indică acest lucru. Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici, deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o alta temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregătite pentru această mare unire, care trebuie să ducă la o federalizare de un anumit nivel a României.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat ceea ce nici măcar Laszlo Tokes nu a îndrăznit să spună în public: „Trebuie să continuăm pe această cale pas cu pas pentru a recupera pământul natal. Această alianţă (UDMR) a fost creată acum 25 de ani ca să lucreze pentru noi şi după 25 de ani e nevoie de această alianţă.”
Adică ce înseamnă asta? Se știe că pământul natal al UDMR-iștilor e Ardealul, Ardealul e parte din România așadar a recupera pământul natal înseamnă ca României să i se ia Ardealul. În plus înțelegem că acțiunile pe care le-a desfășurat în ultimii 25 de ani UDMR-ul au avut acest scop și că pe această cale trebuie urmată pas cu pas către scopul propus.

Apropierea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 resuscitează interesul românilor pentru un act similar, arată Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului ”Adevărul”, scrie Mădălina Mihalache în www.adevărul.ro, preluat de Romanian Global News.
În ceea ce priveşte rezultatul ultimelor alegeri locale din Republica Moldova, 52,6% dintre români afirmă o părere bună despre câştigarea alegerilor pentru primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă, iar 6,9% au o părere proastă. Oferă explicaţii Darie Cristea, director general INSCOP: ”Numărul de nonrăspunsuri este foarte mare - 40,5% - ceea ce atrage atenţia asupra principalei probleme a raportării românilor la Rep. Moldova – o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Potrivit noii legi, viitorul Parlament va avea 329 de deputaţi şi 136 de senatori. Românii din Diaspora vor fi reprezentați de 2 senatori si 4 deputați, deși președintele Iohannis a declarat de nenumărate ori în perioada electorală și imediat după ce a fost ales că numărul parlamentarilor aleși în afara țării este prea mic, transmite Romanian Global News.
"Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege. Promulgînd fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Preşedintele Iohannis şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales", scrie fostul președinte Traian Băsescu pe contul său de Faccebok, preluat de Romanian Global News.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012, alături de Mișcarea Civică Tinerii Moldovei, demarează campania de strângere de fonduri pentru Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” din Comrat, oraș din autonomia găgăuză a Republicii Moldova.
Instituția căreia nu i se dădea mari șanse de supraviețuire în anii ’90, atunci când găgăuzii au cerut autonomie față de Chișinău, are nevoie de suma de 14.000 de euro pentru înlocuirea sistemului învechit de încălzire termică a clădirii. În fiecare iarnă, cei 200 de elevi care împart curtea cu Școala nr. 2, de limbă rusă, studiază în condiții greu de imaginat. Acțiunea 2012 a reușit să strângă până în prezent suma de 3500 de euro, iar pentru restul de 10500 de euro lansează un apel de solidaritate către cei dornici să-i ajute pe copiii care învață în limba română în regiunea de sud a Republicii Moldova.

Aflat la Băile Tuşnad, şeful Executivului maghiar a postat o fotografie pe Facebook însoţită de comentariul "Acasă, în Ardeal".
În fotografie, Orban apare alături de o copilă, cel mai probabil fiica sa, pe o terasă din staţiunea harghiteană.
În trecut, Orban a avut o serie de afirmaţii, mai mult sau mai puţin voalate, în care a vorbit de apartenenţa Ardealului la statul maghiar, potrivit România TV.
Alături de Laszlo Tokes, Viktor Orban urmează să participe la o dezbatere în cadrul Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad.

Începe să devină virală scrisoarea deschisă a două românce, care au creat pagina hello-romania.com, în care argumentează de ce românii, și cei din țară și cei din afara ei, ar trebui să fie mândri de naționalitatea lor. Andrada și Andreea sunt inițiatoarele campaniei "I'm Romanian" prin care vor să determine românii să își descopere tradițiile, istoria și cultura.

Iată textul scrisorii.

De-a lungul timpului, românii de peste hotare au stârnit numeroase controverse. Au fost sursa a numeroase ştiri în ziare, la televizor, bârfe și zvonuri.