Într-o scrisoare datată în 28 mai, Consiliul Local Românesc din Micherechi a fost informat despre refuzul ministrului de resort în ceea ce priveşte preluarea şcolii generale din localitate transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.
Motivul autorităţilor a fost că din dosarul cererii de preluare a instituţiei de învăţământ românesc a lipsit scrisoarea de susţinere a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar până când nu există un consens în această privinţă şcoala va rămâne în custodia statului.

Un imens steag tricolor de 300 de metri a unit România cu Republica la podul peste Prut de la Sculeni. Evenimentul a fost avanpremiera unei Pod uman care se va forma la Prut pe 11 iulie și la care sunt așteptați să participe toți cetățenii de pe ambele maluri ale râului.
Organizațiile unioniste au desfășurat drapelul uriaș în amintirea Podurilor de flori din anii ’90 și au cerut autorităților ridicarea interdicției președintelui Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion.
 După acțiunea de la Sculeni, participanții din Chișinău au mers la Iași, unde au întins o horă în Piața Unirii, în jurul statuii lui Alexandru Ioan Cuza. Inițiativa a aparținut BUN – Blocului Unității Naționale.

Incidentul rasist a avut loc marţi în centrul Romei. Trei italieni l-au oprit pe un român în vârstă de 33 de ani, în cartierul San Giovanni. Au început să îl înjure şi să îl lovească, strigând: „Eşti un român nenorocit, pleacă acasă!”.
Românul s-a făcut că ignoră agresiunea, a intrat într-un local şi s-a închis în toaletă. Cei trei italieni l-au scos şi i-au spus din nou: „Trebuie să pleci, eşti un nenorocit de imigrant, nu te vrem în Italia”.
Sub privirile îngrozite ale trecătorilor care erau în acel moment în Piaţa Tuscolo, cei trei tineri italieni au scos un cuţit şi i-au retezat românului degetul unei mâini.
„Părea a fi o scenă dintr-un film de groază. Victima avea mâna plină de sânge”, a declarat un martor.

Marți, 2 iunie 2015, la Bătania și Micherechi, în Ungaria, s-a scris povestea în care copiii românilor din zonă au primit teatrul din România și au făcut echipă cu actori profesioniști într-un program care vrea să aducă personajele copilăriei noastre și în viața celor mici de acum și să-i facă să intre astfel în lumea fascinantă a luin Ion Creangă, transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.
Programul a cuprins patru spectacole cu piesa Ursul păcălit de vulpe, adaptare după povestea lui Ion Creangă, și patru workshop-uri interactive de teatru pentru copii (improvizație și interpretare) sub genericul Atelierul micului actor – proiect inițiat și susținut de actori profesioniști ai Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad, dar și din București.

Domniţa Ruxandra, fiica domnitorului Moldovei, Vasile Lupu a rămas celebră în istorie pentru frumuseţea sa, dar şi pentru destinul tragic. A avut nenumăraţi peţitori şi s-a căsătorit cu un fiu de cazac, după ce oastea acestuia a atacat Moldova.
Frumuseţea şi rangul domnesc nu i-au garantat Ruxandrei fericirea, ba din contră, au făcut-o atât de râvnită încât Moldova condusă de tatăl său a fost atacată şi pârjolită de peţitorii care voiau morţiş mâna domniţei.
Destinul tragic al Domniţei Ruxandra a început în 1632 la Iaşi. Aici s-a născut Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu şi a primei sale soţii, Doamna Tudosca.  A rămas orfană la numai 10 ani.

România a atins un record negativ anul trecut: cel mai redus nivel al natalității de după 1990. De asemenea, numărul copiilor români a scăzut cu peste 38.000, în 2014.
În cursul anului 2014, în România s-au născut 185.322 copii,  în scădere semnificativă față de anul 2013 când s-au născut 198.216 copii și aproape la jumătate față de anul 1990, când România a avut 315.000 nou-născuți.
Numărul nou-născuților din 2014 s-a situat mult și sub media din ultimii ani, situată constant la aproape 220.000 de copii pe an. În România sunt aproape 4 milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani.

Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada.
Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.
El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi "înspăimântătoare", pe care le va explora în viitor.

Printre zecile de personalități din Uniunea Europeană care nu mai au voie să intre pe teritoriul Rusiei se află și cinci români: fostul ministru de Externe și ambasador desemnat pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, fostul consilier prezidențial pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă, Iulian Chifu, liderul PMP, Eugen Tomac, şeful Statului Major al Forţelor Navale, Tiberiu Liviu Chondon și directorul general adjunct al companiei de stat Transgaz, Gheorghe Hațegan.

Reacția lui Eugen Tomac:

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat, la Realitatea TV, că este de părere că Moscova a fost iritată de faptul că, în calitate de deputat dar şi de fost consilier al preşedintelui Băsescu a încercat să atragă atenţia asupra pericolului rusesc.

În toate articolele ce au ca temă Ardealul, fie de sinteză istorică, fie polemice, Mihai Eminescu dovedeşte o documentare de arhivar lacom de totalitate, pe care geniul lui a topit-o în sinteze publicistice de mare actualitate şi în zilele noastre.
 „Numai întâmplarea a făcut ca, încă din tinereţe, să cunosc poporul roman în cruciş şi curmeziş“, spunea Eminescu, făcând referire şi la peregrinările sale prin Ardeal. Ne referim la perioada 1864-1869, când a poposit la Braşov, Sibiu, Răşinari, Blaj, Alba Iulia.

Ardealul, temă majoră a gazetarului Eminescu

Informaţii preţioase despre şederea lui Mihai Eminescu la Blaj, în 1866, aflăm din lucrarea „Amintiri despre Eminescu", ediţie îngrijită de Corneliu Remus Cacoveanu, Ion Buzaşi şi Ion Mărgineanu.

In vreme ce partizanii Rusiei de peste Prut sustin ca moldovenii si romanii sunt doua popoare diferite, unul dintre cei mai nationalisti politicieni de la Moscova ii contrazice
„Moldovenii sunt romani! Noi, rusii, le-am dat numele de moldoveni, dar ei sunt romani!” Declaratia ii apartine politicianului extremist Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR), si a fost facuta in timpul unui interviu pentru televiziunile ruse, scrie timpul.md.
Declaratia politicianului rus este destul de surprinzatoare, mai ales pentru filorusii si rusofonii din Republica Moldova. De zeci de ani, prorusii din Republica Moldova au incercat sa promoveze asa-numitul ‘curent moldovenist’, al carui scop declarat este sa altereze coeziunea culturala, lingvistica si spirituala dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului, adauga sursa citata.