A iubit cântecul popular așa cum a iubit rugăciunea. A iubit cântecul popular așa cum și-a iubit familia și neamul. A iubit cântecul popular așa cum își iubește un părinte copilul. A fost artistă, interpretă de cântec popular autentic, dar și soție și mamă. Desigur, tare mult și-ar fi dorită să ajungă soacră și bunică. Dar, oare putem să ne alegem ora de plecare? Desigur, nu! Asta e realitatea vieții. A plecat fără să ne spună nimic, iar noi am condus-o cu lacrimi, flori, durere și regrete.
Se împlinesc cinci ani de când Veronica Crăciun Perșe nu și-a mai cântat cântecele. Se împlinesc cinci ani de când glasul Veronicăi Crăciun Perșe nu s-a mai auzit decât din înregistrări de televiziune sau radio, casete sau c.d.-uri audio. Se împlinesc cinci ani de când prietenii care au iubit-o (și-o vor iubi mereu), nu i-au mai auzit vocea sau glasul spunând, așa cum numai ea știa să spună: ,,- Ce faci, puiu? Hai la o cafea!”.

Aleșii se întorc din vacanță, pentru ultima sesiune parlamentară a acestei legislaturi, iar printre legile ce așteaptă să fie votate este și cea referitoare la ajutorul pe care statul îl acordă femeilor care aduc pe lume un copil.
Propunerea legislativă, care a trecut deja de votul senatorilor, se referă la femeile care optează pentru doi ani de concediu de creștere și îngrijire a copilului. Concret, dacă propunerea va fi votată, femeile care vor să stea acasă mai mult de un an după naștere, vor beneficia de o indemnizaţie al cărei plafon maxim va fi majorat de la 1.200 de lei, la 3.400 de lei pentru primele 12 luni din cei doi ani de concediu.
Legea are mari șanse să fie votată, întrucât toate partidele politice ar dori ca în România să sporească natalitatea, iar ajutorul pentru mame este un stimulent în acest sens.

Noua lege funerară permite românilor să facă înmormântări fără preot. Mai mult decât atât, nu se mai permite priveghiul în casă.
Noile reglementări schimbă numeroase lucruri. Astfel, românii pot avea parte de o înmormântare civilă sau laică, iar oamenii au posibilitatea de a alege, în timpul vieții, modul în care vor fi înhumați, având și opținea de a fi incinerați sau nu.
“Înmormântarea poate fi religioasă sau laică, precedată sau nu de incinerare. Locul şi modalitatea înmormântării vor fi conforme voinţei exprimate în timpul vieţii de persoana decedată, fără nici o modificare a ultimei voinţe a acesteia”, se arată în art.16 al Legii 102/2014, privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare din România.

In perioada 24 - 30 ianuarie 2016 se desfasoara la nivel national Campania ,,Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin’’.
       Cancerul de col uterin este una din cele mai importante probleme de sănătate publică în Europa şi în România. Pe continentul european, 60.000 femei suferă de această boală şi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin.
        România îşi menţine ratele înalte de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin.
        Cancerul de col uterin este a patra cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar, colorectal şi cel pulmonar, dar prima în rândul femeilor tinere, între 15 şi 44 de ani.
        O explicaţie a situaţiei ar fi că multe femei nu au informaţii referitoare la modalităţile de prevenire a cancerului de col uterin.

La momentul actual, speranţa medie de viaţă la nivel mondial este de 71 ani pentru bărbaţi şi 73,5 ani pentru femei. În multe ţări, această cifră este mult mai mare.
Spre exemplu Spania, Japonia, Australia, Elveţia şi alte ţări au speranţa de viaţă aproape de vârsta de 83 de ani. Dar de ce suntem departe de nemurire?  
Acum câţiva 10.000 de ani, oamenii nu sperau să trăiească mai mult de 30 de ani, iar în urmă cu doar 100 de ani, speranţa medie de viaţă a fost de doar 50 de ani. Am făcut progrese incredibile, mai ales în ultimul secol, iar datorită descoperirilor ştiinţifice cel mai probabil că şirul modificărilor şi invenţiilor revoluţionare despre modul în care trăim şi murim va continua.

Uniunea Sindicală Sanitas Bucureşti a dat publicităţii recent proiectul Legii Salarizării Unitare, agreat la finele anului trecut de vechiul guvern. Potrivit grilei de salarizare a Rovanei Plumb, un profesor debutant din învăţământul preuniversitar va câştiga lunar între 2.080 – 2.590 lei, iar un profesor de liceu, gradul I cu peste 40 de ani vechime va încasa între 4.953 lei şi 6.167 lei pe lună. Un medic stagiar în unităţi sanitare va avea salariul cuprins între 2.704 lei şi 3.607 lei pe lună. Aceasta este însă una dintre cele patru variante de proiect a legii salarizării unitare discutate anul trecut. Abia mâine vom şti de la care dintre ele vor porni negocierile cu sindicatele.
Anul trecut au fost vehiculate patru proiecte privind noua lege a salarizării unitare, iar cel făcut public azi de Sanitas Bucureşti este unul dintre ele, mai precis cel agreat de vechiul guvern, ne-au explicat Marius Sepi, Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, şi Bogdan Hossu, Preşedintele Confederației Naţionale Sindicale "Cartel Alfa".  

Vă doriţi un an nou mai bun? Poate ar trebui să vă gândiţi mai des la sfărşitul inevitabil.
Călugării budişti, de exemplu, meditează deseori privind cadavre în diverse stadii de degradare şi sunt învăţaţi să se gândească la propriile corpuri ca ceva trecător, care are o soartă inevitabilă.
Arthur C. Brooks, preşedintele American Enterprise Institute, oferă exemplul de mai sus într-un articol pentru New York Times, scriind că acest tip de meditaţie este folosit ca soluţie pentru îmbunătăţirea felului în care aceştia privesc viaţa. Meditaţia asupra morţii îi face pe oameni să îşi dea seama de faptul că vieţile lor sunt trecătoare şi îi stimulează să găsească un echilibru între dorinţele momentului şi scopurile existenţiale. Cu alte cuvinte, îi face să se întrebe dacă îşi trăiesc viaţa cum ar trebui.

Mariri de indemnizatii si acordarea de sporuri si prime pentru bugetari... Sunt proiectele care se in dezbaterea Parlamentului la inceput de an, in conditiile in care in 2016 vom fi chemati la vot.
Pe ordinea de zi a Senatului si Camerei Deputailor se afla mai multe proiecte de lege, depuse de alesi, care vizeaza marirea indemnizatiei de somaj cu aproximativ 100 lei, acordarea de pensii speciale, sporuri si prime pentru anumiti bugetari si veterani de razboi.
Alte initiative legislative urmaresc implementarea unor masuri de stimulare a invatamantului profesional, universitar si a cercetarii stiintifice. si elevii ar putea primi o veste buna, deoarece un proiect de lege aflat in dezbatere se refera la majorarea alocatiei de stat la 200 de lei.

Oficiali ai Ministerului Transporturilor împreună cu cei ai CNADNR pregătesc sistemul de taxare al autostrăzilor din România. Șoferii vor fi obligați să plătească dacă vor să circule pe A1 și A2, iar taxa va scoate din buzunarul fiecărui șofer minimum 1,75 de euro pentru fiecare 100 de kilometri parcurşi pe autostrăzile construite din bani publici sau europeni, scrie Capital.
Prima autostradă din România pentru care șoferii vor fi taxați este A1, București-Pitești. Taxe se va aplica după ce șoseaua cu patru benzi, cu o lungime de aproximativ 110 km, va suporta reparații capitale.