La București, la Palatul Parlamentului, în data de 25 martie, a avut loc un eveniment de o importanță deosebită pentru cultura și istoria țării noastre: lansarea volumului IULIU HOSSU – EROU AL CREȘTNISMULUI ȘI AL NEMULUI ROMÂNESC sub semnătura unui colectiv condus de istoricul dr. Gheorghe Firczak împreună cu Svetlana Mureșan și Svetlana Bojcsuk, volum publicat la Editura „Cetate” Deva.
În anul 2025 se împlinesc 140 de ani de la nașterea Fericitului Iuliu Hossu, iar proiectul de lege adoptat de Parlamentul României - 2025 – Anul Cardinal Iuliu Hossu, a deschis cadrul legal pentru organizarea, la nivelul întregii țări, de  evenimente culturale, diplomatice, artistice sau educaţionale dedicate Fericitului Iuliu Hossu, Episcopul Marii Uniri.

În data de 21 martie, am avut bucuria să particip la Conferința Doctoranzilor "Green Deal Challenges for a Sustainable Future of EU", organizată de Școala Doctorală RISE, sub auspiciile Catedrei Jean Monnet "Green Deal and European Negotiations". Au participat cu lucrări 40 de doctoranzi aparținând celor mai prestigioase universități din țară, printer care: Academia de Studii Economice din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (de la 2 școli doctorale), Universitatea de Vest din Timișoara și, desigur, gazdele evenimentului, de la Universitatea Babeș-Bolyai (de la 7 școli doctorale). În premieră, a participat o delegație de la Azerbaijan University of Languages, formată din doctoranzi și 2 profesori.

În data de 5 martie, am fost reprezentați la la emisiunea Conviețuri a Departamentului Minorități a TVR de domnul dr. Gheorghe Firczak. Tema emisiunii a fost despre organizarea și desfășurarea suitei de activități culturale, organizate la Pojoga, comuna Zam, jud. Hunedoara, în perioada 28 februarie – 02 martie a.c. Alături de moderatoarea emisiunii, am avut posibilitatea prezentării activităților desfășurate, respectiv prima ședință trimestrială a Consiliului Mondial al Rutenilor, precum și sărbătorirea zilei de 3 Martie – Ziua Rutenilor din România. Ședința a fost una deosebit de importantă pentru rutenii din întreaga lume, deoarece s-au discutat elementele organizatorice ale congresului acestui for din vara acestui an, ce se va desfășura la București la Palatul Parlamentului, în paralel cu forumul tineretului rutean.

În perioada 28 februarie – 2 martie a.c., în rândul comunității rutene din România, s-a derulat o serie de acțiuni importante. Acestea au avut loc în satul Pojoga, aparținător de comuna hunedoreană Zam, unde există o comunitate importantă de ruteni.
Cu această ocazie s-a desfășurat o suită de activități pentru a marca 25 de ani de activitate a Uniunii Culturale a Rutenilor din România. Astfel a devenit o tradiție ca prima ședință trimestrială a Congresului Mondial al Rutenilor să se desfășoare cu ocazia Zilei Rutenilor din România, marcată anual în data de 3 martie. La activități au participat invitați de peste hotare, reprezentanți ai administrației centrale și locale. Cuvântul de bun venit către înalții oaspeți a fost rostit de către dr. Gheorghe Firczak, președinte al UCRR,  care a subliniat că uniunea noastră împlinește un sfert de veac de activitate, și că de șapte legislaturi avem deputat în Parlamentul României.

Uniunea Culturală a Rutenilor din România are ca obiectiv principal promovarea culturii, identității, istoriei și tradițiilor minorității rutene din țara noastră, dar și relațiile stabilite de aceasta de-a lungul timpului cu organizațile rutene din țările membre ale Congresului Mondial al Rutenilor. De la înființare am organizat permanent diverse activități culturale, științifice, sportive, tabere pentru copii și tineret. Pentru prezentarea acestora pagina de web a uniunii www.rutenii.ro a fost periodic acualizată, devenind o platformă de promovare pe întreg mapamondul.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat, miercuri, 26 februarie, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare. Temele principale de discuție au vizat politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare, subiecte esențiale în actualul context de securitate. Din delegația Grupului parlamentar al minorităților naționale a făcut parte și deputatul UCRR Iulius Firczak.
Poziția GPMN a fost aceea că trebuie să ne creștem bugetele pe care le alocăm pentru cheltuielile militare. Mesajul Grupului a fost că România trebuie să-și crească cheltuielile pentru înzestrare. În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, și Uniunea Europeană trebuie să fie parte a negocierilor de pace care se poartă astăzi între Statele Unite ale Americii și Rusia. Deci, la masa negocierilor, pe lângă Statele Unite și Rusia, trebuie să fie prezentă și Uniunea Europeană și Ucraina.

În fiecare an, la 21 februarie, celebrăm prin multiple evenimente Ziua limbii materne, așa cum s-a hotărât în anul 1999 în cadrul UNESCO. Oamenii au devenit conștienți de faptul că limba popoarelor este cea mai de preț bogație culturală a omenirii, deci trebuie conservată, transmisă viitoarelor generații.
Limba noastră maternă, ruteana, este instrumentul prin care se manifestă conștiința națională a poporului nostru, identitatea sa culturală, este mijlocul prin care tinerii ruteni vor moșteni și duce mai departe  aceste valori. Dulcele glas al mamei nu poate fi uitat, oriunde am pleca, el e garanția identității noastre și atunci când ne chinuie dorul de casă, ni-l alinăm în limba în care ne cânta mama. Așa am asigurat trecerea demnă prin zbuciumata noastră istorie până astăzi.

Balul rutenilor din Praga, eveniment care s-a desfășurat în acest an în data de 1 februarie, reprezintă un eveniment cultural deosebit, care celebrează tradițiile și identitatea minorității noastre. Este o manifestare culturală care a adunat împreună membri ai comunității și invitați din diverse colțuri ale Europei. Evenimentul a inclus muzică tradițională, dansuri populare și prezentări ale costumelor traditionale ale rutenilor din Cehia, oferind participanților o oportunitate de a se conecta cu patrimoniul rutean din țara gazdă. Aceștia au adus pe scenă un spectacol deosebit, îmbinând dansul, muzica și costumul tradițional într-o manieră ce a captivat publicul. Au fost prezenti membri ai comunitatilor rutene din Croația, Slovacia și România.
Svetlana Mureșan și Svetlana Bojcsuk au fost reprezentantele rutenilor din România, contribuind astfel la păstrarea vie a tradițiilor rutenilor, dar și întărind legăturile dintre membrii comunității, promovând în același timp diversitatea culturală în contextul european contemporan.

La 15 ianuarie – data la care s-a născut Mihai Eminescu - România celebrează, începând cu anul 2011, Ziua Culturii Naționale. În acest an, se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național român, Mihai Eminescu, astfel că anul 2025 a fost declarat Anul Mihai Eminescu. În contextul celebrării culturii naționale, Departamentul pentru Relații Interetnice împreună cu Uniunea Elenă din România au organizat, în 15 ianuarie, la sediul Uniunii Elene din Bucuresti, un eveniment cultural dedicat lui Eminescu, poeziei, culturii, dar și unor scriitori reprezentativi pentru minoritățile naționale din România.
Evenimentul a fost deschis de Dragoș Gabriel Zisopol, președintele și deputatul Uniunii Elene din România, gazda acestei acțiuni, precum și de Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, partener în realizarea evenimentului.

În Ajunul Crăciunului se ține post, pe masă tradiția cere să fie așezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele celor doisprezece apostoli. Bucatele au o varietate de gusturi și arome tradiționale care te introduc, treptat, în atmosfera Sfintei sărbători. Gospodinele pregătesc cu deosebită atenție preparate specifice: sarmale de post cu hribi, ciuperci cu usturoi, grâu fiert cu nucă, compot de prune afumate, ciorbe tradiționale, cozonac, diverse prăjituri asortate și pâine  coaptă pe vatră. Toate produsele sunt preparate în gospodăriile proprii. Imediat după cină încep să apară colindătorii. Cete de copii și tineri, îmbrăcați în costume tradiționale, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, pentru a trasmite vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt, aceștia fiind răsplătiți de către gazde cu nuci, colaci, cozonaci sau bani.