După ce a postit 40 de zile în pustiu, Iisus Hristos a plecat în Galileea și a început să propovăduiască. Din învățăturile Lui afli tot ce trebuie să știi când te rogi. Atât în Postul Paștelui, cât și în fiecare zi

” Mulţimi multe mergeau după El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan” (Sfânta Evanghelie după Matei), iar El le învăța:

•     ”Iar când vă rugați, nu fiți ca fățarnicii cărora le place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”.
  Citește mai departe:Tot ce trebuie să știi când te rogi. Și cum să ții Postul Paștelui, ca să îți fie de folos Comentează

Biserica noastră Ortodoxă îl cinsteşte astăzi pe Sfântul Alexie, care poartă apelativul ceresc omul lui Dumnezeu. El este singurul sfânt din calendarul bisericesc pe care îl întâlnim cu acest nume binecuvântat. A împlinit întru totul cuvântul Domnului nostru Iisus Hristos: „Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie”. Viaţa Sfântului Alexie este un manual de smerenie, o lecţie de desăvârşire prin milostenie pentru creştinul din toate timpurile. De aceea, pe baza sinaxarului, în următoa­rele rânduri, descoperim viaţa plină de autentică trăire creștină a omului lui Dumnezeu, Alexie, care ne bucură sufletul cu măreţia viețuirii creştine asumate după modelul hristic.

Albe, aurii, roșii, verzi, albastre, negre – veșmintele în care slujesc ierarhii în bisericile noastre ortodoxe respectă rânduiala stabilită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2012. Acum, în Postul Mare, este poate și mai interesant să aflăm ce semnificație au culorile veșmintelor preoțești.

Conform Sfântului Sinod al BOR, culorile veșmintelor liturgice recomandate variază în funcție de specificul slujbelor oficiate în biserică.

Rugăciunea neîncetată şi mulţumirea faţă de Dumnezeu pentru toate câte ni se dăruiesc fac parte din firescul vieţii. Dacă omul nu mulţumeşte lui Dumnezeu pentru fiecare lucru, nu poate nici să se roage, nici să trăiască viaţa duhovnicească. Nimeni nu poate tăgădui faptul că rugăciunea este necesitatea cea dintâi a fiecărui suflet, este `pomul vieţii”, din care omul se hrăneşte şi nu mai moare, căci se face părtaş lui Dumnezeu, Cel veşnic şi nestricăcios. Cel care este viu în Hristos nu poate trăi fără rugăciune, după cum ne spune și arhimandritul Emilianos Simonopetritul.

Pe 9 martie este sarbatoare mare pentru romani, Sfintii 40 de Mucenici! Mucenicii, Macinicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului reprezinta ultima zi a Babei Dochia, care, conform traditiei, moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor.

Potrivit traditiei, in ziua de 9 martie, gospodinele prepara mucenici - prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca - pe care ii impart la rude, vecini, oameni sarmani, pentru pomenirea celor morti, dar si pentru belsugul viitoarelor recolte. Gospodinele nu trebuie insa sa faca treburi casnice in ziua celor 40 de Mucenici. In caz contrar, se spune ca Sfintii le vor pedepsi prin 40 de zile de boala. In unele regiuni ale tarii, gospodinele nu iau nici ouale din cuibare; se spune ca acestea trebuie lasate acolo, pentru a fi spor la oua si la pui tot anul. Traditia  crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin.

"Iata ce ne invata Iisus: mai intai Insusi a postit. Nu i-a trebuit, dar va zice candva: «Pilda de viata v-am dat voua!». Deci noua ne trebuie post, pentru infranarea patimilor, pentru subtierea mintii, pentru sporirea in noi a Duhului Sfant, care ne descopera caile mantuirii. Postul ne ajuta sa intelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viata aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, in care trebuie sa ne deprindem de-aici.
Dar sa nu tinem postul intr-un inteles ingust. (Sublinierea noastra) Caci sunt unii care cred ca a nu manca carne, si cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca sa se cheme ca ai postit.

Chiar de la începutul mult-așteptatei perioade de pocăință și stăruitoare rugăciune, Sfântul și Marele Post, Biserica ne pune înainte un model complet de luptă în vederea fortificării și a biruinței noastre în lupta cu păcatul. Este vorba de Canonul Sfântului Andei Criteanul, rânduit a se citi în cadrul slujbei Pavecerniței Mari în primele patru zile din prima săptămână a Postului Mare, reluat apoi în întregime în cadrul Utreniei din joia săptămânii a cincea din cuprinsul aceluiași post.

Perioada Triodului este cel mai important timp duhov­nicesc din anul bisericesc. Înainte de marea sărbătoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica a rânduit această perioadă de pregătire, care constă în 10 săptămâni de urcuş duhov­nicesc. Triodul este calea pe care trebuie să o parcurgă omul pentru a se învrednici să participe la marea taină a Răstignirii şi Învierii Domn­ului. În această vreme, Biserica Ortodoxă ne învaţă că, pentru a ne învrednici de sărbătoarea Învierii Domnului, trebuie să urmăm un drum greu, în trepte.

Treptele acestui urcuş, care încep cu Duminica Vameşului şi a Fa­riseului, dimpreună cu celelalte duminici, alcătuiesc o unitate. Tema pericopei evan­ghelice a vameşului şi a fariseului este curăţirea sufletului de patimile îngâmfării şi a semeţiei prin pocăinţă şi smerenie.

Fraţii franciscani care activează în Ardeal, în ritul oriental şi latin, s-au întâlnit în data de 22 februarie 2017, în Conventul „Sf. Francisc de Assisi” din Baia Mare pentru ziua de reculegere lunară.
În cursul dimineții a avut loc întâlnirea cu fraţii din celălalte convente din Chişineu-Criş, Carei şi Oradea în conventul „Sfântul Francisc de Assisi” din Baia Mare.
Meditația a fost condusă de fr. Mihai Vătămănelu care a adus în atenţia fraților un text scripturistic inspirat din catehezele lui Silvano Fausti: „Aminteşte-ţi şi istoriseşte Evanghelia” cu titlul: ,,Tu eşti Fiul meu cel iubit” versetele  din Sfântul Evanghelist Marcu de la 1,9-11: ,,În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan. Şi îndată ce s-a ridicat din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul, ca un porumbel, coborând asupra lui. Şi din cer s-a auzit un glas: „Tu eşti Fiul meu cel iubit, în tine mi-am găsit plăcerea”.

Inainte de a prezenta versetele coranice, care incita la violenta sau, mai precis, spre reprimarea oricarui "dusman al lui Allah", as dori sa urmaresc fenomenul "conflictelor de falie", asa cum le defineste cunoscutul politolog Samuel P. Huntington, in cartea sa Ciocnirea civilizatiilor.

Desi se spera ca secolul al XX-lea sa fie un secol al eliberarii oamenilor de unilateralitatea unei religiozitati absurde si exclusivistea unui antagonism religios, care a marcat istoria cu acel demonic "non licet esse vos", pe care l-au primit crestinii din partea paganilor, dar care apoi a fost de atatea ori reiterat in istoria omenirii, fie ca a fost vorba de crestini (a se vedea cruciadele), fie ca a fost vorba de invazia islamului, etc, lumea a suferit si sufera permanent sub infuzia de fanatism, pe care liderii religiosi si cei politici o administreaza popoarelor, pentru a impune pretentia de drept absolut asupra unui teritoriu sau a unor constiinte.