Potrivit magistraţilor Curţii de Apel Târgu Mureş, CL Miercurea Ciuc "a ales să ignore aria de competenţă şi a adoptat un act care vizează demersuri şi solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populaţiei din 153 de localităţi, din care doar 68 se află în Harghita", celelalte fiind situate în judeţele Covasna şi Mureş, potrivit Mediafax.
"Prin Decizia C (2013) 4875 final, din 25 iulie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Consiliul Naţional Secuiesc cu titlul «Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi pentru sustenabilitatea culturilor regionale» , iar prin Decizia C (2013) 5969 final, din 13 septembrie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Hans Heinrich Hansen şi Kelemen Hunor, cu titlul «Minority Safe-Pack - un million de semnături pentru diversitate în Europa», precum şi, în acelaşi sens, respingerea de către Plenul Senatului, în şedinţa din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc", au motivat magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş.

Exportul de lemn nu a mai fost suspendat deoarece actul normativ, transformat de Guvern din ordonanţă de urgenţă în proiect de lege, nu a fost adoptat de ambele camere ale Parlamentului, astfel că autorităţile aşteaptă acum ca parlamentarii să revină din vacanţă în septembrie pentru a adopta măsura. "Ne propusesem ca interdicţia să fie în vigoare până la 1 septembrie, dar rămâne să vedem, când revine Parlamentul în septembrie, care va fi forma finală a proiectului de lege", a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, potrivit Mediafax.
Gavrilescu a precizat că Guvernul a propus interzicerea temporară a exportului de lemne pe o perioadă de patru luni, dar în cele din urmă legislativul va stabili termenul exact.

ActiveWatch și APADOR-CH protestează față de abuzurile grosolane incompatibile cu normele statului de drept prin care sunt hărțuite persoane care și-au exercitat dreptul la petiționare. Apreciem comportamenul Poliției Române ca fiind unul de tip milițienesc, similar poliției politice. În esență, în ultimele zile reprezentanți ai Poliției Române au chemat la secții pentru audieri sau au căutat la domiciliu sau la locul de muncă mai mulți cetățeni din țară, cu pretextul de a verifica dacă au semnat sau nu o petiție online. Oamenii semnaseră un document care critica lipsa de reacție a unor instituții publice din Hunedoara cu privire la gestionarea conflictelor și controverselor apărute din cauza micro-hidrocentralei de pe Râul Alb.

S-a votat in Senat (camera decizionala) acest amendament la legea Audiovizualului : "Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului“. (...) „Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte“, iar „fostul preşedinte demis nu mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului“.
Ca sa poata fi inlaturata Laura Georgescu, actorii politici si-au dat mina si au politizat inca si mai tare institutia.
Proiectul de modificare a Legii audiovizualului a fost iniţiat de parlamentarul PSD Georgică Severin şi de alesul PNL Gigel Ştirbu, ca urmare a scandalului în care Laura Georgescu, preşedintele CNA, a implicat instituţia în ultimul an.

Grigore Leşe este unul dintre cei mai apreciați artiști autohtoni. Cu toate acestea, după un concert în Toronto, artistul a fost criticat de un român stabili în Canada.
Grigore Leşe a fost criticat de fanul său pentru că a dat afară o familie cu doi copii din biserica unde ținea concertul. Mai mult, George Motoc este revoltat și că artistul a întârziat la concert și nu și-a cerut scuze.
"Ai inceput la 7:25. Aproape o juma de ora intirziere, desi erai acolo. Tu stii ce-ai facut si ce nu, da’ ai intirziat. Nici macar nu ti-ai cerut scuze", a scris George Motoc pe blogul său.

În luna august, Ionuț Gologan, originar din comuna prahoveană Telega, ar putea fi spânzurat, el fiind condamnat la moarte în Malaezia, pentru trafic de droguri. În timp ce familia și autoritățile din țară face forturi disperate pentru a-i salva viața, în închisoarea în care tânărul așteaptă să i se decidă soarta se fac pregătirile. Cancan.ro citează un apropiat al familiei, care a povestit că Ionuț a aflat cum își va petrece ultimele ore de viață, în cazul în care sentința va fi pusă în aplicare: "Va fi dus într-o cameră specială din închisoare, frumoasă, luminată, cu televizor și condiții impecabile, acolo unde va sta singur. Va putea primi trei vizite și va avea dreptul să petreacă alături de cei dragi oricât timp dorește.

Asta doresc mai mulţi parlamentari, în frunte cu senatoarea PC Cristiana Anghel, sub pretextul că demersul lor vizează uşurarea ”instanţelor de procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”. În realitate însă, sintagma ”sistematic şi efectiv” nu face altceva decât să creeze un cadru legal extrem de vag care îi poate scăpa pe unii deputaţi şi senatori de incompatibilităţi, dându-le liber la afaceri. Proiectul de lege va fi votat miercuri, în plenul Senatului, şi are raport de admitere din partea comisiei juridice. Guvernul nu a emis un punct de vedere concret, lăsând decizia pe mâna parlamentarilor şi recomandând senatorilor să aibă în vedere modificări clare, care să nu afecteze raportul pe justiţie al Comisiei Europene. ”Este o lege anti-sistem”, a acuzat opoziţia.

Un preot din comuna Berleşti, judeţul Gorj, cere sume prea mari pentru nunţi, botezuri sau înmormântări. Mai mult, dacă tinerii din sat vor să se căsătorească religios în biserici din alte localităţi, trebuie să plătească taxe pentru a primi acceptul preotului Neagoe Zamfir.

In replică, Neagoe Zamfir susţine că are taxe „de bun simţ” şi nu îi consideră enoriaşi pe cei care îl reclamă. Protoieria Târgu Jiu susţine că preotul a primit o mustrare din partea Consiliului Eparhial. Între timp însă, tinerii din Berleşti se plâng că trebuie să plătească 800-900 de lei pentru o nuntă şi 600-700 la un botez, chiar şi atunci când evenimentele se suprapun.

 Cei care au obţinut în instanţă restituirea taxei de primă înmatriculare, de poluare sau pentru emisii poluante vor primi şi dobânda fiscală care curge de la data plăţii acestor taxe, a hotărât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform deciziei ICCJ, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, adică 0,03% pe zi.

Potrivit unor surse judiciare, joi dimineaţa au loc nouă percheziţii în Timişoara, una în comuna Dumbrăviţa, aflată lângă Timişoara, şi încă una la Arad, într-un dosar de trafic de persoane.Sursele citate susţin că suspecţii plasau tinere, unele minore, unor clienţi dispuşi să plătească pentru a întreţine relaţii sexuale cu acestea.
Aceleaşi surse mai spun că reţeaua era condusă de Paul Vasile Mânzu, un cunoscut membru al lumii interlope din Timişoara la vila căruia aveau loc întâlnirile între fete şi clienţi. Fetele erau filmate în timp ce întreţineau relaţii sexuale cu clienţii, iar dacă acestea refuzau pe viitor să se supună, erau ameninţate că imaginile video vor fi trimise părinţilor lor.