După încheierea apariţiei serialului „Holocaust-ologii – vectori ai războiului axiologic“, am tipărit acest studiu, în serial, în România Mare, dar sub titlul, dat de către redacţie, „Istoria nu poate înlocui Codul Penal (1)“ . Întrucât, în toamna anului 2008, guvernanţii de atunci puseseră problema ridicării unui „monument al holocaustului“ la Bucureşti, iar, de 13 zile, Israelul a început un nou război criminal contra a ceea ce a mai rămas din Palestina, în Fâșia Gaza, este oportună republicarea acestui studiu de acum şapte ani – întrucât s-au confirmat, între timp, atât slugărnicia guvernanţilor români şi „politica filo-sionistă a României“ – cum se exprimă Dan-Cornel Niculae în cele trei volume ale sale –, cât şi, o dată mai mult, faptul că Israel este un stat terorist, căci practică, permanent, încă de la înfiinţarea sa, terorismul.
***
Anticipări confirmate

Conform denumirii sale, ordonanţa de urgenţă se promulgă atunci când există o situaţie de urgenţă, evidentă pentru toată lumea – precum, de exemplu, o calamitate naturală, aşa cum au fost inundaţiile din nordul ţării, în timpul verii, când Parlamentul Ţării era în vacanţă. Altfel, nimic nu justifică respectiva măsură. Dacă, dimpotrivă, se emite o ordonanţă de urgenţă fără temei real şi evident, se induce în conştiinţa publică starea de panică, presupunându-se că Guvernul României, în priceperea sa, adoptă această hotărâre întemeiată pe informaţiile – multiple şi, mai ales, secrete – referitoare la anumite stări potenţiale de pericol natural sau social, de care dispune numai el, dar nu şi opinia publică.

Fără îndoială, cel mai subţire dosar (fizic vorbind) de condamnare la moarte a unor inculpaţi în România, în toată istoria jurisprudenţei, a fost cel al soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu.
Avînd la bază doar cele două stenograme găsite în clădirea Comitetului Central de către procurorul militar Dan Voinea, din care reieşea ordinul dat de Ceauşescu de a se trage în manifestanţii revoltaţi la Timişoara, acesta din urmă a avut la dispoziţie mai puţin de o zi (practic, cîteva ore) pentru a alcătui dispozitivul de trimitere în judecată a soţilor Ceauşescu. Actele sînt reunite în dosarul înregistrat cu nr. 1/S[ecţia] P[enală], sugerînd că este primul proces care se judecă sub egida statului democratic şi nu de către vechea justiţie comunistă, se arată într-un material al istoricului Marius Oprea pentru Mediafax.
Sub imperiul grabei s-a desfăşurat şi procesul, pentru care generalul Victor Atanasie Stănculescu, cel care a organizat punerea în practică a deciziei politice de lichidare fizică a soţilor Ceauşescu în 24 decembrie, prin decretul CFSN semnat de Ion Iliescu, a dat termen de numai o oră, pentru judecarea lui.

Monarhii dinastiei Habsburg au rămas în istorie prin maxilarul deformat care poate fi observat în portrete.
Dinastia de Habsburg a reuşit de-a lungul a două secole să îşi consolideze influenţa asupra Spaniei, Austriei şi o poziţie sigură în Europa datorită modului în care alegea să îşi facă alianţele. Mai exact, alianţele politice şi militare se realizau adesea prin căsătorii care, în cazul familiei de Habsburg, erau adesea consangvine. Efectele acestor căsătorii selective au fost observate şi în plan genetic, portretele membrilor familiei prezentând ceea ce biologii numesc prognatismul mandibular, iar istoricii numesc „falca Habsburg”, notează Eurekalert.
„Dinastia Habsburgică a fost una dintre cele mai influente din Europa, dar a devenit renumită pentru consangvinizare, ceea ce a contribuit, eventual, la căderea ei. Arătăm pentru prima dată că există o relaţie pozitivă clară între consangvinizare şi aspectul maxilarului habsburgic”, a declarat profesorul Roman Vilas, de la Universitatea Santiago de Compostela.
În cadrul unui studiu condus de către profesorul Villa au fost implicaţi 10 chirurgi specializaţi în chirurgia maxilo-facială, care au analizat 66 de portrete a 15 membri ai dinastiei Habsburg, care în ciuda diferenţelor artistice erau reprezentări fidele ale fizionomiei umane. Cercetătorii au aflat că cinci dintre membrii familiei prezentau cazuri extreme de prognatismul mandibular: Maximiliam I (1459-1519), fica acestuia Margareta a Austriei (1480-1530), Carol I al Spaniei (1500-1558), cunoscut ca Carol Quintul al Sfântului Imperiu Roman, Filip al IV-lea al Spaniei (1605-1665) şi Carol al II-lea (1661-1700), ultimul monarh al liniei de Habsburg.

Am avut onoarea sa fac 2 luni armata alaturi Klaus .Omul a fost "prapad ",cum zice cronicarul. Klaus a fost singurul militar t.r. (astia erau studenti militari),care a incheiat stagiul nu cu gradul de sublocotenent in rezerva, cum era regula, ci doar de... obergefreiter (caporal) ca Joseph Porta, daca ati citit pe Sven Hassel..(de aia nu prezinta poze cu el din armata).Cu un asemenea grad plin de semnificatii, era clar pentru cei initiati, ca intr-o zi va ajunge comandantul suprem al Armatei. Si a ajuns. Ca si Hitler, care tot de la gradul de obergefreiter a inceput. La sugestia unor prieteni de pe f.b. pun acum un fragment dintr-o postare mai veche referitor la Klaus Werner Iohannis in armata. Nu trebuie interpretat electoral. Eu, ca fost tovaras de arme cu el, evident ca l-am votat, pentru ca stiu ca omul poate sa faca din imposibil ..posibil. Imposibil sa mearga lucrurile mai prost, Ba e posibil,va spune Klaus sigur pe el.
Era prin 1983 .In anul doi al scolii militare,arma infanterie, tocmai fusesem avansat la gradul de elev-sergent .Urma sa plec de la scoala militara din Sibiu timp de doua luni in stagiu la o unitate din teritoriu. Avusesem noroc, am fost repartizat impreuna cu alti 5 elevi-sergenti ,astia din urma de intendenta, la Comandamentul Armatei a 4-a din Cluj Napoca, comandant atunci generalul Topliceanu .Pentru mine era un stagiu de boier, spre deosebire ce colegii mei ,care nimerisera la cele mai nenorocite unitati de infanterie din tara. Eu fiind infanterist ,am fost trimis la compania de garda, care asigura paza comandamentului.

La 26 ianuarie 1940, în închisoarea Jilava, au fost împuşcaţi de legionari 64 de foşti demnitari ai regimului carlist şi participanţi la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie).
Masacrul de la Jilava este numele sub care a rămas cunoscută asasinarea din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 a 64 de înalţi demnitari ai statului român de către legionari, aflaţi în stare de arest la penitenciarul Jilava.

Venirea lui Antonescu la putere

Având în vedere starea de dezordine generală care domina ţara în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.

La data de 21 septembrie 1939 a fost asasinat primul ministru Armand Călinescu de către un comandou legionar.
Armand Călinescu (n. 22 mai 1893, Piteşti - d. 21 septembrie 1939, Bucureşti) a fost om politic, jurist, economist. S-a format ca om politic în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc, activitatea sa în funcţii guvernamentale fiind îndreptată împotriva oricăror curente extremiste care ameninţau ordinea în stat.
Astfel, în calitate de subsecretar la Ministerul de Interne s-a implicat personal în înăbuşirea grevei de la Atelierele CFR „Griviţa” (februarie 1933).
Două lui mai târziu, la 29 aprilie 1933, Armand Călinescu cerea să se adopte măsuri drastice împotriva Gărzii de Fier. Astfel, el ordona Poliţiei şi Jandarmeriei să percheziţioneze toate sediile organizaţiilor legionare, să confişte publicaţiile, manifestele şi ziarele. Orice adunări, procesiuni, marşuri, manifestări trebuiau reprimate.

La 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, László Tőkés, considerat scânteia revoltei anti-Ceauşescu, eroul mişcării care a dus la căderea comunismului, este mai mult contestat, decât adulat.
Ca şi în cazul Revoluţiei, odată cu trecerea timpului şi estomparea emoţiilor care au marcat acele zile din decembrie 1989, şi în cazul lui László Tőkés istoricii caută insistent la întrebări rămase fără răspuns, cu răspunsuri parţiale sau nesatisfăcătoare. A fost sau nu erou László Tőkés? A fost sau nu scânteia Revoluţiei de la Timişoara ? A fost sau nu spion al unui serviciu secret străin? A lucrat împotriva României sau a lui Ceauşescu?A fost sau nu mânat de interese personale în bătălia cu regimul Ceauşescu?
O cronologie a cazului László Tőkés arată că primul semn de rebeliune a pastorului reformat a fost împotriva politicii lui Nicolae Ceauşescu de sistematizarea a satelor, care, practice, însemna dispariţia acestora şi, odată cu ele a bisericilor şi preoţilor.

Astronauţii care au făcut parte din misiunea Apollo 11 au colectat o serie de roci care au fost oferite de către preşedinţii americani în semn de bunăvoinţă altor state. Printre aceste state s-a numărat şi România comunistă.
Astronauţii implicaţi în misiunea spaţială Apollo 11 şi Apollo 17 au avut şi misiunea de a colecta mostre de roci selenare, înţial pentru scopuri de cercetare. Ulterior, aceste roci au început să fie folosite pentru diplomaţia Statelor Unite ale Americii, ca semn de bunăvoinţă, notează Phys.com.
Aceste roci au fost împărţite celor 50 de state care formează S.U.A, dar şi altor 135 de ţări de pe întreg mapamondul, dintre care şi România. Şi deşi misunile succesive care au vaut loc în spaţiu au făcut ca rocile selenare să nu mai reprezinte o raritate absolută, unii îşi pun întrebări legate de ce s-a întâmplat cu rocile oferite cadou.
O echipă de cercetători condusă de către Joseph Gutheinz, un agent special al NASA, cunoscut drept „Vânătorul de Roci Selenare”, a relizat o cercetare prin care a încercat să urmărească unde au ajuns aceste roci şi ce s-a întâmplat cu unele dintre ele de-a lungul timpului.

România va prelua preşedinţia Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, 33°, care va fi pentru cinci ani, din 2020, Preşedintele Conferinţei Mondiale, potrivit Mediafax
În perioada 31 mai - 2 iunie, o delegaţie a Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România a participat la Roma la Sesiunea Naţională a Ritului Scoţian din Italia. Cu această ocazie, Supremul Consiliu italian a acordat titlul şi medalia de Membru de Onoare, cea mai înaltă distincţie ce se poate acorda unui străin, conducătorilor Ritului din trei ţări: Statele Unite, Israel şi România.
„Succesul internaţional este categoric al României. Acasă creştem moştenirea trecutului masonic, atât de întrepătruns cu cel al devenirii naţiunii noastre, până când vom ajunge noi înşine înaintaşii cu care să se legitimeze cei ce ne vor urma. Ne aşteaptă noi răspunderi şi încercări, de data asta la nivel mondial. Ştim de unde venim şi, încrezători în destinul Ţării noastre, mergem înainte!”, a declarat Stelian Nistor.