„Romania te iubesc”!
PREAMBUL
Cu un deceniu in urma, publicam in Ziarul Politia Capitalei (pe atunci redactor sef, Comisarul Sef ZéZé) un material legat de GIR[1]-urile franceze (Grupuri de Interventie Regionale), (r)atasate DIPJ (Directiile Interregionale ale Politiei Judiciare), DRPJ (Directiile Regionale ale Politiei Judiciare), SRPJ (Serviciile Regionale ale Politiei Judiciare, DDPJ (Directiile Departamentale ale Politiei Judiciare), respectiv, SRGN (Sectiile de Cautare ale Jandarmeriei Nationale), create printr-o circulara interministeriala pe 22 mai 2002, al fostului Presedinte Nicolas Sarkozy (2007-2012), in calitatea sa de Ministru de Interne intre 7 mai 2002-30 martie 2004.
(A se vedea pentru detalii si articolul autrorului legat de GIR si organizarea, respectiv, activitatile acestuia: "Lupta impotriva economiei subterane" : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/02/lupta-impotriva-economiei-subterane-in.html).
Pe atunci insa, o unitate relativ recent creata, nici realizarile acestora si nici colaboarerea lor cu TRACFIN[2] (Tratamentul Informatiilor si Actiunilor contra Circuitelor Financiare Clandestine), o celula de informatii financiare si de coordonare in cadrul Directiei Generale a Vamilor si a Drepturilor Indirecte (Ministerului Economiei si Finantelor/Ministerul Finantelor si Conturilor Publice), creata in 1990, dupa cel de-al 15 "Summit (de l’Arche") al G7/8[3] (in 1989) care lupta contra spalarii banilor si finantarea terorismului, era relativ limitata (restransa).
Ca unitati politienesti pluridisciplinare care desfasoara o activitate anticriminala, atat in sectorul penal cat mai eles, in cel fiscal, vamal si administrativ, avand competenta pe intregul teritoriu national, GIR-urile in provincie au competenta regionala (unitati administrativ-teritoriale ale Frantei compuse din departamente/judete, cu criminalitate financiar-ecomica mai redusa) si departamentale in regiunea parizina (compusa din Paris si alte 6 departamente anexate: Seine et Marne, Essonne, Hauts de Seine, Seine Saint Denis, Val de Marne, Val d’Oise, cu criminalitate financiar-economica ridicata).
Desi cu o crestere relativ modesta a activitatii acestora in primul "cincinal", de existenta (cca cu 20-22% in 2007, fata de 2002), deja, numai in primul trimestru al anului 2008 au intervenit in 180 de operatiuni mai multe decat in anul 2006, iar in cei sapte ani de la infiintarea lor, in 2009, activitatea acestora (global, toate tipurile de interventii) s-a cvadruplat : numarul de operatiuni a crescut de la 209 la 787, iar numarul de arestari, de la 1.488 la 4.013, in care au fost sesizate 2,6 tone de canabis (o crestere de 18,4%), 153 kg de heroina pura (o crestere de 27,4%), 317 kg de alte stupefiante (o crestere de 44,3%), 199 de arme (revolvere, pistoale mitraliera, carabine de vanatoare, etc.), pentru o valoare totala de cca 40 de milioane de euro, o crestere de cca 63% fata de anul 2008.
In cursul anilor 2011 si 2012, numai intr-un singur departament al regiunii pariziene cu o criminalitate ridicata (Val d’Oise), GIR-urile au recuperat 1.150.000 de euro, respectiv, 3.300.000 de euro.
Astazi, GIR-urile (420 de functionari al Statului si 1.500 civili din unitatile admninistrative locale si centrale) intervin in cca 800 de dosare, in care sunt blocate peste 25 milioane de euro (9 milioane in 2009), 4,7 milioane de euro si bunuri imobiliare (1,8 milioane in 2009) si peste 1.000 de vehicule (din care majoritea de lux, 385 in 2009).
APROFUNDAREA DOSARULUI
O interventie spectaculoasa a celor doua organisme ale statului, TRACFIN si GIR (Rouen, Regiunea Haute Normandie) care a dus la recuperarea unui prejudiciu de peste 1 million de euro (ca valoare nominala), a avut loc recent la Notre-Dame-de-l’Isle (cca 680 de locuitori, atestat din 1240 sub forma latinizata "Sancta Maria de Pressegniis insula" si sub numele actual din 1412) in proximitatea Gaillon, intre Vernon si Les Andelys, in Departamentul Eure, regiunea administrativa Haute Normandie (nord-vestul Frantei).
Este vorba de renovarea unui imobil din secolul al XVIII lea aparinand lui Thibaut si Isabelle Beauté (inclusiv al denivelarii terenului din jurul acestuia), inceputa inca din primavara anului 2011, in care au fost implicati trei muncitori (calificati), abilitati pentru efectuarea de lucrari de amenajare teritoriala, cu varstele de 20, 33 si 40 de ani.
Acestia, incepand denivelarea terenului din jurul imobilului (pentru extinderea imobilului), dupa numai cateva zile, gasesc pe lucul unde urma sa fie plasata (amenajata) bucataria (noua), conform proprietarilor, 16 lingouri de aur (cca 09,96 kg, fiecare, depozitati in saci) si 600 de monede de dolari americani (din aur, cca 33,3 g, fiecare, depozitati in borcane de sticla), din anii 1924-1927, ascunsi in cel loc, de peste sapte decenii (probabil, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial).
In principiu, in momentul descoperirii tezaurului (comorii), acestia ar fi trebuit sa se adreseze proprietarului casei, respectiv, Primarului localitatii, Thibaut Beauté, din martie 2014 (de fapt, el insusi proprietarul terenului), asa cum prevedea legea, in asemenea situatii.
Sau precedesorului acestuia, atunci cand tezaurul a fost descoperit, Alain Jegado, fostul primar intre martie 2001-martie 2014.
Conform Procurorului Republicii de Evreux (Capitala Departamentul Eure, nord-vestul Frantei), Dominique Laurens, din 11 august 2014, cei trei muncitori ar fi revandut tezaurul lor unui colectionar-numismat din regiune, contra unei sume de 900.000 de euro (si a unei facturi pe care nu erau mentionate decat "monedele de colectie"), care, peste cateva luni, a fost identificat, gratie interventiei Brigazii de Jandarmerie din Les Andelys, cu sprijinul anchetatorilor Ministerului de Finante, respectiv, a functionarilor de Politie GIR Rouen.
Este TRACFIN-ul care a lansat ancheta la sesizarea unui informator ("indic") de-al sau, care "spionand" contruile clientilor bancii la care lucreaza ar fi observat "miscari" importante de fonduri (depunerea a doua cecuri in valoare de 30.000 de euro, respectiv, de 270.000 de euro), pe contul celui mai tanar dintre cei trei muncitori afectati la Notre-Dame-de-l’Isle, pentru reabilitarea casei.
Pentru descoperirea lingourilor de aur, TC (Tribunalul Corectional) din Evreux (Capitala Departamentului Eure) a fost obligat sa deschida o "informatie judiciara", in care sunt implicati atat cei trei muncitori cat si numismatul (numele carora nu le putem face publice pentru pastrarea secretului de instructie, care este in derulare).
Din surse apropiate dosarului, am aflat ca, in plus, numismatului (acuzat si de emiterea unori false facturi !) i-a fost sesizata colectia numismatica personala (estimata la aproape de 200.000 de euro), precum si conturile sale personale cu un depozit total de cca 260.000 de euro.
In ceea ce îi priveste pe cei trei muncitori, pe conturile acestora (care in fata Judecatorilor de Instrctie, respecyiv de Libertate si Detentie si-a recunoscut fapta) Justitia, prin intermediul Administratiei fiscale (Fiscul) a blocat cca 455.000 de euro si le-a confiscat trei autovehicule : o masina de teren (4x4) Land Rover, un Citroën DS3 si un Peugeot 3008, respectiv, o motocicleta Suzuki GSR.
Toate acestea, pentru eventuala indemnizare al proprietarului, daca Tribunalul Civil, va considera ca este cazul!
In cadrul procesului care va avea loc pe 5 decembrie 2014, “cei trei muschetari” (angajati al unei IMM reputat in regiune), din punct de vedere juridic, nu pot fi acuzati decat de "furt in reuniune, (in banda organizata)”, ceea ce CPF (Codul Penal Francez) sanctioneaza cu maximum 5 ani de inchisoare.
Pedeapsa prevazuta de lege este mai mare insa in cazul colectionarului-numismat ("D’Artagnan"), acuzat de "fals, uz de fals" si "spalare de bani si evaziune fiscala" (care refuza sa-si recunosasca complicitatea sa la furt !), ea fiind de 10 ani de detentie criminala si 750.000 de euro, amenda penala.
In principiu, intr-o asemenea situatie, conform art.716 din CCF (Codul Civil Francez), ½ din valoarea tezaurului revine descoperitorilor acestuia (adica celor trei "muschetari"), iar cealalta jumatate proprietarului (proprietarilor locului), in cazul de fata D-lui si D-nei Beauté.
Iar Statului (adica, Administratiei fiscale) revine impozitarea tezaurului, conform legislatiei fiscale in vigoare.
Din pacate, violarea, modului operator (adica, a procedurii judiciare), atrage dupa sine nu numai "dezmostenirea" celor trei muncitori inculpati, dar si sanctionarea lor penala si rambursarea prejudiciului material, proprietarilor terenului si al imobilului.
Un caz asemenator a avut loc cu un an in urma (in luna mai 2010) la Mérignac (Comunitatea urbana Bordeaux, Departamenul Gironde, Regiunea administrativa Aquitaine, sud-vestul Frantei), unde proprietarul gaseste, cu ocazia efectuarii unori lucrari in jurul vilei pe care o achizitionase/cumparase (pe terenul sau, evident !), un sac (de hartie) continand 165.000 de euro, in banctnote de 50, 100 si 500 de euro.
Dupa un mod operator clasic de uscare a bancnotelor, proprietarul se duce la supermarketul Auchan-Mériadeck (aflat in proximitate) pentru a face cumparaturi cu un bilet de banca de 100 de euro.
De fapt, acesta vroia sa se asigure ca bancnotele sunt "bune" (adevarate!), avand in vedere faptul ca in Franta, in repetate randuri sunt identificate, in special in supermarketuri, bancnote falsificate chiar pe teritoriul national. (A se vedea si articolul autorului : “Franta noua patrie a falsificatorilor de bancnote”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/franta-noua-patrie-falsificatorilor-de.html).
Insa, dupa atingerea bancnotei, casiera o gasete pe aceasta "dubioasa" (in sensul ca ar fi falsa !) si suna la serviciul de securitate, iar prorietarul acesteia este interpelat de catre functionarii de la PJ (Politia Judiciara) Bordeaux
Din contra, Brigada financiara, in urma examinarii bancnotei, dar si al continutului, sacului de hartie de la adresa acestuia, constata ca toate bancnotele sunt autentice si ele au fost emise de catre BNF (Banca Nationala a Frantei).
Conform CCF (art.716, creata prin legea 1803-4-19, promulgata pe 29-04-1803), asa cum am mentionat mai sus, "tezaurul" apartine proprietarului (char daca acesta nu a sesizat autoritatile !), insa, din pacate PJ face legatura cu un asasinat care a avut loc in fata proprietatii acestuia , in plina noapte, in septembrie 2006, cand un tata de familie, in varsta de 37 de ani, este ucis cu sange rece.
Ucigasul (ucigasii) acestuia n-a(u) fost niciodata identificati, conform Directiei de Afaceri Criminale al PJ Bordeaux si n-ar fi exclus ca intre tezaurul gasit si asasinat sa exista o legatura, motiv pentru care acesta a fost sesizat, de catre Justitie, pana la clasarea dosarului.
Aici mentionam faptul, ca intotdeauna, comnform CP (Codul Patrimoniului, art.L.531-1, 14, 16), in cazul descoperirii unui "tezaur" (a carei definitie nu s-a schimbat din 1803), persoana care face descoperirea este obligata sa se adreseze Primariei localitatii, care evalueaza acesta prin intermediul SRA (Serviciul Regional de Arheologie), iar in maximum 5 ani de la data sesizarii, Statul este obligat sa restituie tezaurul proprietarului, cu estimarea valorii acestuia.
In principiu, un "tezaur" monetar, este un bun mobiliar in lichid (cash) fie in bancnote, fie in monede, respectiv, in ambele instrumente financiare, ascuns sau nu de maniera voluntara, care nu poate fi revendicat de catre nicio persoana fizica sau morala (juridica).
Cu alte cuvinte, acesta nu are niciun proprietar si el trebuie sa fie descoperit de cineva, din intamplare.
Reglementarea este valabila in cazul oricaror obiecte arheologioce sau monede in aur, argint sau cupru, valoarea comerciala ale lor nefiind un criteriu.
Declaratia acestuia se face, de maniera generala, Primarului, care, in functie de situatie, are obligatia sa sesizeze autoritatile competente ale Statului (SRA, PJ, etc.).
Legea interzice, conform CPF (Codul Penal Francez, art.322-2) distrugerea, degradarea sau detriorarea unei descoperiri arheologice.
In sfarsit, conform art.L542-1, nimeni nu are dreptul sa utilizeze aparatura permitand detectarea de obiecte metalice, avand ca scop cautarea de monumente sau obiecte preistorice, istorice, de arta sau arheologice fara obtinerea prealabila a unei autorizatii administrative delivarate in functie de calificarea solicitantului, respectiv, in functie de natura si modalitatile de cautare (investigatie).
Conform art.L544-1, legea pedepaeste cu o amenda de 7.500 de euro, fapta unei personae (fizice sau juridice), realizarea, pe terenul unei terte persoane, efectuarea de sondaje sau de cautare a unori monumente preistorice, istorice, de arta sau arheologice, fara obtinerea in prealabil o autorizatie in acest sens conform art.L531-1 sau art.L.531-15, fara sa se conformeze prescriptiilor acestei autorizatii, respectiv, daca aceasta autorizatie i-a fost retrasa conform art.L531-6.
COMENTARIUL AUTORULUI
Occidentalul, muritor de rand, care sfideaza ideile preconcepute, conform carora Estul Europei ar fi o peninsula intr - un “Ocean Bananier” si “ravneste” sa faca o vizita in Romania, ramane totusi socat daca are “nesansa” sa se inspire din diverse statistici mai mult sau mai putin conventionale, sa zicem, oficiale!
Pentru ca intre “realitatea” care îi ajunge la urechi, ”descoperita” si “traita” de catre alti compatrioti ai sai care ne - au vizitat tara si "realitatea" furnizata de catre diverse statistici avand ca surse de informare mijloacele mass - media, abaterea e mare, ca marea neagra, atat la propriu cat si la figurat!
Experti socio-economici si politici al Natiunilor Unite (ONU), a Bancii Mondiale (BM), al Fondului Monetar International (FMI), a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), respectiv, si a Uniunii Europene (UE) care au petrecut “momente” mai lungi sau mai scurte, mai placute sau mai putin, pe meleagurile noastre, confirma de-altfel aceasta abatere importanta intre cele doua realitati!
Atunci, suntem obligati sa ne punem niste intrebari.
Intrebari, care devin grave pentru ca noi ezitam si evitam sa raspundem la ele.
In felul acesta ele ne revin periodic in minte, obsedandu – ne in permanenta, pretutindeni.
Iata una dintre ele : De ce oare muritorul de rand occidental (de clasa medie) care ne viziteaza tara, ramane socat, in Romania?
Pentru ca, la el acasa, in tara lui, o lumea in care economia de piata este este o realitate obiectiva, stabila si competitiva, citind despre noi, Romania si romanii, “cifrele” indica ca noi suntem ”bananieri” care traim intr-o tara „bananiera”!
Pentru ca majoritatea parametrilor nostrii socio-economici (IDH – Indicele de Dezvoltare Uman, PIB – Produs Intern Brut, PNB – Produsul National Brut, PPA – Produs Intern Brut raportat la puterea de cumparare, etc.) “cocheteaza” cu cele ale tarilor bananiere (africane).
Pe strazi si bulevarde insa, zeci, sute de masini de lux de toate felurile, de ultima generatie, chiar cu optiuni in serii limitate, “fura” privirile vizitatorului originar din vestul salbatic.
Vile etajate, impozante, supradimensionate, de multe ori construite cu prost gust, sfideaza bunul simt al strainului, iar revistele si ziarele la chioscuri “ticsite” cu maculatura, atrag atentia asupra bunastarii materiale de exceptie a mii de romani milionari de carton, in euro.
Turistul din vest insa nu umbla de regula nici prin cartiere marginase, fara apa si canalizare si nici prin cartierele, chiar centrale, abandonate, lasate in paragina, care ne aduc aminte de civilizatia occidentala, imediat, postbelica din secolul trecut !
El nu cunoaste nici faptul ca, nu exista GIR-uri si TRACFIN romanesti, iar Fiscul (Administratia Fiscala de Stat), la noi nascut “handicapat”, in ciuda integrarii noastre in NATO si UE, este inca “anemic” si este calcat in picioare, de “tot ce misca-n tara asta, raul, ramul”, datorita unei coruptii generalizate in sistem!
Ca majoritatea milionarilor nostrii de carton sunt ”evazionisti”, saraci, cu parinti, copii si frati bogati!
Iar coruptia, traficul de influenta, deturnarile de fonduri (nationale sau europene), etc., fac ravagii in toate sectoarele de activitate ale economiei nationale, la toate nivelele.
Inclusiv in cadrul administratiei bublice locale si centrale de stat, terminand cu mediul privat de afaceri.
Ca cca 55-60% din productia noastra nationala alimenteaza canalele economiei subterane.
Ca zeci, sute de firme si societati „bidon „ (fantome !) autohtone sau straine isi spala banii rezultati din traficul de droguri, traficul de arme, de carne vie sau din multe alte „indeletniciri”, mai mult sau mai putin „nobile” si chiar oculte, prin intermediul tradatorilor de tara.
Occidentalul muritor de rand este obisnuit, ca acolo la el acasa, in tara lui, fiecare individ dispune de un cont bancar curent, respectiv, de un mijloc de plata electronic (indiferent de natura sa: simplu, maestro, visa, master card-euro card, etc.).
Ca toate „incasarile” sale din salariu, afaceri, dividente, imprumuturi, etc. (sau alte tipuri de venituri), respectiv, platile lui pentru chirie, intretinere, impozite, asigurari de casa, de masina, de animale, de viata, precum si alte facturi, trec prin acel cont si isi lasa, evident, „ADN”-urile la Administratia fiscala.
El stie deasemenea ca tot ceea ce cumpara, valori mobiliare (de valoare) sau imobiliare trec prin acel cont si sunt controlate cu meticulozitate si scrupulozitate de catre Fisc, care are acces la ele: 24h/24h.
Pentru ca Fiscul lui e “puternic” din nastere si „supradotat” cu tot ceea ce-i firesc si omenesc: cu detectivi, anchetatori, experti, incoruptibili si nu in ultimul rand, cu filatori si turnatori de tot felul (inclusiv in institutiile statului sau chiar si in cele private: intreprinderi, sociatati comerciale, banci, et .) care vad si stiu totul despre cei din jurul lor.
Deci, faptul ca TRACFIN a fost „informat” de catre un „indic” (un modest functionar al bancii), ca pe conturile unui muncitor constructor din Eure, au loc depuneri neobisnuite (270.000 de euro, respectiv 30.000 de euro) si „tranziteaza” fonduri nejustificate, nu este deloc o exceptie.
El stia ca fa fi recompensat, fie prin anularea impozitului sau pe venit, fie in numerar (cash) pentru vigilenta sa si „devotamentul„ sau fata de Administratia fiscala.
Subliniem aici ca nu numai cei in liberate fac descoperiri „arheologice”, care îi pot priva de liberatate.
Exista si decoperiri care se fac in dententie cu scopul de a putea beneficia de libertate! (A se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: „Armagedon”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/08/armagedon.html).
In sfarsit, in ceea ce il priveste pe occidentalul, muritor de rand, nici nu prea are interes sa fraudeze „la drmul mare”, avand in vedere faptul ca declaratiile sale fiscale il urmaresc pana si in iad, dar inainte de a ajunge acolo, are nevoie de ele pretutindeni in viata de zi cu zi: la prestatiile sociale si familiale la care are dreptul sau la alocatiile (subventiile) financiare de care poate dispune din partea statutului, dar mai ales la imprumuturi, inseparabile de statele sale de plata, pe care figureza salariul brut lunar, respectiv, cel net, dupa deducerea cotizatiilor sociale, cu care el contribuie in calitatea sa de catatean „onorabil” la bugetul statului.
Avand in vedere acest mecanism deosebit de bine pus la punct, in cazul unei eventuale fraude, ea este usor „detectabila”, iar pe de alta parte, cu cat impozitul platit statului este mai mare, bancile sau alte organisme publice, respectiv, private au mai mare incredere in cel impozitat.
Si cum occidentalii cumpara aproape tot ce au in rate si pe termen lung, “sinceritatea” lor este evidenta, iar motivatia lor de inteles.
In alte ordine de idei, occidentalul muritor de rand (si nu numai !) are “tatuat” pe creier, ca evaziunea fiscala este o crima si ca aceasta se pedepseste cu inchisoare.
Ca nimeni, nimeni, nu este cu adevarat „curat” (“neatins de ciuma”, vorba lui Albert Camus, Premiul Nobel 1957) si odata intrat in “atentia” fiscului, cetateanul „cinstit” nu poate decat sa piarda.
Acesta este si unul dintre motivele principale pentru care venitul (castigul) in Europa Occidentala este un subiect tabu.
Occidentalul muritor de rand, care totusi fura, contrar romanului, stie ca banul trebuie cheltuit altfel decat investind in masini de lux si vile deochiate, care aduc, mai devreme sau mai tarziu Administratia fiscala la usa.
Orice modificare “esentiala” in standardul de viata al individului, poate atrage atentia autoritatilor fiscale, fie direct (prin intermediul anchetatorilor acestora), fie, indirect (prin intermediul turnatorilor sai).
Dupa care modul operator este clasic: acestea lanseaza o ancheta ”pe la spate” si daca situatia o permite (si o impune !), fara niciun fel de preaviz, ele sesizeaza conturile cetateanului si sechestreaza, respectiv, confisca tot ce pot.
Daca nu au ce, ei fac apel la Executorii Judecatoresti, care sosesc, din pacate, intotdeauna dimineata, la prima ora, cand somnul este inca atat adanc.
Si niciodata, din pacate, nu pleaca cu mainile goale, adica fara „prada”.
Adevarat, acestia sunt cei mai destestati oameni de lume si nu neaparat pe nedrept.
Ei sunt un fel de „Hiene” mai rai decat „Sacalii” (Judecatorii de Instructie, care instrumenteaza dosare panale, a se vedea si articolul autorului: „Sacalii”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42484-sacalii.html), la ordinul carora, de-altfel si actioneaza.
In sfarsit, daca romanul isi permite sa se laude cu masinile si vilele sale luxoase obtinute din venituri oculte (mai mult sau mai putin ilicite!), o mandrie nationala, din cauza “anemiei” Fiscului sau, occidentalul muritor de rand care se poate lauda cu asa ceva, trebuie sa aiba o declaratie de impozit “demna” de cee ce are si de ceea ce arata.
Restul nu-si permit decat masini de Categorie B [3] (sau eventual C, mai rareori D) si isi duc zilele fie in apartamente, fie in case (pavilioane) cumparate cu credit.
“Distribuirea” cu grija a banilor pe conturile rudelor, precum si a bunurilor materiale, respectiv, imobiliare pe numele apropiatilor (mata, tata, frati, surori, unchi si matusi) nu “rezolva” problema evaziunii fiscale.
Puterea Fiscului este, practic, nelimitata si acesta isi permite verificarea conturilor si a bunurilor tuturor cetatenilor fara avertisment, daca exista sesizari din partea anchetaorilor sau turnatorilor sai fideli.
Iar in cazul in care situatia o impune el este abilitat sa traga la raspundere pe cei care se fac vinovati, direct sau indirect, voit sau nu, cu sau fara acordul acestora.
Pentru ca, in Europa Occidentala (fara exceptii), Evaziunea fiscala este o crima, iar impartirea (formala) a averii ilicite intre rude, pentru a induce in eroarea Administratia fiscala este considerata o „asociere de raufactori”, respectiv, „crima in banda organizata „.
Cert este ca un detinator de o masina de lux[3](categoriile F, G, Sport, 4x4, etc.), un proprietar de vila de ”vis” plateste cu siguranta si o suma “frumoasa” sub forma de impozit.
Si nu numai pe venituri, dar si pe avere, un impozit de solidarite suplimentar (in Franta ISF) pe langa toate celelalte taxe si impozite locale si nationale, care serveste claselor sociale defaorizate, absent, din pacate si in Romania, in care „smecherii”: miliardarii de carton, baronii si mogulii, adeptii evaziunii fiscale, a delapidarii si deturnarilor de fonduri, respectiv, a curuptiei generalizate, traiesc pe spinarea „fraierilor”, al celor care incearca sa se descurce cu demnitate in viata si sa supravietuiasca in limitele legii. (A se vedea si articolele autorului consacrate acestei problematici: „Teoria naiva CUI-IA cui?: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/teoria-naiva-cui-iacui.html; „Pacturi civile de solidaritate in timpul ultimei guvernari romanesti”: http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/44528-pacturi-civile-de-solidaritate-in-politica-ultimei-guvernari-romanesti.html; „L’ISF français (L’Impôt de Solidarité sur la Fortune français)”: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/11/lisf-francais.html)
In incheiere, merita sa subliniem si faptul ca Fiscul, „dusmanul de clasa” al tuturor, este totusi un rau necesar.
Ca o tara fara o buna fiscalitate este o tara saraca, „muritoare de foame”!
Ca societatile industrializate si mai mult inca cele postindusrializate, daca se pot lauda cu o bunastare materiala este si datorita faptului ca pus la punct un sistem fiscal performant si administratiile lor fiscale isi fac datoria cu simt de raspundere.
Desigur, evaziunea fiscala exista peste tot in lume.
Atat in tarile sarace (lumea a treia, tari in curs de industrializare, emergente, etc.) cat si in tarile bogate (industrializate si post-industrializate).
Numai ca procentul difera: in medie cca 10-15% in tarile bogate si cca 35-55% in tarile sarace.
Ca “fenomen” al societatilor de consum, aceasta este intr-un fel o “autoinductie” social-economica.
Fara productie nu exista profit.
Fara profit nu exista impozite.
Fara impozite nu exista Administratie fiscala.
In lipsa unui siste de impozite bine pus la punct, Statul nu are bani, deci nu exista ajutoare, alocatii si prestatii sociale.
Dar atat timp cat profitul exista, el da “nastere”, automat, evaziunii fiscale.
Pentru ca Omul este un ”animal”, care din punctul de vedere al pacatelor sale poate fi descris complet intr-un spatiu vectorial cu sapte dimensiuni, avand ca baza formata din cei spate vectori-pacate capitale ale acestuia: Lacomia, Zgarcenia, Invidia, Orgoliul, Furia, Lenea, Luxura (Pofta de placeri, in special sexuale).
Problema tarilor sarace, in primul rand, este ca in economia subterana au “ingropate” ani de PIB (35-55%), care nu sunt in “The Matrix”, deci in circuit si care sunt “canalizate” si “focalizate” in mainile unui mic grup de „smecheri”, datorita unor mecanisme socio-economice controlate prin intermediul coruptiei si a regulii de aur a evaziunii fiscale, ceea ce corespunde pentru partea „iceberg”-ului scufundat in apa.
Asa cum am mentionat mai sus, in tarile bogate, fenomenul exista si acolo, dar el este marginal (cca 10-15%) si afecteaza intr-o mai mica masurile structurile socio-economice care contribuie la mentinerea echilibrului si stabilitatea competitvitatii pe piata de desfacere.
Mentionamaici si faptul ca “experienta” societatilor de consum avansate (postindustrializate), ne arata ca societatile capitaliste ”salbatice” nu mai sunt „fiabile” si nici „fidele” unei adevarate bune stari materiale si spirituale, in contextul unei mondializari agresive, avand ca scop, nu cresterea bunastarii materiale si spirituale a poupulatiei, ci, cresterea profitului exponential in beneficiul unori grupuri socio-econmice, multinationale, care conduc lumea.
Cresterea somajului, datorita mondializarii, hiperindustrializarii si informatizarii societatilor occidentale, face din ce in ce mai mult apel la ajutoare (alocatii si prestatii) sociale sub diverse forme, pe care statul le acorda din banii Administratiei fiscale, in majoritatea cazurilor.
In special, din impozitul de solidaritate pe avere.
Intr-un fel, el “ia” de la bogati, cei avuti, sub o forma (taxe si impozite), din ceea ce au ei in surplus si “da” la saraci, la cei defavorizati, sub alta forma (alocatii si prestatii sociale), ceea ce ei au nevoie.
Exact, conform lozincii trecutului nostru „glorios” si apus acum doua decenii si jumatate (teoria marxist-leninista al Comunismului): „De la fiecare cat se poate si fiecaruia cat îi trebuie !”.
Acest principiu este deja bine ”digerat” si acceptat in tarile (economic) bogate si avansate din punct de vedere democratic.
Adica, incepe sa fie considerat “normal” fenomenul ca unii sa aiba de lucru (sa fie social-„activi”), iar altii care nu pot avea (social-„pasivi”), sa traiasca, pe ”spinarea” celor care lucreaza.
Cu atat mai mult cu cat somajul de multe ori nu-l dorim, dar suntem obligati sa-l acceptam, sa-l suportam si sa traim cu el intr-o stare de gratie, care de multe ori poate degenera cu consecinte chiar dramatice.
Iar o societate bogata nu-si poate permite „luxul” sa-si abandoneze membri sai, adica, „sa-i lase pe drumuri”, asa cum un parinte nu-si poate abandona copii, pentru simplul fapt ca ei nu s-au realizat in viata!
Astfel, suntem obligati sa ne punem o ultima intrebare grava?
In fond si la urma urmei, societatile avansate nu tind catre un fel de socialism, ca Oranduire sociala?
Raspunsul este afirmativ!
Nu in sensul TML (Teoriei Marxist-Leniniste), care ramane doar o teorie fara finalitate practica (mai mult o otopie!), ci in sensul “social-democratiilor” care s-au “instalat” deja si incep sa “castige” un teren tot mai vast in toate tarile bogate ale Europei Occidentale.
Ele sunt o masura a civilizatiei si a tolerantei.
Prin “definitie” si traditie deci, Europa noastra este si trebuie sa ramana sociala, in favoarea cetateanului, al muritorului de rand european!
___________________________________
[1] GIR-urile Regionale franceze: Alsacia si Lorena (DIPJ Strasbourg, creat pe 10 iunie 2002), Aquitaine (DIPJ Bordeaux, creat pe 24 juinie 2002), Auvergne (SR Clermont-Ferrand, creat pe 18 junie 2002), Bourgogne (DIPJ Dijon, creat pe 10 junie 2002), Bretania (DIPJ Rennes, creat pe 12 junie 2002), Centru (DIPJ Orléans, creat pe 7 junie 2002), Champagne-Ardenne (SR Reims, creat pe 17 junie 2002), Corse (DRPJ Ajaccio, creat pe 17 junie 2002), Franche Comté (SR Besançon, creat pe 10 junie 2002), Languedoc-Roussillon (SR Montpellier, creat pe 5 junie 2002), Limousin (SR Limoges, creat pe 1 iulie 2002), Midi-Pyrénées (SR Toulouse, creat pe 10 junie 2002), Nord-Pas de Calais (DIPJ Lille, creat pe 5 junie 2002), Basse Normandie (SR Caen, creat pe 10 junie 2002), Haute Normandie (SRPJ Rouen, creat pe 10 junie 2002), Pays de la Loire (SR Angers, creat pe 12 junie 2002), Picardie (SR Amiens, creat pe 17 junie 2002), Poitou-Charentes (SR Poitiers, creat pe 3 junie 2002), Provence-Alpes-Côte d’Azur (DIPJ Marseille, creat pe 12 juin 2002), Rhône-Alpes (DIPJ Lyon, creat pe 27 mai 2002), Ile-de-France (regiunea pariziana): Paris (DRPJ Paris, creat pe 1 sept. 2002), Seine et Marne (DRPJ Versailles, creat pe 11 junie 2002), Yvelines (DRPJ Versailles, creat pe 5 junie 2002), Essonne (DRPJ Versailles, creat pe 17 junie 2002), Hauts de Seine (DRPJ Paris, creat pe 6 junie 2002), Seine- Saint Denis (DRPJ Paris, creat pe 6 junie 2002), Val de Marne (DRPJ Paris, creat pe 19 junie 2002) si Val d’Oise. In egala masura GIR-urile sunt prezente, respectiv, functionale si pe teritoriul national nemetropolitan (ne-european) francez de peste Mari (Colectivitati teritoriale franceze, cu un dublu statut Regiune si Departament DROM) in doua zone geografice: Guyana franceza (DROM–in Nordul Americii de Sud) si Mayotte (DROM-in Arhipelagul Comore din Oceanul Indian. Cele 29 de GIR-uri, totalizeaza 267 de functionari de Politie, repartizati in UOC (Unitati de Organizare si de Comandament) fiind sprijinite in activitatile lor de catre 1.382 de persoane (cu statut „permanent”), care sunt (r)atasate lor din diverse institutii si organisme ale Statului.
[2]TRACFIN (Tratamentul Informatiilor si Actiunilor contra Circuitelor Financiare Clandestine,membru al grupului Egmont, forum de informatii creat la Bruxelles, avand ca Director pe Jean-Baptiste Carpentier, Inspector general de finante, din 11 septembroie 2008), creat prin legea n° 90-614 din 12 iulie 1990 ca urmare al summitului "l’Arche" al G7 din iulie 1989, ca organism public al Ministerului Economiei si Finantelor, care lupta contra spalarii banilor, este un serviciu national de anchetaa dministrativa, (decretul n° 2006-1541 din 6 decembrie 2006), operational compus din cca 100 de agenti, care activeaza in cadrul a doua departamente si doua celule specializate: Departamentul de Analiza, de Informare si de Informatii (DARI) compus din trei diviziuni, care asigura integrarea, orientarea si valorizarea informatiilor, relatiile cu specialistii, precum si schimburile cu omologii straini al serviciului, avand in componenta lor si doi ofiteri de legatura de la DGDIAPR (Directia Generala a Vamilor si a Drepturilor Indirecte, respectiv, al Autoritatii Prudentei si Rezolutiei) ; Departamentul de Anchete (DE), compusa si el din trei diviziuni care asigura investigatiile aprofundate necesare tratamentului informatiilor, in cadrul caruia functioneaza si doua unitati specializate in tematica fraudelor financiare in sectorul jocurilor de noroc si al transferului de fonduri ; Celula de Tratament al Afacerilor Financiare asociate Terorismului (CTAFT) ; Celula de Analiza Stategica (CAS), care exploateaza (conforma art. L.521-23 si R.561-33 ; L.561-26, L561-27, L. 561-31 si 561-29 din CMI-Codul Monetar si financiar) informatiile disponibile in vederea spalarii capitalului (banilor), in cadrul careia sunt afectati si trei ofiteri de legatura (PN-Politia Nationala, GN-Jandarmeria Nationala si OCRGDF-Oficiul Central de Reprimare al Marii Delincvente Financiare). Mentionam aici, ca majoritatwea informatiilor pe care le primeste TRACFIN provin din mediul bancar (cca 80%), dare ele sunt furnizate si din din sectorul de jocuri de noroc (cca 6-8%), din sectorul imobiliar (3-5%), etc, iar majoritatea dintre ele sunt de delicte primare (peste ½), disumulari (25-27%), plasare de fonduri (cca 12-14%), etc. si numai intre 1-1,5% din sectorul terorismului si atentatelor.
[3]G7/8 este un grup de discutii si de partenariat economic al principalelor state industrializate (6.650 Mil. loc., PIB :54.500 Md$US), cele mai mari puteri economice si politico-militare din lume (in ordinea importantei PIB-ului): SUA (300 Mil.loc., PIB :13.800 Md$US), Japonia (127 Mil. loc., PIB: 4.350 Md$US), Germania (82 Mil.loc, PIB:3400 Md$US), Franta (65 Mil.loc., PIB:3000 Md$US), Marea Britanie (63 Mil. loc. PIB: 2700 Md$US), Italia (60 Mil. loc., PIB :2200 Md$US),Canada (33 Mil. loc., 1350 Md$US) si Rusia (140 Mil. loc., PIB :1200 Md$US), a fost creat in 1998, care contribuie majoritar la PIB-ul mondial. (A se vedea si articolul autorului: „Organisme internationale socio-economice si politico-militare”: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/12/organizatii-socio-economice-si-politico.html. G8 este o extindere a G7 („Grupul celor sapte state cele mai puternic industrializate”, format din primele sapte mari puteri, creat in 1976, dupa ce in 1975 a fost infintat G6, la initiativa lui Valéry Giscard d'Estaing, fost Presedinte al Frantei (1974-1981), Membru al Academiei Franceze („Grupul celor sase state cele mai puternic industrializate”). O noua extindere catre un G14 este momentan in discutie in favoarea: Spaniei (UE), Chinei si Indiei (Asia), Africii de Sud (Africa), respectiv, Braziliei si Mexic (America Latina/America Centala si de Sud). In 2013, populatia G8 desi nu reprezenta decat cca 10% din populatia lumii, PIB-ul sau, depasea 2/3 din PIB-ul mondial.Unele tari al extinderii catre G14 sunt deja membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud).
[4]In principiu, exista doua mari Sisteme de clasificare ale autovehiculelor rutiere. Dupa „confort”, respectiv, dupa „capacitate cilindrica”, care sunt „ inplantate”, in primele doua doua mari tari europene (puteri economice), considerate ca „nucleul central (dur)” al UE (sau „coloana vertebrala” a UE), in Germania , respectiv, in Franta. Astfel, spre deosebire de Sistemul Francez in care clasamentul aotovehiculelor rutiere se efectueaza dupa capacitatea cilindrica a masinii masurata in „Cai Fiscali (CF)”, pentru o anumita capacitate cilindrica corespunzand anumiti CF (1,4L=7 CF, 2L=9 CF, 3L=13 CF, etc.), Sistemul German clasifica vehiculele rutiere dupa „confort” in „categorii”.
Categoria A = Minicars (VW Lupo, Citroen C2, Renault Twingo/Modus, Peugeot 106/107/108+variante, Smart, Daewoo Matiz, Fiat Panda, Mini, etc.)
Categoria B = Kleinwagen (VW Polo, Audi A1, Citroen C3, Dacia Solenza, Dacia Logan, Mazda2, Daewoo Kalos, Ford Fiesta, Opel Corsa, Renault Clio, Peugeot 206/207/208+variante, Fiat Punto, Nissan Micra, Lancia Ypsilon, etc.)
Categoria C = Untere Mittelklasse (Audi A2/A3, VW Golf, Opel Astra, Mercedes A-Klasse, Nissan Almera, Subaru Impreza, Renault Megane, Peugeot 306/307/308+variante, Skoda Octavia,Toyota Corolla, Alfa Romeo 147, Citroen C4, Ford Focus, Fiat Stylo, Honda Civic, Mazda3, etc.)
Categoria D = Mittelklasse (Alfa Romeo 156, Audi A4, MBW Serie 3, Deawoo Nubira, Citroen C5, Ford Mondeo, Honda Accord, Hyundai Elantra, Mazda6, Lancia Lybra, Mercedes C-Klasse, Nissan Primera, Opel Vectra, Citroen C5, Peugeot 406/407, Renault Laguna, Volvo S40, Volvo S60, VW Passat, Lexus IS 200/300, Saab 9-3, etc.)
Categoria E = Obere Mittelklasse (Audi A5/A6, BMW Serie 5, Alfa Romeo 166, Cadillac CTS, Chrysler Sebring, Jaguar S-Type, Lexus GS 300/400, Mercedes E-Klasse, Saab 9-5, Lancia Thesis, Peugeot 607, Citroen C6, Renault Safrane/VelSatis/Latitude, Skoda Superb, Volvo V70/XC70, Volvo S80, etc.)
Categoria F = Luxusklasse (Audi A7/A8, Bentley Continental GT, BMW Serie 6/7, Cadillac Seville, Chrysler 300C, Honda Legend, Lexus LS430, Jaguar XJ, Maybach, Maserati Quattroporte, Mercedes S-K lasse, VW Phaeton, Rolls-Royce Phantom, etc.)
Categoria G = Sportwagen (Alfa Romeo GT Coupe/GTV, Audi TT Coupe, BMW Sechser, Bugatii EB 16.4 Veyron, Chevrolet Corvette, Ferrari 360 Modena/456MGT/575M Maranello/Enzo, Honda NSX, Jaguar XK, Hyundai Coupe, Porche Carrera GT/911-Turbo, Lamborghini Gallardo/Murcielago, Aston Martin DB7/V12 Vanquish, Chrysler Crossfire, Mercedes CL/CLK, Maserati Coupe, TVR Cerbera/Tuscan, Toyota Celica, Nissan 350Z, MG X-Power, etc.)
Categoria H = Cabrios (AC 302 CRS/212 SC/427 MK3, Alfa Romeo Spider, Aston Martin DB7 Volante, Audi A4 Cabrio/TT Roadster, BMW Dreier Cabrio/Z4, Cadillac XLR, Chevrolet Corvette Cabrio, Chrysler PT Cruiser Cabrio/Crossfire Cabrio/Sebring Cabrio, Citroen C3 Pluriel, Dodge Viper SRT-10, Frrari 360 Spider, Fiat Barchetta, Ford Streetka, Jaguar XKB Cabrio, Lexus SC 430, Volvo C70 Cabrio,VW Beetie Cabrio, Renault Megane Cabrio CC, Peugeot 206/207/307/407CC, Porche Boxster, Smart Cabrio, Saab 9-3 Cabrio, Toyota MR-2, etc)
Categoria I= Gelandewagen (BMV X1/X3/X5,X6. Chevrolet Traiblazer/Tahoe, Ford Maverick, Jeep Vrangler, Honda CR-V, Toyota Land Cruiser/RAV 4, Lada Niva, Hyundai Santa Fe, Jeep Cherokee/Grand Cherokee, Land Rover Freelander, Kia sorento, Land Rover Discovery/Defender, Lexus RX 300, Mazda Tribute, Mercedes M/G-Klasse, Mitsubishi Outlander/Pajero Pinin/Pajero Sport/ Pajero Classic, VW Touareg, Opel Frontera, Renault Scenic, Nissan X-trail/Terrano/Pathfinder/Patrol GR, Porche Cayenne, Range Rover, Suzuki Jimny/Grand Vitara/, Volvo XC90, etc.)
Categoria K=Vans (Chrysler Voyager/PT Cruisrer, Chevrolet Trans Sport, Citroen C8/Berlingo/Xsara Picasso, Fiat Doblo/Idea/Multipla/Ulysse, Ford Toureno Connect/Fusion/Focus C-Max/Galaxy, Honda Stream, Hyundai Matrix/Trajet, Kia Carens/Carnival, Lancia Phedra, Mazda PMV/Premacy, Mercedes Vaneo/Viano, Nissan Kubistar/Grandis/Almera Tino, Mitsubishi Space Wagon/Grandis/Space Star, Opel Combo Tour/Meriva/Zafira, Peugeot 807/Partner, Renault Espace/Kangoo/Scenic, Seat Altea/Alhambra, Toyota Yaris Verso/Corolla Verso/Avensuis Verso/Previa, VW Sharan/Touran/Multivan, etc.)
In sfarsit, eu cred cas in vederea unei fuzionari ale sistemelor de asigurari in UE, cele doua sisteme de clasificari ar putea fi folosite mai mult in complementaritate decat in exclusivitate. Sistemul ar permite o "localizare" mai reala al automobilului din punctul de vedere al paramerilor sai tehnici intr-un "spatiu bidimensional" generat de vectorii "capacitate cilindrica" si "confort", cum in aceasi categorie exista mai multe tipuri de motorizari, deci automobile cu cai fiscali diferiti. Respectiv, la aceasi motorizare (cai fiscali identici) pot corespunde mai multe categorii. Desi pare putin credibil, marca "Volkswagen Touareg", cu un deceniu in urma era una dintre masinile cele mai vanate de catre hotii de autoturisme, conform unor documente oficiale ale ANA (Asociatia Nationala de Asigurari), Franta. Victima a propriului sau succes, Volkswagen Touareg, un automobil de teren, tip 4x4, (categorie I), ocupa, surprinzator locul I in ceea ce priveste furtul de automobile in clasamentul celor 50 de autovehicule, cele mai preferate de catre hotii de masini. Din fiecare 10.000 de masini de acest tip, 160 au fost furate sistematic, in toate cele patru anotimpuri, indiferent de spatiu si timp. Locul secund era ocupat nu de alte masini de lux cum ne-am astepta, ci de masini de categorie mica ca Ford Fiesta (categoria B), foarte aproape de Touareg, cu 159 de bucati furate din fiecare 10.000 puse in circulatie. Urmat de Smart Fortwo (categoria A) cu 121, de Renault Twingo 1 (categoria A) cu 117 si de Peugeot 206 (categoria C) cu 104. Interesant este faptul ca, cu un deceniu in urma Renault Twingo era "cap de lista" pe agenda de lucru al hotilor cu 148 de furturi, inaintea lui Peugeot 306, cu 131 de bucati, Renault Clio (categoria B) cu 124, Audi A6 (categoria E) cu 110 si Alfa Romeo 156 (categoria D) cu 106 de bucati. In schimb, statisticile arata ca masinile cele mai putin furate (cele mai putin " interesante" pentru hoti) ar fi fost: Renault Kangoo (categoria K), respectiv, Renault Laguna2/3/4 (categoria D) cu cate 38 furate, Ford Mondeo (categoria D) si Nissan Micra (categoria B) cu cate 37, Toyota Land Cruiser (categoria I), Renault Scénic 1 (categoria K) si Renault Laguna 2 (categoria D), fiecare cu cate 36 furate, respectiv, Volkswagen Golf 5 (categoria B) cu 32. Daca cu un deceniu in urma numarul masinilor furate (declarate !) era de 159.244, in 2005 numarul lor era cu 8% mai mare, 173.897. In 2007, numarul lor a acazut la 144.890 de unitati, pentru ca in 2008 sa fie 140.690. Astazi, conform Autopolus, s-ar fura in Franta, cca 116.232 de vehicule (2013/Clasament 2014), ceea ce ar reprezenta o crestere de 0,6% fata de anul trecut, dupa o scadere timp 12 ani, consecutivi. Cele mai furate masini, ar fi marcile franceze si cele cermane de lux, avand mai putin de 5 ani, in ordinea urmatoare (din 10.000 de unitati): 1. Smart Fortwo (216), BMW X6 (208), Renault Twingo 1 (180), BMW serie 1 (107), BMW X5 (103), Citroen DS3 (99), Renaul Megane 2 (90), Porche Cayenne (89), Clio3/Megane3 (85), BMW seie 3 (83), Citroen DS4 (82), Fiat 550 (71), BMW Serie 6 (70) si Renault Espace4 (70), Audi A3 (69), Peugeot 208 (67), Audi A1/A5 (66), Wolkswagen Touareg (65), Peugeot 306 (64), Citroen C8 (63), etc. In lume, zilnic, s-ar fura o masina la fiecare 6 secunde, in medie 9.855 de vehicule, ceea ce ar reprezenta cca 3,6 milioane de vehicule, anual. In ordinea descrescatoare privind furturile de masini, statele lumii in care se fura cele mai multe vehicule ar fi (in 2013) : SUA (1.246.096), Narea Britanie (348.169), Franta (301.539), Italia (232.564), Canada (161.506), Mexic (141.007), Australia (139.094), Spania (134.584), Africa de Sud (93.133), Germania (70.617), Elvetia (65.571), Japonia (62.673), Suedia (61.350), Malaezia (55.879), Polonia (53.674), Olanda (35.384), Columbia (33.135), Portugalia (30.560), Danemarca (29.101), Indonezia (29.061), Republica Ceha (26.143), Rusia (26.106), Norvegia (23.339), Noua Zeelanda (23.324), Finlanda (23.115), Arabia Saudita (18.717), Turcia (14.954), Irlanda (14.851), Bulgaria (11.281), Grecia (8.486), Ungaria (8.354), Chile (5.930), Lituania (5.716), Austria (5.489), Slovacia (4.795), Uruguay (4.717), Costa Riica (4.385), Bolivia (4.021), Tailanda (3.276), Ucraina (3.164), El salvador (3.069), Latvia (2.845), Hong Kong (2.804), Croatia (2.404), Estonia (2.322), Belarus (1.942), Peru (1.899), Tunisia (1.690), Maroc (1.523), Zimbabue (1.342), Romania (1.227), Cipru (1.009), Slovenia (930), Yemen (821), Zambia (792), Papua Noua Guinee (763), Malta (707), Republica Moldova (612), Luxembourg (575), Panama (566), Oman (423), Islanda (387).
NOTA
Articolul cu imagini pe Investigatie Jurnalistica
http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/08/romania-te-iubesc.html