Iul 28 STRATEGIA ANTIDROG A JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Scris de IP. Posted in Social

I. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş, ca structură teritorială, elaborează, pe baza Strategiei Naţionale Antidrog 2013 – 2020, prin consultarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu de la nivelul judeţului Maramureş, proiectul Strategiei judeţene antidrog şi planul său de acţiune care vor fi supuse spre adoptare prin Ordin al Prefectului Judeţului Maramureş şi prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Maramureş.

Noua Strategie judeţeană antidrog Maramureş pentru perioada 2014-2020 este documentul programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivelul judeţului Maramureş. Acest document cheie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare la nivelul autorităţilor locale (Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş; Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş; Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Maramureş; Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Maramureş; Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Maramureş; Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş; Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Pintea Viteazul” Maramureş; Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş; Penitenciarul Baia Mare; Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş; Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, al autorităţilor administraţiei publice locale şi al structurilor societăţii civile.

Strategia judeţeană antidrog Maramureş va fi implementată în intervalul 2014-2020 care corespunde perioadei de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog.

Prin aprobare la nivel judeţean, Strategia Judeţeană Antidrog Maramureş este asumată ca document de politici antidrog în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea răspunsului la fenomenul drogurilor. Totodată, acest document a fost elaborat în contextul procesului consultativ lansat de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş în calitate de structură teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog - coordonator, evaluator şi monitor, la nivel local al răspunsului la fenomenul drogurilor.

II. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE

Datele ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog indică în România o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 4,3% pentru orice tip de drog în populaţia generală, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10%, ceea ce relevă creşteri semnificative ale consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere.

Printre schimbările semnificative care au avut loc în ultimii anii şi care ar putea influenţa evoluţia fenomenului drogurilor, sunt de remarcat:

Modificări ale profilurilor consumatorilor de substanţe psihoactive;
Apariţia şi răspândirea modelului policonsumului;
Precocitatea în debutul în consum al drogurilor;
Reducerea diferenţelor de consum dintre sexe, în special pentru consumul de canabis: se remarcă scăderea raportului dintre prevalenţa consumului în rândul bărbaţilor şi cea în rândul femeilor;
Existenţa unei relaţii foarte strânse între debutul precoce în consumul de droguri şi modelul consumului recreaţional;
Apariţia de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive (SNPP) pe piaţa drogurilor, cu o accesibilitate şi o disponibilitate foarte crescută;
Schimbări în patologia asociată consumului de substanţe psihoactive, cauzate pe de o parte de practicarea policonsumului, iar pe de altă parte de efectele încă necunoscute ale consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;
Creşterea riscurilor asociate consumului de droguri, prin sporirea numărului de cazuri de consumatori de droguri infectaţi cu HIV, HVC şi sau HVB, corelată cu reducerea serviciilor de asistenţă specifică consumatorilor problematici (programele de schimb de seringi);
Generalizarea traficului de droguri la nivel naţional, deşi există judeţe în care se înregistrează un număr sensibil mai mare de cazuri (persoane arestate/ condamnate, confiscări etc).

Fenomenul drogurilor în zona de competenţă prezintă unele particularităţi conferite de poziţia geografică a judeţului, ca judeţ situat la graniţa de nord a României şi totodată situarea acestuia în apropierea municipiului Cluj – Napoca, centru universitar de referinţă în zonă, unde învaţă foarte mulţi tineri.

De asemenea, în teritoriul de competenţă, există un centru universitar, în care se concentrează o masă eterogenă de elevi şi studenţi. Din punct de vedere economic judeţul Maramureş dovedeşte o dezvoltare economică destul de amplă, zona fiind una frecventată de mulţi turişti, mai ales în zona Maramureşului istoric unde sunt concentrate peste 100 biserici din lemn, din care 7 incluse în patrimoniul UNESCO. Pe fondul liberei circulaţii a cetăţenilor din România spre ţările din Uniunea Europeană şi nu numai (judeţul fiind situat la graniţa cu Ucraina), s-au creat condiţii propice fuzionării elementelor infractoare din spaţiul românesc cu cele din alte zone ale Europei, inclusiv în domeniu traficului şi consumului ilicit de droguri.

La nivelul judeţului nostru, principala problemă este creşterea numărului de consumatori de droguri, în special de droguri „uşoare” (canabis şi rezină de canabis) şi substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv (aşa-zisele „etnobotanice” sau „droguri legale”), astfel crescând şi numărul traficanţilor de asemenea substanţe. Majoritatea acestor noi consumatori provine din rândul elevilor de liceu şi chiar de gimnaziu. Prin măsurile de ordin legislativ, operativ şi preventiv s-a reuşit diminuarea activităţilor de comercializare a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, atât prin intermediul „magazinelor de vise”, cât şi prin intermediul Internet-ului, însă acestea rămân în continuare o problemă prioritară a luptei antidrog.

În acest context, principalele măsuri avute în vedere în ceea ce priveşte reducerea ofertei de droguri se bazează pe identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia. Aceste activităţi depind în mare măsură şi de reducerea cererii de droguri, care vor fi desfăşurate de instituţiile cu atribuţii în acest domeniu (C.P.E.C.A. Maramureş) prin programe, proiecte şi campanii de conştientizare a riscurilor implicate de traficul şi consumul de droguri. Pentru atingerea acestor obiective este necesară asigurarea unui schimb permanent şi eficient de date şi informaţii între instituţiile cu atribuţii pe linia antidrog, de cooperare a acestora în vederea utilizării eficiente a resurselor.

Analiza indicatorului ADMITERE LA TRATAMENT

Conform datelor din evidenţă sau cele culese şi interpretate de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş, se constată faptul că în anul 2013 o singură persoană a fost consiliată în cadrul programelor de tratament, acest fapt datorat fiind în mare măsură lipsei echipei terapeutice la nivel local (medic, psiholog, asistent social).

Analiza indicatorului URGENŢE ca urmare a consumului de droguri:

Conform prevederilor Ordinului comun MSP şi MIRA nr. 770 din 2007 respectiv nr. 192 din 2007, pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, lunar sunt colectate de către Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş, Fişele standard de înregistrare a urgenţelor medicale produse ca urmare a consumului de substanţe psihoactive, completate de furnizorii de servicii de urgenţă, şi anume Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare - Unitatea de Primiri Urgenţe, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei şi Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus. Pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 51 de urgenţe ca urmare a consumului de droguri, toate raportate de Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare - Unitatea de Primiri Urgenţe. Din analiza acestora, se constată că majoritatea cazurilor au fost intoxicaţii (de cele mai multe ori voluntare) cu medicamente.

În ceea ce priveşte bolile infecţioase asociate consumului de droguri în 2013, nu au fost raportate astfel de cazuri.

Infracţionalitatea drogurilor

În ceea ce priveşte evidenţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, conform datelor centralizate la nivelul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş, în anul 2013 s-a înregistrat următoarea situaţie:

nr. infracţiuni constatate la Legea nr. 43 / 2000: 35
nr. persoane cercetate în comiterea de infracţiuni la Legea nr. 43 / 2000: 69
nr. soluţii pronunţate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Maramureş la Legea nr. 43 / 2000:

total: 25, din care:
- rechizitorii 3 (cu 6 inculpaţi trimişi în judecată);
- neînceperea urmăririi penale: 12;
- scoaterea de sub urmărire penală simplă: 1;
- scoaterea de sub urmărire penală cu aplic. art. 18/1 Cod pen.: 9

capturi de substanţe psihotrope şi stupefiante ridicate în anul 2013 în vederea confiscării:

cannabis: 829,1 grame

Piaţa drogurilor

Canabisul este cel mai consumat drog la nivel naţional;
Scăderi semnificative ale cantităţilor totale capturate de formaţiunile antidrog concomitent cu creşterea numărul de capturi realizate:

– 678,09 kg în 2012 la un număr de 1754 capturi realizate faţă de 385,61 kg în 2013 la un număr de 2270 capturi realizate

52% din cantitatea de canabis confiscată (200,8 kg) a avut ca ţară de origine România.
66,85 kg (17%) reprezintă masă verde recoltată (plante de canabis) în scădere faţă de anul 2012 când au fost capturate 406 kg (91,36 % din cantitatea totală)
Rezina de canabis are ca ţară de provenienţă Spania, Portugalia şi Italia.
Prezenţa rezinei de canabis pe piaţă se menţine la un nivel relativ constant
Este al doilea cel mai disponibil / utilizat tip de drog de pe piaţa românească, după canabis şi heroină
Cantităţile totale de rezină de canabis confiscate în 2013 – 24,86 kg (284 capturi) din care 12,055 kg reprezintă capturi semnificative (3 capturi).

Droguri Sintetice

Creştere a cantităţii de droguri sintetice confiscată de către autorităţi, de la 12.903 comprimate în anul 2012 la 33.328 comprimate, din care 26.086 cp ecstasy.
Cantităţile de droguri sintetice confiscate în anul 2013 provin din 328de capturi, din care 14 sunt capturi semnificative însumând 29.185 comprimate.

În funcţie de ţara de origine a drogurilor au fost constatate următoarele:

Cocaina provine din Costa Rica, Trinidad Tobago, Spania;
Heroina provine din Turcia şi Iran;
Canabisul provine din Grecia, Belgia, Cehia, Italia şi Spania
Rezina de canabis provine din Spania, Portugalia şi Italia;
Drogurile sintetice provin din Olanda, Spania, România şi Bulgaria

III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC

Obiectivele specifice propuse sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice. În acest sens, planurile de acţiune aferente strategiei detaliază şi stabilesc concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă.

Strategia judeţeană antidrog Maramureş 2014-2020 urmăreşte să:

reducă nivelul consumului şi dependenţei de droguri, precum şi consecinţele generate de acestea la nivelul sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice;

contribuie la reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă;
promoveze cunoaşterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendinţelor şi provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituţiilor şi structurilor societăţii civile;
asigure cadrul necesar dialogului şi cooperării între instituţiile implicate şi sectorul

neguvernamental.

Modificări legislative

Aderarea României la Uniunea Europeană a implicat armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene, adaptarea structurilor şi mecanismelor administraţiei publice naţionale în mod corespunzător celor ale Uniunii Europene, dar şi dezvoltarea capacităţii administrative şi juridice de implementare a acquis-ului european.

România a adoptat gradual, alături de alte state şi în special Statele Membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în contextul eficientizării cooperării internaţionale, în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. De asemenea, ţara noastră a înregistrat progrese importante în lupta împotriva fenomenului drogurilor, având, în prezent, reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internaţionale.

Acte normative de referinţă

În cadrul Programului de Guvernare 2012, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului nr.15/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, la capitolul 6 „Administraţie şi interne”, în cuprinsul componentei „Ordine şi siguranţă publică”, un obiectiv principal îl constituie: Combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare, în contextul în care criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continuă să constituie probleme pentru siguranţa internă a României. Pentru aceste considerente se propune ca instituţiile publice din domeniul ordinii şi siguranţei publice să acţioneze ferm atât pentru a contracara provocările ridicate de traficul şi consumul de droguri, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi.

Principalele acte normative naţionale în domeniu:

Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare;
Legea nr.292/2011 a asistenţei sociale;
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri;
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog;
Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
9. Hotărârea Guvernului nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Alte instrumente legislative naţionale în domeniu:

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea voluntariatului nr. 195/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin Legea nr.515/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, aprobată prin Legea nr.129/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 220/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012;
Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programele naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014;
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 121/2011 al pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competenţelor legale, în locurile şi/sau în mediile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi/sau produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, altele decât cele reglementate;
Ordinul comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 429/C/125/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 422/2013 al pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014;
Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice, ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1389/513/282/2008 privind aprobarea Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri;
Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi ministrului internelor şi reformei administrative nr. 770/192/2007 pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fişa privind cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi în fişa standard de prevalenţa infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile;
Ordinul ministrului justiţiei nr. 1216/C/2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri;
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;
Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului justiţiei nr. 898/725/2002 şi privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare;
Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unităţi medicale ce pot fi abilitate să asigure asistenţă medicală persoanelor dependente de droguri, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguină în rândul consumatorilor de droguri injectabile;
Dispoziţia directorului Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 222/1/2011 de aprobare a Metodologiei de lucru cu voluntarii în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;
Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare şi implementare a planului individualizat de asistenţă a consumatorului de droguri;
Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenţei consumatorului de droguri.

Documente strategice naţionale:

Strategia naţională de ordine publică 2010-2013, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1040/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013;
Programul de guvernare al României 2013-2016 (Capitolul 20 - Ordine şi siguranţa cetăţeanului) aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului.

IV. DEFINIREA PROBLEMEI. OBIECTIVE

La nivel judeţean, problema drogurilor, inclusiv alcoolul şi tutunul, continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii grave atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar evoluţiile recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, continuă să genereze preocupări la toate nivelurile.

În acest context, la nivelul factorilor de decizie locali se urmăreşte adaptarea continuă a răspunsului la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri, la condiţiile socio-economice actuale, la realităţile concrete, identificându-se nevoile şi stabilindu-se posibilităţile de reacţie. În acest demers, sprijinul structurilor societăţii civile şi al comunităţii este deosebit de important.

Traficul şi consumul de droguri constituie una dintre principalele ameninţări asimetrice, care se manifestă la nivel social şi surprinde atât prin faţetele multiple de acţiune, neconvenţionale, cât şi prin implicaţiile în planul ordinii publice şi al securităţii interne. Pornind de la caracterul neconvenţional al fenomenului, se impune dezvoltarea unui set de capacităţi de reacţie puternice, echilibrate şi flexibile. În acest context, abordarea integrată şi proactivă a fenomenului devine esenţială pentru gestionarea eficientă a acestuia.

Fenomenul drogurilor, care prezintă o complexitate deosebită, cu implicaţii în toate sferele - sănătate publică, siguranţa cetăţeanului - reclamă un răspuns instituţional multidisciplinar, pragmatic şi eficient,bazat pe o evaluare realistă a nevoilor, resurselor, posibilităţilor de acţiune şi obiectivelor.Răspunsul instituţional la fenomenul dinamic al drogurilor nu poate fi limitat la o singură instituţie sau organizaţie, ci trebuie să fie rezultatul unei cooperări interinstituţionale reale, constante şi eficiente. În acest sens, mecanismul de coordonare instituit anterior şi consolidat prin această strategie continuă să reprezinte elementul central în asigurarea sinergiei, coerenţei şi unităţii răspunsului la fenomenul drogurilor, pornind de la premisele cooperării autentice, evitării suprapunerilor, asigurării unui schimb eficient de informaţii şi date şi utilizării eficiente a resurselor.

Pornind de la o abordare integrată, echilibrată, fundamentată ştiinţific, strategia se adresează şi noilor probleme, cum ar fi:

policonsumul de droguri, inclusiv consumul de combinaţii de droguri şi alcool;
extinderea rapidă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;
dinamica pieţei drogurilor, generată inclusiv de utilizarea internetului ca mijloc de distribuţie a drogurilor;
abuzul de medicamente;
deturnarea precursorilor de droguri;
calitatea serviciilor de reducere a cererii;

Structural, Strategia judeţeană antidrog abordează integrat reducerea cererii şi ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării, cercetării, evaluării şi informării în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective generale:

Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială;
Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia;
Coordonarea în domeniul drogurilor, urmăreşte asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate;
Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin monitorizare, cercetare şi informare.

V. PRINCIPII GENERALE

Conceptul Strategiei Judeţene Antidrog 2014-2020 aplică în egală măsură următoarele principii:

Principiul responsabilităţii sociale – responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul drogurilor, de la nivel instituţional şi comunitar, aparţine entităţilor sociale implicate, în limitele atribuţiilor şi sferei lor de acţiune.
Principiul participării sociale – implicarea comunităţii şi structurilor societăţii civile în definirea şi implementarea politicilor în domeniul drogurilor.
Principiul coordonării – asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenţii, factorii decizionali şi sociali, pe baza consensului şi cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii unui obiectiv comun.
Principiul respectării drepturilor omului – garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurităţii şi excluziunii sociale.
Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii consumatori de droguri.
Principiul pragmatismului – adoptarea şi implementarea de măsuri şi intervenţii fundamentate pe evidenţe ştiinţifice.
Principiul multidisciplinarităţii – consolidarea demersurilor şi intervenţiilor prin îmbinarea diferitelor perspective disciplinare şi practici profesionale.
Principiul echilibrului – abordarea proporţională a intervenţiilor din domeniul reducerii cererii şi a ofertei de droguri.
Principiul echităţii – garanţia accesului egal şi nediscriminat al tuturor cetăţenilor la programe şi servicii în domeniul drogurilor.
Principiul continuităţii – consolidarea şi optimizarea rezultatelor obţinute din implementarea documentelor de politici publice anterioare.
Principiul specificităţii – definirea şi implementarea politicilor de răspuns are în vedere nevoile şi realităţile specifice fiecărei zone de intervenţie, precum şi implicarea potenţialului local pentru atingerea obiectivelor propuse.

VI. DIRECŢII DE ACŢIUNE

Strategia antidrog a judeţului Maramureş abordează echilibrat şi integrat reducerea cererii şi ofertei de droguri prin îmbunătăţirea activităţilor de prevenire şi dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri, respectiv diminuarea efectelor sociale ale infracţionalităţii la regimul drogurilor şi precursorilor, concomitent cu dezvoltarea coordonării, a cercetării, informării şi cooperării în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective specifice, subsumate obiectivelor generale, pe următoarele direcţii de acţiune:

VI.1 REDUCEREA CERERII DE DROGURI

A. Prevenirea consumului de droguri

A.1 Prevenirea în şcoală - Obiective specifice:

Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber;
Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.

A.2 Prevenirea în familie - Obiective specifice:

Creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri;
Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie.

A.3 Prevenirea în comunitate - Obiective specifice:

Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie în cadrul grupurilor vulnerabile, corelat cu nevoile şi particularităţile acestora;
Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie la categoriile profesionale ce sunt predispuse consumului de droguri, corelat cu nivelul de responsabilitate socială şi particularităţile acestora;
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelorde petrecere a timpului liber.

A.4. Campanii de reducere a cererii de droguri - Obiective specifice:

Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a populaţiei la risc asupra efectelor, riscurilor şi consecinţelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri;
Creşterea nivelului de informare şi sensibilizare a populaţiei generale cu privire la aspectele medicale, psihologice şi sociale ale consumului şi dependenţei de droguri în vederea diminuării stigmatizării şi marginalizării sociale a consumatorilor de droguri;
Creşterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea şi susţinerea programelor de prevenire a consumului de droguri.

B.Asistenţa consumatorilor de droguri

B.1 Identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată - Obiective specifice:

Diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie şi programe de schimb de seringi, în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri;
Dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate de asistenţă;
Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.

B. 2 Asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri - Obiective specifice:

Dezvoltarea de servicii interinstituţionale integrate pentru consumatorii de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redusşi pentru consumatorii de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiuneîn vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistenţă.

VI.2 REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI

În contextul actual, oferta de droguri reprezintă mai mult decât o provocare determinată de caracterul său asimetric, neconvenţional de manifestare şi acţiune, forţând graniţele impuse de sistemele de control dezvoltate până în prezent. În acest sens, prezenta strategie abordează domeniul reducerii ofertei de droguri din perspectiva elementelor sale intrinseci, şi anume oferta de droguri pe piaţa ilicită şi măsuri de monitorizare, reducere şi control.

Obiective specifice:

Cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri în judeţul Maramureş;
Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri;
Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi traficului de precursori şi controlul domeniilor conexe: corupţie, spălare de bani, confiscarea şi recuperarea creanţelor.

VI.3 COORDONARE

Dezvoltarea unor politici coerente de răspuns la fenomenul drogurilor şi urmărirea tendinţelor acestui fenomen au la bază o viziune globală şi colaborarea reală a tuturor factorilor sociali implicaţi. În acest context, principiul de bază al eficienţei strategiei în domeniul drogurilor este coordonarea. Acesta reprezintă garanţia sincronizării tuturor activităţilor către un obiectiv strategic comun, asumat de către toate structurile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în ameliorarea sau reducerea problemelor identificate în domeniul drogurilor.

Existenţa unui sistem de coordonare a răspunsului instituţional se impune datorită complexităţii fenomenului drogurilor, abordarea făcându-se inter-guvernamental, inter-instituţional şi inter-sectorial. În acest context, cooperarea şi coordonarea între nivelurile local, regional, naţional şi internaţional reprezintă o condiţie esenţială în implementarea eficientă şi echilibrată a politicii în domeniul drogurilor.

Coordonarea facilitează o mai bună gestionare a intervenţiilor, prin armonizarea deciziilor cu utilizarea raţională şi eficientă a tuturor resurselor existente, în scopul atingerii ţintelor propuse.

În plus, mecanismele de coordonare sunt necesare pentru a intensifica cooperarea între sectoarele de reducere a cererii şi ofertei de droguri, pentru a se ajunge la acţiuni concertate şi pentru a evita contradicţiile, suprapunerile sau consecinţele nedorite ale unor intervenţii specifice.

În acest context, instituirea şi consolidarea unui sistem eficient de coordonare interinstituţională reprezintă cheia consensului între autorităţile responsabile cu implementarea politicilor în domeniul drogurilor.

Mecanismele de coordonare instituite în domeniul drogurilor au rolul de a identifica, aplica şi monitoriza răspunsul la problema consumului şi traficului de droguri, care implică mai mulţi factori, de la nivel central, teritorial şi local, din diverse sectoare de activitate (mai ales sănătate publică, aplicarea legii şi educaţie), furnizori de servicii sociale publici şi privaţi, mediul privat, industrie, mass media, instituţii de cercetare, comunităţi locale şi cetăţeni.

Obiective specifice:

Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog şi structurilor teritoriale (C.P.E.C.A. Maramureş) şi a mecanismului de coordonare în domeniul drogurilor şi precursorilor;
Armonizarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru fiecare factor social din domeniu.

VI.4 EVALUARE, INFORMARE

În perioada 2014-2020 se va urmări analiza transversală a datelor oferite de indicatori, dar şi dezvoltarea unor cercetări ad-hoc, în vederea evaluării şi adaptării răspunsului instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale la nevoile identificate.

Obiective specifice:

Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
Dezvoltarea unei baze solide de date, validate ştiinţific, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
Consolidarea sistemului de raportare a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

VII. REZULTATE

La sfârşitul perioadei de implementare, rezultatele determinate de atingerea obiectivelor strategiei sunt:

În judeţul Maramureş va funcţiona un sistem funcţional de reducere a cererii de droguri, eficient şi bazat pe realităţile evoluţiei fenomenului, care va include măsuri de prevenire, tratament, prevenire a riscurilor şi consecinţelor asociate consumului de droguri, precum şi de reintegrare socială, sistem care va acţiona în mediile de intervenţie preventivă în corelaţie cu serviciile de asistenţă specializată, inclusiv prin adaptarea permanentă a acestuia la tendinţele şi dinamica fenomenului, astfel încât prevalenţa consumului de droguri să fie menţinută cel puţin la acelaşi nivel comparativ cu cel actual. Măsurile de reducere a cererii de droguri vor lua în considerare toate aspectele medicale, psihologice şi sociale determinate de consumul de droguri, inclusiv alcool şi tutun, de policonsum, precum şi de apartenenţa la unul sau mai multe grupuri vulnerabile.
Reducerea ofertei de droguri implică efortul conjugat al tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la nivel local, iar rezultatele aşteptate vizează menţinerea la un nivel scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a infracţionalităţii conexe, având ca efect sporirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi reducerea impactului negativ al traficului ilicit de droguri asupra securităţii şi siguranţei judeţului Maramureş.

De asemenea, scăderea disponibilităţii drogurilor pe piaţa ilicită, identificarea şi distrugerea culturilor ilicite şi a laboratoarelor clandestine de producere a drogurilor, confiscarea bunurilor şi valorilor provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor reprezintă rezultatele preconizate a fi atinse prin implementarea activităţilor în domeniul reducerii ofertei de droguri.

În judeţul Maramureş va funcţiona un sistem de coordonare a politicii antidrog care va evidenţia exact dacă intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri sunt echilibrate şi eficiente.
Utilizarea bazelor de date în fundamentarea tuturor iniţiativelor şi deciziilor de politici publice în domeniul drogurilor.

Datorită acţiunilor implementate, populaţia judeţului Maramureş va cunoaşte şi va conştientiza mai bine efectele fenomenului drogurilor asupra vieţii, sănătăţii, echilibrului psihic, stabilităţii economice, siguranţei şi securităţii la nivel individual şi social.

VIII. INDICATORI

Planurile de acţiune necesare implementării Strategiei, cuprind activităţile concrete şi indicatorii cantitativi şi calitativi aferenţi fiecărei acţiuni asumate de instituţiile responsabile.

IX. IMPLICAŢII PENTRU BUGET

Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, va contribui la consolidarea rolului instituţiilor locale implicate şi creşterea capacităţii de reacţie a acestora la dinamica fenomenului, utilizând în principal două paliere de finanţare, respectiv:

atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile la nivelul Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
asigurarea creditelor bugetare necesare susţinerii financiare a programelor şi activităţilor destinate reducerii cererii şi ofertei de droguri prin bugetele ordonatorilor principali de credite, potrivit obiectivelor şi priorităţilor stabilite de aceştia prin bugetele anuale, la nivelul instituţiilor publice locale implicate, cu încadrarea în limitele bugetare alocate acestora conform legilor bugetare anuale.

Strategia Judeţeană Antidrog 2014-2020 se implementează în limita fondurilor alocate, conform prevederilor legale în vigoare, ordonatorilor de credite implicaţi, prin legile anuale ale bugetului de stat.

X. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE

Monitorizarea Strategiei va fi efectuată prin colectarea regulată şi sistematică de date cu privire la activitatea curentă, ca o bază pentru evaluare şi imput pentru controlul de calitate. Suplimentar, va fi folosită ca o sursă generală şi sistematică cu privire intervenţiile viitoare.

În vederea obţinerii de informaţii privind modul de implementare a strategiei precum şi a rezultatelor pe care implementarea obiectivelor acesteia le va produce la nivel local, activităţile de monitorizare vor urmări două direcţii:

- Monitorizarea implementării strategiei: furnizează informaţii privind modul de implementare a acţiunilor menţionate în cadrul planului de acţiune. În acest sens vor fi elaborate rapoarte de monitorizare periodice conform graficului din planul de acţiune. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de C.P.E.C.A. Maramureş ;

- Monitorizarea atingerii obiectivelor: efectele strategiei vor fi resimţite şi după ce activităţile pe care aceasta le propune au fost implementate. Astfel, pentru a fi posibilă o evaluare a performanţei măsurilor propuse este necesar a derula un proces de monitorizare care urmează să se desfăşoare atât pe parcursul implementării cât şi după ce strategia a fost finalizată. Pe parcursul implementării strategiei unele activităţi produc rezultate care ar putea să conducă la modificări ale modului în care au fost concepute activităţile. În aceste situaţii, pot fi formulate recomandări privind modul în care profilul activităţilor ar putea fi îmbunătăţit astfel încât să conducă la creşterea performanţei în atingerea obiectivelor strategiei.

Evaluarea va fi folosită ca un instrument important pentru planificarea viitoare şi va lua în considerare următoarele criterii:

Eficacitatea şi eficienţa măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor în termeni de performanţă, rezultate şi valoare adăugată;
Relevanţa obiectivelor şi măsurilor de intervenţie propuse pentru îndeplinirea acestora;
Impactul social şi economic al rezultatelor obţinute şi a modalităţilor propuse pentru atingerea acestora;
Sustenabilitatea rezultatelor pe termen mediu şi lung;
Valoare adăugată ca element de noutate faţă de documentele programatice anterioare.

Pe parcursul implementării Strategiei, C.P.E.C.A. Maramureş va realiza două evaluări:
o evaluare intermediară la jumătatea perioadei de implementare care va corespunde cu evaluarea primului plan de acţiune şi o evaluare ex-post care va încorpora rezultatele evaluărilor celor două planuri de acţiune.