IRES a măsurat perceptia publică legată de sărbătoarea natională a românilor
Românii se consideră patrioți, spun că ziua națională este importantă pentru familia lor și, cei mai mulți dintre ei, o petrec alături de familie și prieteni.
În prag de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a măsurat percepția publică legată
de sărbătoarea națională a românilor, dar și cu privire la alte teme aflate în dezbaterea publică în săptămâna 25-29 noiembrie 2013.
Cercetarea arată că:
Ziua națională a României este considerată important de majoritatea românilor și este sărbătorită alături de familie sau prieteni
87% dintre respondenți spun că Ziua națională a României este o sărbătoare importantă pentru familia lor
În timp ce 77% dintre cei chestionați cred că 1 decembrie este data potrivită pentru a marca Ziua României, 11% sunt de părere că ziua națională ar trebui sărbătorită în 24 ianuarie, iar 6% indică data de 23 august
Ziua națională se sărbătorește în principal cu familia și/sau prietenii (68%), la evenimentele care au loc în localitățile din țară (38%), prin arborarea steagului României (30%). Un sfert dintre participanții la studio spun că de ziua națională obișnuiesc să plece în excursii
În ceea ce privește aserțiunea unor români potrivit căreia nu s-au născut în locul potrivit, doar 15% dintre participanții la studiu sunt de acord cu aceasta, trei sferturi dintre respondenți dezaprobând-o
Deși 85% dintre respondenți se declară patrioți, doar 58% dintre cei chestionați consider că patriotismul este o valoare actuală
Percepții cu privire la unirea României cu Republica Moldova
Trei sferturi dintre români se declară de acord cu unirea republici Moldova cu România
Aproape o treime dintre participanții la studiu cred însă că majoritatea cetățenilor moldoveni nu sunt de acord cu unirea țării lor cu România, iar o cincime spun că românii nu sunt de acord cu unirea țării noastre cu Republica Moldova
64% dintre respondenți au auzit despre declarațiile președintelui Traian Băsescu potrivit cărora ”următorul proiect politic pentru România, după NATO și UE este unirea cu Republica Moldova”
63% dintre participanții la sondaj au o părere bună și foarte bună despre această declarație, în timp ce 20% au o părere proastă și foarte proastă
Peste 70% dintre respondenți sunt de acord cu declarația Președintelui României conform căreia ”acum e oportun să o spunem, avem acest obiectiv, dacă vor vrea moldovenii, am spus-o la Chișinău. Sunt convins că dacă la Chișinău va exista un interes unionist, România va spune da”
Percepții cu privire la Summit-ul China-Europa Centrală și de Est, desfășurat în această săptămână la București
Aproape trei sferturi dintre cei chestionați – 73% - sunt de acord cu decizia României de a promova investiții majore finanțate de China
Notorietatea vizitei delegației chineze conduse de Premierul Republicii Populare Chineze în România este una foarte ridicată, 92% dintre respondenți au declarat că au auzit despre acest eveniment, iar 79% sunt informați cu privire la proiectele de investiții în valoare de 10 miliarde de dolari, din care 8,5 miliarde de dolari ar fi destinate României, luate în discuție pe parcursul Summit-ului China-Europa Centrală și de Est
Optimismul cu privire la investițiile chineze în România este unul moderat: jumătate dintre respondenți cred că aceste proiecte se vor realiza parțial, 19 cred că se vor realiza în totalitate, iar 17% cred că aceste nu se vor realiza
În ceea ce privește poziția Uniunii Europene cu privire la investițiile chineze din România, părerile sunt împărțite: în timp ce 46% dintre respondenți cred că UE s-ar opune acestora, 41% cred că acest lucru nu s-ar întâmpla
Totuși, 63% dintre respondenți cred că România ar trebui să continue proiectele cu finanțare din partea Chinei în ciuda unei posibile opoziții a Uniunii Europene
Mai multe date despre cum petrec românii de ziua națională, dar și despre posibila unire cu Republica Moldova sau vizita Premierului chinez în România aflați din raportul de cercetare .
Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.132 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3 %
Perioada anchetei: 29 noiembrie 2013