Credința creștinilor ruteni

Scris de Pr. Vasile Bojcsuk. Posted in Rutenii


Găsim elemente ale creștinismului răsăritean și în bisericile carpato-rutene așa cum le găsim în limbă și cultură. Religia și credința a devenit unul dintre cele mai deosebite și importante aspecte ale vieții rutenilor. Străbunii noștri din vechime credeau în mai mulți zei care reprezentau puterile naturii. Cel mai puternic dintre zeii păgâni a fost Perun pe care îl invocau cu ajutorul descântecelor.
Creștinismul a pătruns în spațiul carpatin în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Rutenii au adoptat credința creștină în jurul anului 863 de la apostolii creștini Kiril și Metodie. În biserica ruteană greco-catolică se slujea liturghia lui Ion Gură de Aur, limba folosită fiind slava veche.

Sfinții apostoli Kiril și fratele său Metodie au propovăduit și au tradus Sfânta Evanghelie, folosind această limbă. Aceasta este limba liturgică la toate popoarele slave răsăritene până în ziua de azi. În anul 867 Kiril și Metodie au pornit spre Roma să ceară ca Papa să recunoască munca lor misionară. Pe drum, la Veneția, Kiril a declanșat lupta pentru introducerea limbii slavone ca limbă liturgică, împotriva episcopilor, preoților și călugărilor, susținătorii teoriei că doar limbile ebraică, latină și greacă pot fi folosite în slăvirea lui Dumnezeu. Dar Papa Adrian al II-lea (862-867) a recunoscut și a binecuvântat liturghia și cărțile bisericești scrise în slavonă. Metodie a devenit mitropolitul Smirnei. În anul 1397 regele maghiar Sigismund îi primește în țara sa pe fii ruteni, Teodor și Vasile Koriatovici și 40 de mii de ruteni. Regele le-a acordat pământ din domeniile coroanei. Acțiunea este susținută printr-un act de donație emis în anul 1404 la Kosice. La Mucacevo, pe muntele Cernek s-a construit mănăstirea Vasile cel Mare cu numele sv. Nicolae. Mănăstirea a primit în anul 1439 din partea regelui maghiar Matei Huniade permisiunea de a înființa o episcopie și astfel a devenit capitala regiunii. Primul stareț a fost Luca, între anii 1439-1490.
În anul 1596 rutenii s-au unit cu Roma, dar și-au păstrat obiceiurile și religia greco-catolică până astăzi. Copiii merg în fiecare duminică cu părinții lor la biserică apoi copiii merg la comuniunea dumnezeiască și-l primesc pe Isus Hristos în inimile lor. Părinții își învață copiii rugăciuni și să se roage lui Dumnezeu și să facă fapte bune în viață. La fiecare hram al bisericii sosesc preoți și slujesc, miruiesc și binecuvântează.
Creștinii ruteni sărbătoresc nașterea lui Isus Hristos. Copiii învață colindele și merg de la casă la casă să colinde, iar dimineața merg la sfânta biserică să aducă slavă micului Hristos. Mai târziu, în an, sărbătorim Sfintele Paști, nașterea lui Hristos. Familia ruteană vine la biserică să sfințească pasca, ascultă sfânta slujbă iar după slujbă fiecare primește binecuvântarea și sfântul mir. În anii 1946-1948 biserica greco-catolică a fost nimicită, ca și limba liturgică. Mulți preoți au fost omorâți pentru credința lor. Unii dintre ei au fost închiși în temnițe iar alții au fost executați pentru credința lor. Această tragedie a durat 50 de ani. Rutenii au știut să îndure, să se roage și să-i învețe pe copiii lor rugăciunile să fie drepți în fața lui Dumnezeu și în fața oamenilor, ascultând cuvântul sv. Apostol Pavel. Ne aflăm împreună cu parinții ruteni și împreună cu ei, cu bucurie, păstrăm credința de nezdruncinat. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe noi rutenii din lumea întreagă.
Slavă lui Isus Hristos

Share
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2021