UK Bookmakers

Paradisul misterios din adâncurile României. 20 de peșteri de o frumusețe aproape IREALĂ

Scris de DZ. Posted in Romania


În țara noastră au fost descoperite, până în momentul de față, peste 12.000 de peșteri și avene. Unele sunt unice în lume. Altele ocupă locuri fruntașe în topul celor mai spectaculoase caverne de pe Bătrânul Continent. Importante sunt și comorile  pe care cercetătorii le-au găsit în adâncurile României.
Peștera Ialomiței, supranumită “Peștera Regilor”, este  situată pe teritoriul localității dâmbovițene Moroeni. Turiștii pot vizita 400 din cei aproximativ 480 de metri ai cavernei, având acces până la punctul denumit “La Altar”. În subteran pot fi admirate și cascade spectaculoase.


Galeriile și sălile peșterii poartă nume sugestive, precum Grota Urșilor – aici fiind descoperite schelete ale ursului de cavernă –,   Grota Ascunsă, Sala Sf. Maria –  unde există o stalagmită despre care s-a spus că ar semănă cu statuia Fecioarei Maria. La intrare se află mănăstirea pe care voievodul Mihnea Vodă a ridicat-o în secolul al XVI-lea. Lăcașul de cult are hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel.


Peștera Ghețarul de la Vârtop, aflată în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieşeni, județul Alba, a fost numită și Peștera Minunată, fiind una dintre cele mai spectaculoase caverne din Europa de Est. Fiecare centimetru este “ornat”, din belșug, cu formațiuni de o frumusețe rară.  Prima sală  care adăpostește un bloc de gheață de aproximativ 16.000 de metri cubi. În această peșteră, cercetătorii au descoperit cele mai vechi urme omenești de pe teritoriul țării noastre.

Peștera Scărișoara, aflată la 16 kilometri de comuna Scărișoara, județul Alba, adăpostește cel mai mare ghețar subteran  din România (n.r.- și al doilea din lume ca volum, după cel din Slovacia). Forma ghețarului se schimbă constant, ca urmare a încălzirii și a răcirii vremii. Astfel, putem admira un spectacol grandios al naturii, imaginile fiind uluitoare. Caverna  are  o lungime de aproximativ 750 de metri, însă doar o porțiune de 250 de metri poate fi vizitată.   Cercetătorii estimează că această peșteră are o “vârstă” de aproximativ 4.000 de ani.

Situată într-o zonă extrem de pitorească,  pe versantul sudic al  masivului Şipoş – Piatra Ascuţită, Peștera Șugău, una dintre cele mai importante caverne din Carpații Orientali,  are o lungime de peste 1.000 metri cartați. Caverna se află pe teritoriul comunei Voșlobeni, județul Harghita, iar accesul se poate face și dinspre municipiul Gheorgheni, pe drumul forestier Heveder. Potrivit reprezentanților Primăriei Gheorgheni, “«șugó» înseamnă şoptitor, şuierător, tocmai acest murmur al pârâului subteran, însoţit de foşnetul curentului de aer ce circulă între etajele superioare şi inferioare. Legenda spune că în peşteră picură aur, găleţile se umplu cu acest metal preţios din 7 în 7 ani”.

Peștera cu Cristale din mina Farcu a fost descoperită, în anul 1987, de un miner, ca urmare a avansării frontului de lucru al galeriei miniere.  Caverna care are o dezvoltare de 251 metri  poate fi vizitată, fiind introdusă în circuitul turistic în anul 2012, după o investiție de câteva zeci de mii de euro. Lumea spectaculoasă a cristalelor  de diferite forme și mărimi ni se dezvăluie după ce străbatem 200 m de galerii miniere. Pereții sunt „ornați”   cu formațiuni și cristale de o frumusețe aparte.

Peștera Polovragi, aflată în comuna gorjeană cu același nume, are peste 10,5 kilometri cartați până în prezent, însă doar o porțiune de aproximativ 800 de metri poate fi vizitată de public. În subteran sunt “ascunse”  numeroase picturi rupestre, texte cu scriere cuneiformă săpate în piatră –  pe care cercetătorii încearcă și acum să le descifreze –, dar și urme de pași de 2.000 de ani, lăsate de daci. Încărcătura emoțională este uriașă, dacă ținem cont și de faptul că aici  și-au găsit refugiu, de-a lungul timpului, și daci, și vraci, dar și călugări. Până și legendele și poveștile țesute în jurul acestei peșteri  au un farmec aparte.

La câțiva kilometri de Polovragi se află o altă peșteră uimitoare, cea a Muierilor, situată în localitatea Baia de Fier. Se spune că numele acesteia vine  de la faptul că  pe timpuri se refugiau aici, în perioada războaielor, femeile și copiii, rămânând în “grija naturii” până dispărea orice pericol. Mai mult, ne referim la prima peșteră electrificată din țara noastră.  Peștera săpată în masivul calcaros Parâng, de râul Galben, ar avea efecte curative în cazul celor care suferă de astm, diabet, reumatism, dereglări hormonale, insomnii și depresii.De asemenea, se spune că femeile care nu pot avea copii devin fertile.

Prin anii ’90, arheologii au descoperit o încăpere aflată la aproximativ 20 de metri sub peștera vizitabilă. Descoperirea a avut la bază un text din  anul 176 d. Hr., scris pe o bucată de argilă, ce reprezenta o ofrandă adusă unui zeu al fertilității de soția unui demnitar. Aici au fost găsite și diverse bijuterii, semn că femeile veneau aici să se roage la respectivul zeu,  din numele căruia se mai pot vedea doar două litere: “Zi”. Potrivit arheologilor, femeile sterpe și cele nemăritate aveau parte de un ritual de purificare, apoi marele preot al zeului le dădea o licoare cu analgezice şi halucinogene.

Unică în Europa, Peștera Urșilor,  aflată la ieșirea din satul bihorean Chișcău, a fost descoperită în toamna lui 1975.  La vremea respectivă se efectuau lucrări la cariera de marmură din apropiere. După o explozie controlată, minerul Traian Curta a descoperit o crăpătură în rocă. Este chiar “poarta” către această lume uimitoare din adâncuri. În momentul în care a fost descoperită, primul gând al șefilor carierei a fost acela de a o distruge, pentru a putea fi  continuată exploatarea.  Din fericire, această capodoperă a naturii a fost salvată, autoritățile luând decizia de a o amenaja. Numele i se trage de la faptul că aici au fost găsite numeroase oase de   Ursus spelaeus .

Peștera Vântului,  aflată în apropierea localității Șuncuiuș, la 50 de kilometri de Oradea și la 100 de Cluj-Napoca, este cea mai mare cavernă din România, întinzându-se pe aproximativ 49 de kilometri Numele i se trage de la curenții din interior, care pot să atingă chiar și 50 de kilometri/ oră. Peștera adăpostește și o colecție impresionantă de cristale, dar și  formațiuni spectaculoase, cum ar fi, de exemplu, spiralele de gips. În adâncuri există lacuri și cascade, cea mai înaltă depășind opt metri înălțime. Intrarea în cel mai lung labirint din adâncurile României se află în poiana Frânturii. Doar o mică parte din cavernă poate fi vizitată de turiști, fiind vorba despre o porțiune de 730 de metri. pestera vantului (3)

Aflată pe teritoriul localității clujene Mărgău, Peştera Mare din Valea Firei, denumită și peștera Humpleu, se întinde pe aproximativ 40 de kilometri, fiind considerată a doua ca lungime din țară, după Peștera Vântului. Însă, explorările nu au luat sfârșit, iar unii specialiști sunt de părere că ar avea un potențial de dezvoltare de până la 100 de kilometri.

Peștera este renumită peste hotare pentru dimensiunile impresionante ale sălilor și galeriilor sale. Până acum, speologii au descoperit nu mai puțin de 22 de săli, dintre care patru ocupă primele locuri în topul celor mai mari săli din adâncurile României. Este vorba despre Sala Giganților, care este și a doua ca mărime din întreaga Europă și a opta la nivel mondial, având  o lungime de 750 de metri,  o lățime de peste 110 metri,  o înălțime de 35 de metri  și un volum de peste 2,8 milioane de metri cubi. Dimensiuni impresionante au și sălile Gabor Hallasi, Dan Coman și Sala de Dans.

Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști,  situată pe teritoriul comunei Gârda de Sus, din județul Alba, adăpostește cel mai mare lac subteran din România – „Minunea Mununii”. Dimensiunile sunt absolut impresionante, lacul având 65 de metri lungime, 20 de metri lățime, o adâncime de 12 metri și peste 7.000 de metri cubi de apă.

Știați că în adâncurile României există… corali?  Valea Jiului de Vest “ascunde” o peșteră unică în țara noastră, descoperită în ’69 de speologii de la clubul “Focul Viu” din Capitală. Este vorba despre Peștera cu Corali. Coralitele și clusteritele care o “ornează” au diverse culori, de la alb translucid până la roșu-maroniu. În anul 1972, caverna a fost declarată rezervație speologică, vizitarea nemaifiind posibilă, pentru a fi prevenită degradarea produsă de mâna omului.


Multe dintre aceste capodopere făurite de natură sunt încadrate la clasa de protecție A, în care sunt incluse toate cavernele de valoare excepțională care, prin interesul științific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional. Este și cazul Peșterii Micula, considerată una  dintre cele mai frumoase caverne din lume.  Se află pe Valea Crăiasa, aproape de localitatea bihoreană Chișcău, și a fost descoperită în anul 1978. Caverna este ornată din belșug cu numeroase draperii, perle de peșteră, gururi, stalactite și stalagmite, acestea uimind prin formele ce depășesc orice imaginație. De asemenea, aici există lacuri și numeroase cascade.



Peștera Cloșani, declarată monument al naturii încă de acum 61 de ani, se află  în satul Cloșani, din comuna gorjeană Padeș, și fascinează prin bogăția și frumusețea formațiunilor  de calcită pe care le adăpostește. “A fost  considerată, la momentul respectiv, cea mai importantă descoperire speologică națională, de-a lungul anilor geospeologii români demonstrând că în ea sunt forme de concreționare unice chiar și pentru speologia mondială. Nu știi ce să admiri mai întâi”, descrie Gabriel Diaconu, de la Institutul de Speologie “Emil Racoviță”, uimitoarea cavernă, într-un articol apărut în EcoCarst.



Peștera Valea Cetății, aflată în apropierea orașului brașovean Râșnov, este cunoscută și sub denumirea de “Peștera Fundata”, întrucât, în urmă cu mai bine de 67 de ani, intrarea în minunata lume subterană a fost “desfundată” în urma unei puternice explozii hidraulice. Bolovanii care o acopereau pot fi văzuți și acum, de-a lungul Văii Fundata. Peștera se mândrește cu un sistem de iluminat unic, care le oferă vizitatorilor impresia că se află într-un veritabil  “palat de cleștar”.



Peștera Epuran, aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu- Severin,  reprezintă  cea mai importantă descoperire speologică din ultimul sfert al secolului al XX-lea. Aceasta este legată de o altă cavernă spectaculoasă – Topolnița – , prin șase galerii care nu au fost niciodată explorate. Galeriile și sălile au dimensiuni impresionante și poartă denumiri precum Sala Urșilor (n.r.- în care există schelete de urs de peșteră extrem de bine conservate), Strâmtoarea Speranțelor, Galeria cu Bazine și Galeria Comorilor. Aceasta din urmă este cea mai spectaculoasă galerie a Peșterii Epuran. Numele său nu face referire la nicio legendă, ci la  frumusețea formațiunilor din subteran.



Peștera Topolnița, a doua ca mărime din România și a 17-a din întreaga lume, adăpostește formațiuni carstice unice.  Uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolnița și de pâraiele Găurinți și Ponorăț  are peste 11.000 de metri (explorați) de galerii, printre care și una care are aspectul unui canion subteran imens. Există cinci guri de acces în acest paradis din adâncurile țării noastre. Peștera Topolița poate fi vizitată cu aprobarea Academiei Române.  Totuși, în a treia duminică a lunii august, când are loc sărbătoarea “Peșterii Topolnița”, este deschisă parțial publicului larg.



Peștera Huda lui Papară, din Munții Trascăului, este supranumită “peștera superlativelor”. Aceasta deține toate superlativele pentru grupa montană din care face parte și nu numai. Concret, aceasta este cea mai lungă, cea mai anevoioasă și cea mai denivelată cavernă. De asemenea, aici se află cel  mai lung curs subteran al unui râu, cu cel mai mare debit, dar și cea mai mare cascadă ascunsă în adâncuri. Aici se află și cea mai mare colonie de lilieci din  întreaga Europă, fiind vorba despre zeci de mii de exemplare din mai multe specii. Și asta nu este tot! Aceeași peșteră se mândrește și cu cea mai înaltă galerie și cu cea mai impunătoare sală, dar și cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite și cu cel mai mare depozit de chiropterit (excremente de lilieci) din România.


Asemănată unei catedrale gotice subterane,  Peștera Meziad, din județul Bihor, se mândrește cu un portal de dimensiuni impresionante, respectiv o înălțime de 16 metri și o lățime de 10 metri, și cu săli uriașe “ornate” cu formațiuni uimitoare, fiind considerată una dintre cele mai frumoase caverne din țara noastră. În galerii s-au găsit resturi fosile de Ursus spelaeus (urs de cavernă), fiind vorba despre o specie care a dispărut acum aproximativ 12.000 de ani. Mai mult, peștera a fost locuită de om încă din cele mai îndepărtate perioade ale istoriei. Cercetătorii au descoperit urme din paleolitic și neolitic. De o valoare impresionantă sunt și fragmentele de ceramică aparținând culturii Coţofeni, din a doua jumătate a mileniului III î. Cr. Peștera poate fi vizitată doar în prezența ghizilor, turiștii putând admira, printre altele, Sala Mare, Galeria Tulnicului, Gâtul Dracului – pod natural, Galeria Turnurilor, Sala Piramidei.

Peștera Piatra Altarului, din Munții Bihorului,  ocupă un loc binemeritat în topul celor mai frumoase peșteri din Europa. “Împreună cu celebra Peşteră Movile (din sudul Dobrogei), Piatra Altarului este considerată a fi emblematică pentru fenomenele carstice din România, şi printre cele mai importante din lume. Concreţionarea extraordinară din care se remarcă cristalele de calcit extrem de abundente şi variate, dar şi coloanele de dimensiuni impresionante sau discurile care constituie o raritate mondială, oferă acestei peşteri un peisaj feeric”, spun reprezentanții Administrației Parcului Național Apuseni.

http://dezvaluitorul.ro/pesteri-de-o-frumusete-aproape-ireala/

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020