UK Bookmakers

Cetatea dacică și Valea Zânelor din Covasna, între realitate și legendă

Scris de RGN. Posted in Romania


Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii, dar oamenii de știință nu pot confirma acest lucru, scrie Oana Negrea pe www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.
O mare parte dintre zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci și alte vestigii, cum ar fi bucăți de ceramică, monede și obiecte de cult, pe baza cărora specialiștii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos.

În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceștia susțin că cetatea e foarte bine conservată și poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.

Cetatea a atras de-a lungul timpului și căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au țesut nenumărate povești. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetății, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din șapte în șapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur și care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoșilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ.

Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ''Valea Zânelor'', ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noaptea cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe și doar de către al șaptelea copil al unei familii.

În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbăticit și un loc tocmai potrivit pentru turiștii care vor să-și petreacă vacanța la cort sau în camping.

Cei care au despărțit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele și aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, și singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.


An de an, în preajma Sântiliei, în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare sărbători tradiționale ale românilor din zonă, care readuce în actualitate obiceiurile și tradițiile oierilor din Covasna-Voinești.

Pe vremuri, fetele de măritat așteptau cu nerăbdare sărbătoarea pentru că atunci flăcăii coborau de la stână să își caute neveste. Se găteau cu cele mai bune straie și se întâlneau în Valea Zânelor, la horă, iar, dacă se plăceau și părinții se înțelegeau la zestre, atunci toamna, când dealurile se albeau de oile mânate spre casă, urma nunta.

Obiceiurile s-au schimbat, dar voineștenii continuă tradițiile pentru că sunt crescători de oi din tată în fiu și nu vor să le piardă.

Sărbătoarea reconstituie întregul ritual al nunții tradiționale din zonă, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălțatul nașilor, trânta voinicilor și ridicatul bolovanului și este un prilej de a prezenta turiștilor veniți în stațiune frumusețea portului, dansului și cântecului popular românesc din Covasna.

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/index.php?option=com_content&view=article&id=12894:cetatea-dacic-i-valea-zanelor-din-covasna-intre-realitate-i-legend&catid=49:cultura--culte&Itemid=74

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020