UK Bookmakers

Misterele rachetelor de la Sibiu

Scris de worldwideromania.com. Posted in Romania


Primăvara lui 1962. La Sibiu ajunge Doru-Dimitrie Todericiu, pentru a studia un manucris aflat la Arhivele Statului şi pe care cercetătorii nu apucaseră până atunci să îl cerceteze în amănunt şi ca atare nici nu bănuiau ce descoperire epocală se afla în acesta. Era vorba de notiţele lui Conrad Hass, un guard austriac care trăia în aceea epocă la Sibiu şi care a condus şi Arsenalul din oraş.

Manuscrisul de la Sibiu, indexat sub titulatura Varia II 374, era de secole în arhivă, catalogat drept manuscris ce conţine probleme de pirotehnie şi balistică-artilerie. Planurile rachetei de la Sibiu sunt considerate de specialişti ca fiind baza creării rachetei moderne în trei trepte.

După 38 de ani, manuscrisul a fost reeditat anul trecut la Sibiu. Soarta ediţiei din 1969 a lucrării despre manuscrisul lui Conrad Haas a fost însă tragică. În 1970, Doru Todericiu a ales libertatea, fugind în Franţa. Ca atare, volumul său a fost retras rapid de pe piaţă şi distrus.

În 2002, volumul a fost reeditat într-o ediţie bibliofilă în 15 exemplare.

Povestea descoperirii manuscrisului de la Sibiu
Fragmente din singurul interviu pe care l-a acordat profesorul Todericiu

Când ați ajuns la Sibiu și ce ați găsit acolo?

În primăvara anului 1962. Primit cu amabilitate de directorul Arhivelor Statului, consult lista de lucrări manuscrise disponibile. Profit de ocazie ca să văd manuscrisul „pirotehnicianului Haas”. Singur manuscrisul Varia II 374 părea să prezinte importanţă.

Cum arăta?

Un coligat, legat în piele, după moda epocii. Trei manuscrise deosebite, într-un volum gros. Trei autori succesivi şi o singură temă. Pe cel dintâi îl chema Hans (responsabil de primele 36 de file ale Manuscrisului) şi se trăgea din spiţa Haasenweinilor (fiind de loc din Haasenluff, Bavaria), filele 37-110 ni-l înfăţişează pe cel de-al doilea autor. Va rămâne probabil un anonim sibian. Partea lui de manuscris se întinde, cronologic vorbind, peste următoarea sută de ani, până în 1529. Doar ultima parte din Varia II 374 cuprinde caligrafia lui Conrad Haas.

Despre ce scria Hass?

Mă revăd, în 1963, acum mai bine de 40 de ani, la Sibiu în depozitul Arhivelor sibiene… Parcurg cu atenţie manuscrisul lui Haas – filă cu filă. La fila 201 lucrurile se complică… Desene de necrezut, atât ca mod de execuţie tehnică şi ca subiect, cât şi prin faptul că – la fel ca toate desenele din manuscris – sunt datate şi marcate cu iniţialele în majuscule ale autorului lor, un C şi un H. (Conrad Haas). Nu le-a băgat nimeni în seamă… Încercam să înţeleg de ce nu se acordase înainte importanţă manuscrisului. Mă găseam în faţa celor mai vechi imagini cunoscute până în prezent ale unor rachete multiple cu mai multe trepte de aprindere succesivă, ele proveneau din anul 1529.

Ce ați făcut apoi?

M-am adresat astfel directorului Arhivelor locale. Acesta a fost de acord cu studiul aprofundat al manuscrisului. Pentru a-i ajuta pe cei interesaţi, incluzîndu-i aici şi pe autointitulaţii „Sibieni pacifişti”, să afle cum am ajuns să fotografiez manuscrisul, doresc să amintesc că acest demers s-a bazat pe aprobarea Direcţiei Generale a Arhivelor Statului nr. 1515 din 26.02.1964. O zi mai târziu, în camera mea de hotel sibian, pe o tavă de plastic negru pusă cu faţa în jos, în mijlocul triunghiului limitat de picioarele de metal ale trepiedului aparatului de fotografiat, centrat sub obiectivul acestuia, manuscrisul Varia II 374 se oferea posterităţii…

Encyclopaedia Britannica a evocat meritele lui Todericiu

Meritele privind descoperirea volumului vă aparțin…

În ceea ce priveşte relevarea conţinutului real, a importanţei pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, cercetarea şi stabilirea aspectelor necunoscute a fiecăreia dintre cele trei părţi ale manuscrisului sibian, acest merit îmi aparţine. Encyclopaedia Britannica, ediţia din 1971, vol. 19, pag. 404 arăta că „în 1963, un om de ştiinţă român, D. Todericiu, a scos la lumină un manuscris a lui Conrad Haas, ofiţer de artilerie şi şef al Arsenalului de la Sibiu, România, (…)”.

În 1969 ați publicat un studiu privind descoperirea…

Toate cercetările s-au concretizat în lucrarea „Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569)”, publicată în 1969 la Editura Academiei din Bucureşti – o lucrare voluminoasă, reprezentând o ediţie completă a preţiosului manuscris Varia II 374. Soarta ediţiei din 1969 a lucrării despre manuscrisul lui Conrad Haas a fost însă tragică. Lipsit de posibilitatea de a se răzbuna pentru părăsirea României socialiste în 1970, regimul de atunci de la Bucureşti a reacţionat în mod grotesc… s-a răzbunat pe Conrad Haas. În toamna lui 1970, cartea despre rachetă era retrasă de pe piaţă, iar stocul existent, distrus din ordinul autorităţilor. Mă aflam deja în Franţa, la Paris, unde îmi începeam noua mea activitate ca specialist în domeniul ştiinţei şi tehnicii, în cadrul Centrului Naţional francez de Cercetări Ştiinţifice (C.N.R.S.). Cea de-a doua perioadă de tăcere impusă lui Conrad Haas a luat sfârşit în mod oficial abia în iulie 2002, o dată cu apariţia ediţiei bibliofile în 15 exemplare a cărţii din 1969, ediţie datorată prestigiosului grafician şi profesor universitar Mircia Dumitrescu, cât şi fiului meu. „Dicţionarul cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale”, apărut în 1979 în România, postdatează, între alte erori, în mod intolerabil o importantă parte din creaţia lui Haas cu peste un sfert de secol, plasând-o în 1555. În mod bizar însă, Haas a reuşit să apară în România socialistă a anului 1989 chiar şi pe un timbru de 50 bani.

Mason şi autor de succes

Doru Todericiu a publicat în România 32 de cărți în domeniul chimiei, geografiei, istoriei stiinței și tehnicii, istoriei civilizației precum si lucrări cu caracter enciclopedic general. În 1969, Editura Academiei Române a publicat volumul „Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu. 1400-1529”, lucrare de importanță științifică majoră, la care se face referire în Enciclopedia Britanică cât și în lucrările unor nume ilustre precum Wernher von Braun și Hermann Oberth. În exil la Paris, Dimitrie-Doru Todericiu a publicat sub pseudonimul Pierre Carnac 18 cărți în cunoscute edituri franceze precum Robert Lafont, Albin Michel, Le Rocher etc. Cărțile sale au fost traduse în 12 limbi. A publicat 349 de articole de specialitate în publicații de pe toate continentele. A fost membru al Comitetelor de redacție al revistelor internaționale: Atlantis (Franta), Kadath (Brüxelles), Planeta Uomo (Milano). I-a fost publicat în România, după 1989, la editura HUMANITAS volumul „Atlantida. Istoria unui mit”, 2003. Editura Academiei Române publică anul acesta „Manuscrisul de la Sibiu” într-o nouă ediţie. Dimitrie-Doru Todericiu a fost iniţiat în loja masonică „Qui? Verité” din obedienţa Grande Loge de France, lucrând apoi şi în loja de perfecţiune „Amici Philosophiae” de la Paris.

Konrad Haas s-a născut în 1509 lângă Viena. Provine din familia nobiliară Haasenhof. Studiază în oraşul amintit precum şi în alte oraşe. S-a specializat în studiul şi perfectarea armelor de foc, ajungând din această postură mai întâi „Zeugwart” (guard imperial) sub Ferdinand I Habsburg. Se va implica intens în războiul lui Ferdinand de Habsburg (fratele lui Carol Quintul, împăratul Romano – German) cu Janos Zapolya, război mai bine cunoscut drept războiul pentru Transilvania. La vârsta de 42 de ani, în 1551, va fi trimis la Sibiu pentru a se ocupa de arsenalul oraşului ca şi şef al arsenalului imperial. Arsenalul din Sibiu a fost puternic înzestrat de armată habsburgă. Arsenalul Sibiului, localizat şi astăzi în Cazarmă Kempel din Piaţa Armelor (clădire ce a fost construită după indicaţiile lui Haas), va fi unul dintre cele mai bine dotate şi înaintate ca tehnologie militară din sud-estul Europei în acea perioadă, sub administrarea lui Haas. La Sibiu îşi va continua studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând în oraş lucrarea sa despre rachetele în trepte. Această lucrare este astăzi considerată prima documentaţie şi tehnologizare a rachetelor, în Europa (manuscrisul a fost descoperit în 1961 în Arhivele Sibiului). El este astfel primul care enunţa principiile şi modalităţile de construcţie ale rachetelor. Refuza să predea arsenalul lui Zapolya şi aliaţilor săi. Va rămâne la Sibiu şi după retragerea armatelor imperiale și moare la Sibiu în 1576.

http://www.worldwideromania.com/2013/09/01/misterele-rachetelor-de-la-sibiu/

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019