''Cimitirul Vesel'' este localizat în satul Săpânţa, Maramureş. Pentru umorul cu care oamenii locului abordează moartea, ''Cimitirul Vesel'' nu este faimos doar în România, ci şi în lume.
Cimitirul este faimos pentru crucile colorate, decorate cu motive tradiţionale, picturi cu evenimentele din viaţa persoanei şi un poem original prin care este explicat modul în care individul a murit.
Stan Ioan Patras, un tâmplar, poet şi pictor, născut în 1908, a început să construiască aceste cruci în 1935. După moartea acestuia din 1977, munca sa a fost dusă mai departe de unul dintre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunoscut cu apelativul Tincu)

Transilvăneanul a ajuns în Cairo, în anul 1850.
Casa Binder din Sebeş iese în evidenţă prin trei basoreliefuri neobişnuite pentru această zonă: ele reprezintă oraşul Cairo, Sfinxul şi Piramidele, ruinele templului lui Isis din Insula Philae de lângă Assuan şi o caravană în deşert, în mijlocul căreia se află un explorator.
Temerarul reprezentat pe frontispiciul casei  este Franz Binder, spirit ce poate fi oricând aşezat printre marii exploratori ai lumii.

Ar fi putut sa obtina premiul Nobel pentru una din cele mai mari descoperiri ale acestui secol: gena marker ancestrala si originea cancerului. Chiar daca a publicat cateva carti pe aceasta tema si a salvat mii de bolnavi incurabili, dr. Octavian Udriste a murit sarac si dispretuit de toata floarea cea vestita a lumii stiintifice romanesti. In urma lui a ramas o arhiva impresionanta. Nimeni nu pare interesat sa o cerceteze. Lespedea grea a uitarii ingroapa nu doar o munca de o viata, ci si speranta ca boala neagra a secolului poate fi pusa la zid.

Doi tineri antreprenori au intrat în atenţia BBC cu ideea inedită de afacere pe care au iniţiat-o.
Bucureştenii Răzvan şi Gabriela Vasile au lăsat în urmă viaţa din Capitală pentru a construi un castel de lut în Porumbacu de Sus, la 40 de km de Sibiu, unde vor să atragă cât mai mulţi turişti.
„Castelul” nu este finalizat în totalitate şi nu poate caza turişti, însă primeşte deja numeroase reacţii pozitive de la oamenii care vizitează zona. Castelul de Lut Valea Zânelor, pagina de Facebook a viitorului hotel, are peste 20.000 de aprecieri, iar un cuplu a ales să se căsătorească în acest loc, scrie BBC.

Pe 23 iulie 1822 a avut loc restabilirea domniilor pamântene în principatele române.
Poarta Otomană l-a numit atunci domnitor pe Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822–1828) şi pe Grigore Ghica în Muntenia (1822–1828).
Primul avea ca obârşie marea boierime românească, cel din urmă provenea din boierimea mijlocie. Şi unul şi celălalt au avut opoziţie din partea familiilor de boieri. Cu alte cuvinte accesul la putere nu a fost uşor, ci dimpotrivă pe parcursul domniilor lor s-au confruntat cu reclamaţii, memorii şi răstălmăciri atât la Petersburg, cât şi la Constantinopol în speranţa că domnitorii vor împărţi puterea şi conducerea administrativă cu opoziţioniştii acestora.

Cu siguranţă că în contextul scandalurilor actuale care au în prim plan defrişările abuzive din ţara noastre, mulţi români s-au întrebat unde este anume este pădurea cu cei mai bătrâni arbori din România. Ei bine, o astfel de pădure există şi până în prezent a scăpat de măcelul drujbelor şi topoarelor.
Conform datelor remise publicităţii de către Romsilva cea mai bătrână pădure din ţara noastră este pădurea Mociar de lângă localitatea Nădaşa din Judeţul Mureş. Pădurea este situată în apropierea şoselei care face legătura cu staţiunea turistică Sovata, fiind străjuită de dealuri domoale acoperite cu pajişti şi păduri. Aici, la mică distanţă de oraşul Reghin, la altitudinea de circa 400 metri se întinde pădurea Mociar, care are o suprafaţă de 569 hectare.

După București și Timișoara, mari grupuri de basarabeni vor ajunge la Cluj și la Iași. 250 de participanți la programul „Cunoaște-ți Țara” care vor vizita pentru prima dată Clujul vor fi întâmpinați joi chiar de primarul orașului, Emil Boc, la ora 13:00, la Casino Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Alți 250 de basarabeni vor ajunge la Iași vineri, unde oficialitățile municipiului le vor adresa un mesaj de bun venit la ora 11:30, în Sala Mare a Primăriei Iași.
„Programul național <<Cunoaște-ți Țara>> înlesnește accesul basarabenilor la realitățile din România.

50 de români basarabeni care se află pentru prima dată în Banat, prin programul național „Cunoaște-ți Țara" au participat la hramul Mănăstirii „Izvorul lui Minor" de la Românești, ctitorită de Miron Cristea, primul patriarh al României. Grupul a fost condus din Timișoara la așezământul religios chiar de Înaltpresfinția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, transmite Romanian Global News.
La intrarea în mănăstire, înainte de a trece podul peste Bega, Mitropolitul Banatului a propus celor prezenți să îsi imagineze pentru câteva clipe că au înainte Prutul si i-a îndemnat să îl treacă. Dupa ce basarabenii au ajuns dincolo de pod, Înaltpreasfinția Sa a întrebat: „A fost greu?". A adăugat apoi: „Ce aşteptați?".

În urma unui amplu program de refacere arhitecturală şi a investiţiilor masive în dezvoltare, Oradea a devenit una dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale turiştilor din România şi nu numai.
Oradea este printre puţinele oraşe din Romania care poate rivaliza cu destinaţii de vacanţă precum Viena, Budapesta sau Nancy, fiind inclus totodată în renumita reţea arhitecturală Art Nouveau, în care mai sunt incluse oraşe precum Barcelona, Bruxelles sau Glasgow.

    Cea mai amplă campanie de cunoaștere reciprocă a realităților sociale și culturale din România și Republica Moldova se va desfășura pe perioada estivală și va viza experiența directă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Startul va fi dat la București vineri, ora 18:00, printr-un flash-mob organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 la kilometrul 0, în fața Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Zeci de tineri din Republica Moldova vor fi întâmpinați de unioniștii din Capitală cu drapele tricolore și pancarte cu mesaje despre viitorul comun al celor două state românești.