Trei premieri de la Bucureşti, în faţa campaniei anti-români de la Londra. Ce soluţii au Tăriceanu, Ungureanu şi Ponta
În Marea Britanie politicienii vorbesc de invazia celor 29 de milioane de români şi bulgari şi chiar de ”zone de protecţie”. Cu mai puţin de două săptămâni până la ridicarea restricţiilor de muncă pentru români în Regatul Unit, campania anti-imigranţi se înteţeşte la Londra.
De la Bucureşti, contraofensiva este încă în stand-by. Doi foşti prim-minişti, Călin Popescu Tăriceanu şi Mihai Răzvan Ungureanu, îl sfătuiesc pe actualul şef al Guvernului să fie mai vizibil şi chiar să meargă la Londra pentru a spăla faţa României.
„Guvernul trebuie să pună la bătaie toate mijloacele de diplomaţie clasică şi publică pe care le are la dispoziţie pentru a îndrepta situaţia regretabilă în care am ajuns, acest climat care în Anglia domneşte, de neîncredere faţă de UE. Acum a căpătat o dimensiune cu totul paroxistică”, a spune Tăriceanu.
”Este normal să monteze el (Victor Ponta-n.r.) o ofensivă politico-diplomatică de amploare care să îi facă pe britanici să înţeleagă că o asemenea politică este împotriva UE”, spune MRU.
Victor Ponta, în schimb, vede lucrurile altfel. ”Acest război intern afectează cel mai rău, dacă ne vorbim urât. Începutul ar fi să ne vorbim noi bine despre noi”, este el de părere.
Ideea lui MRU: Ponta să facă lobby la Londra
Toate soluţiile merg pe aceeaşi idee: o întărire a relaţiilor bilaterale dintre România şi Marea Britanie, a relaţiilor dintre demnitarii celor două ţări. Din partea opoziţiei, preşedintele Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, merge mai departe: un lobby mai puternic pe care Victor Ponta ar trebui să-l facă direct la faţa locului. “Să stea la Londra o săptămână şi să discute cu toţi factorii responsabili din executivul Marii Britanii şi din Parlament. Este normal să monteze el o ofensivă politico-diplomatică de amploare care să îi facă pe britanici să înţeleagă că o asemenea politică este împotriva UE. Guvernul nu s-a mişcat, a fost imobil, complet insensibil la o chestiune de importanţă naţională”, a declarat MRU pentru gândul.
Este totuşi o problemă gravă că s-a ajuns la discursuri politice xenofobe atât de puternice, mai spune el. Asta pentru că până şi liderii puterii din Marea Britanie ajung să preia aceste politici anti-migraţioniste.
„Preluarea discursului de către Partidul Conservator dă un semnal foarte prost, dezastruos la nivelul UE. Arată că una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE poate fi contrazisă pe seama polticiilor interne supuse emoţiei electorale şi că un asemenea exemplu creează precedente. Nu cred că democraţia câştigă în momentul în care un partid vechi, cu un pedigree democratic autentic, ca Partidul Conservator, preia liniile de discurs politic ale unui partid extremist”, explică MRU, adăugând că Uniunea Europeană nu a găsit încă antidotul împotriva acestor manifestări extremiste.
„Este o discriminare de proporţii şi poate atrage consecinţe. Este cazul ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să ridice vocea”, avertizează MRU, aşteptând o poziţie fermă şi din partea liderilor UE. Până atunci, fostul premier anunţă că va discuta cu membrii comisiei de politică externă şi cu cei din grupul de prietenie cu Marea Britanie ca să redacteze scrisori oficiale către parlamentarii britanici pentru a opri „valul de xenofobie care se naşte împotriva cetăţenilor europeni”.
Ponta acuză războiul intern
De cealaltă parte, premierul Victor Ponta nu se consideră vinovat. Mai mult, în viziunea lui, războiul politic intern, injuriile reciproce dintre liderii de la Bucureşti sunt de fapt sursa răului.
„Ar trebui să vorbim frumos noi despre noi, să nu ne mai înjurăm între noi. Acest război intern afectează cel mai rău, dacă ne vorbim urât. Începutul ar fi să ne vorbim noi bine despre noi”, a precizat Ponta, pentru gândul.
Ideea lui Tăriceanu: O campanie diplomatică a Guvernului
Fost premier la rândul lui, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care s-a mai confruntat cu atitudini anti-româneşti, face apel la Guvern pentru lansarea unei campanii active în Marea Britanie.
„Guvernul trebuie să pună la bătaie toate mijloacele de diplomaţie clasică şi publică pe care le are la dispoziţie pentru a îndrepta situaţia regretabilă în care am ajuns, acest climat care în Anglia domneşte, de neîncredere faţă de UE. Acum a căpătat o dimensiune cu totul paroxistică”, a declarat Tăriceanu, contactat de gândul.
Această campanie ar trebui să vină la pachet cu diplomaţia parlamentară care ar trebui să fie mai activă, spune el.
„Ce face UKIP nu e o noutate, regretabil este că într-o măsură foarte importantă politicienii britanici îşi fac agenda politică în funcţie de ceea ce promovează tabloidele britanice, care sunt o catastrofă. În loc să înţeleagă că în calitatea lideri au obligaţia să arate calea corectă, ei se lasă antrenaţi de campania facilă şi iresponsabilă a tabloidelor şi aşa ajungem în situaţia în care astăzi este un fel de psihoză legată de riscurile venirii românilor şi bulgarilor în Marea Britanie”, a mai spus liberalul.
Viziunea lui Zgonea: Unificarea stângii şi a dreptei împotriva extremiştilor
Tot pe relaţiile diplomatice mizează şi preşedintele deputaţilor, Valeriu Zgonea, accentuând însă faptul că nu ar trebui să-i luăm în seamă prea mult pe extremiştii de la UKIP. „Noi suntem o ţară şi un popor tolerant. Noi trebuie să fim câteodată mai raţionali şi mai europeni decât britanicii, la ei este o bătălie pentru voturi”, ne învaţă Zgonea.
„UKIP face o presiune asupra votanţilor din anumite zone ca reacţie la migraţiile succesive din ultimii 50 de ani. Lipsa unui lobby consistent şi integrat ne pune pe noi într-o poziţie delicată. România şi Bulgaria sunt sancţionate astăzi pe nedrept”, mai spune el.
Mai mult, Zgonea punctează faptul că migraţia este benefică pentru Europa pentru că oferă avantaje pentru toate economiile.
Ca măsură împotriva atitudinii ostile a britanicilor vizavi de români, preşedintele deputaţilor consideră că, în primul rând, dreapta şi stânga politică ar trebui să se unească împotriva partidelor extremiste, aşa cum este UKIP, pentru a nu se repeta greşelile din trecut.
„Dacă astfel de partide ajung să ocupe piaţa publică britanică, cele două partide tradiţionale ar trebui să-şi dea seama că au o problemă de credibilitate în faţa britanicului de rând, să se ocupe de economie şi să exporte toleranţă şi democraţie. Există un pericol pe acest joc să ne trezim în Parlamentul European cu un grup puternic anti-european, naţionalist extremist, care poate să facă mai mult rău decât bine Europei. Poate e bine şi pentru democraţie, pentru ca stânga şi dreapta se vor uni şi vor înţelege că doar împreună pot să clădească o Europă unită”, a mai precizat Zgonea, pentru gândul.
Filip: ”Nu poţi să spui că eşti mic şi trebuie să-ţi faci lecţiile, iar cei mari pot fi păsuiţi”
Preşedintele comisiei pentru politică externă a Senatului, pesedistul Petru Filip, consideră că temele de campanie a partidului UKIP şi a britanicilor, în general, acelea de a denigra românii şi bulgarii, reprezintă un simplu pretext pentru a invoca ieşirea Marii Britanii din cadrul UE.
„Poziţia lor e o chestiune falsă şi cu o conotaţie strict electorală care excede problema strict românească şi bulgară. Împachetarea problemei e mai simplu de făcut aşa. Este doar o parte a pretextului pentru ca ei să discute despre ieşirea din UE”, a spus Filip, contactat de gândul, făcând referire la un referendum pe această temă în 2016.
Chiar dacă este obişnuit cu această atitudine ostilă a britanicilor, senatorul PSD o consideră totuşi nedreaptă. În primul rând pentru că România este mereu tratată ca o ţară mai mică, fără drepturi egale cu celelalte state membre UE, aşezată mereu izolat.
„Odată ce ai fost acceptat într-o familie europeană, nu poţi să accepţi că tu stai la o măsuţă mică din colţ. Noi suntem şcolarii silitori şi respectăm prevederile europene, iar alte state îşi permit să nu le respecte pentru că ei sunt mari şi noi suntem mici. UE trece printr-un moment dificil pentru că ar trebui să opereze cu aceleaşi unităţi de măsură pentru toată lumea, nu poţi să spui că eşti mic şi trebuie să-ţi faci lecţiile, iar cei mari pot fi păsuiţi”, a explicat Filip.
El avertizează că nu trebuie să ne supărăm pe britanicii de la UKIP pentru ceea ce fac, invocând tipul de electorat căruia i se adresează. „În numele democraţiei prost înţelese, ai dreptul să spui orice despre oricine”. Cu toate acestea, Petru Filip mizează pe concentrarea mesajului nostru pe majoritate, adică să ne axăm pe acei britanici care nu văd în români şi în bulgari un pericol.
„UKIP încearcă să creeze ideea de generalitate prin lucruri particulare în scop electoral. Ar trebui să ne adresăm părţii sănătoase a mediului politic şi a societăţii britanice, căreia să-i transmiţi partea reală din mesaj prin care să înţeleagă că ceea ce spune UKIP nu este real”, a mai precizat senatorul.