Președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD al Regiunii de Nord Vest și președinte al Consiliului Județean Maramureș a arătat că, prin gestul făcut de președintele României, Klaus Iohannis, de a ataca la Curtea Constituțională Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, șeful statului a pierdut inclusiv sprijinul primarilor PNL.
”Autoritățile locale vor beneficia, în 2019, după promulgarea Bugetului de Stat, de cele mai consistente bugete primite după Revoluția din Decembrie 1989, deoarece 100% din impozitul pe venit rămâne la autoritățile locale, iar sumele care vin din TVA sunt mult mai mari decât în anul 2018. Procedura de alocare a banilor este gestionată de către Consiliul Județean, nu de către Administrația Finanțelor Publice. Avem așadar toate premisele ca, în acest an, bugetele noastre să fie construite după dorințele și nevoile existente pe plan local și nu după calculele făcute de reprezentanții de la centru, pentru administrațiile locale. Desigur, odată cu aceste sume suplimentare apar și responsabilități mai multe pentru autorități, iar în primul rând fac referire la asistența socială. Problema aceasta este însă rezolvată, deoarece avem banii necesari pentru a face plățile, iar sumele vor fi alocate cu prioritate, conform Legii Bugetului de Stat, către categoriile defavorizate din comunitățile locale.

Sub titlul "Românii și rutenii la Marea Unire", sâmbătă 12 ianuarie, în localitatea Vișeul de Sus din județul Maramureș, a avut loc un eveniment extraordinar închinat Centenarului Marii Uniri, organizat de Uniunea Culturală a Rutenilor din România. Acest eveniment a încheiat șirul de manifestări culturale desfășurate sub sigla Centenarului Marii Uniri, activități începute la Deva în data de 27 ianuarie 2018, în luna mai în Dărmănești, jud. Suceava și apoi în luna noiembrie la Timișoara. La acest eveniment deosebit de important pentru organizația noastră au participat sute de ruteni și români, membri ai uniunii sau simpatizanți, aparținând filialelor din Dărmănești, Bistra, Peregu Mare, Pojoga, Deva, Alba Iulia. Ne-au onorat cu prezența lor oficialități locale ale comunei Bistra, jud. Maramureș, dar și parlamentari, membri aparținând Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, dar și ai partidelor politice, dând astfel o înaltă ținută întregii acțiuni.
În spectacol s-au împletit cântecul autentic rutean cu folclorul românesc. Artiști precum Anuța Iuga și Lucian Madiar, Felicia Mascaliuc, Alexandru Pop, Cristian Secui și Radu Pongracz împreună cu Ansamblul „BujorulRoșu” din Bistra, Maramureș, toți acompaniați de Orchestra „Lăutarii din Ardeal”, condusă de dirijorul Lucian Madiar au făcut ca inimile celor prezenți să vibreze la unison.

Potrivit vechiului calendar Iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos este stabilită pe 7 ianuarie. Aceasta este data în care și rutenii din Maramureș sărbătoresc Crăciunul, care se face potrivit obiceiurilor moştenite din generaţie în generație. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă, sarmalele de post cu hribi, ciupercile cu usturoi, ciorba de hribe cu ceapă sau peștele, sunt mâncărurile care anunţă marea sărbătoare.
    Imediat după servirea cinei, încep să apară colindătorii. Aceștia colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. Drept răsplată, aceștia primesc colăcei, nuci sau bani. Nelipsiți în aceste zile de poveste sunt cele două grupuri de colindători formate doar din bărbați: Viflaimul și Colinda Bătrână, care sunt prezenți în fiecare zi în Biserică, iar după aceea umblă din casă în casă pentru a vesti marea minune. În cele trei zile de Crăciun, toată lumea se strânge dimineața la Biserică, iar după slujbă, oamenii se invită unii pe alții la colindat și așa petrec frumoasa sărbătoare în voie bună, colinde și râsete.

Jose Arnau Uson, consulul onorific al Spaniei a efectuat o vizită de lucru în Maramureș joi, 31 ianuarie 2019, pentru a participa la întâlnirea stabilită cu președintele Consiliului Județean, Gabriel Zetea. Jose Arnau Uson are drept circumscripție consulară județele Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud și Suceava, iar întâlnirea a fost solicitată de consulul onorific al Spaniei încă de la sfârșitul anului trecut, în vederea stabilirii unor relații de colaborare în viitor.
În cadrul discuțiilor purtate în Cabinetul Președintelui Consiliului Județean, cei doi oficiali au atins mai multe puncte comune de interes, printre acestea regăsindu-se și posibilitatea realizării în Maramureș a unui parc industrial, un parteneriat de înfrățire cu o regiune similară din Spania, o întâlnire a oamenilor de afaceri din cele două țări, dar și varianta unor zboruri internaționale din Spania și către Spania, de pe Aeroportul Internațional ”Maramureș”.
Consulul onorific al Spaniei, Jose Arnau Uson a precizat că dorește să se întâlnească cu reprezentanții tuturor județelor aflate în circumscripția sa consulară, pentru ca, ulterior, să aibă o imagine a fiecărei zone și să poate oferi, oamenilor de afaceri din Spania și tuturor celor interesați, o imagine cât mai corectă a regiunii.

Ca în fiecare an, în filialele uniunii, în luna decembrie, sunt pregătiri intense pentru a sărbători în mod tradițional nașterea Mântuitorului și trecerea în noul an. Pentru a marca aceste evenimente și în acest an, am organizat manifestări culturale de prezentare a tradițiilor în comunitățile rutene. Principalii beneficiari însă a acestor maifestări au fost copii, care s-au bucurat de cadourile primite din partea noastră. O surpriză plăcută, ca de fiecare dată, a fost prezentarea în fiecare filială a unor recitaluri de colinde rutene și cântece de iarnă.

    La 22 decembrie 1989 puterea populară a pus capăt dictaturii comuniste în varianta sa cea mai cruntă pentru români: ceaușismul. La Deva, manifestanții au determinat conducerea județeană să-și recunoască neputința în exercitarea autorității. Faptul este consemnat în spațiul public. În 22 decembrie 1989, dimineața Ion Popa cerea tuturor următoarele: "Trebuie să răspundem – discurs menționat în ziarul "Cuvîntul liber"/nr. 43 din 13.02.1990- la cerințele care ni le-a dat secretarul general al partidului în această teleconferință" (cea din seara lui 21 decembrie 1989). Să observăm stilul agramat folosit de Ion Popa. În limba română corect era: "...să răspundem cerințelor pe care ni le-a trasat...". Site-ul Adevarul.ro consemnează: "Cei trei ani petrecuţi de Ion Popa la şefia Comitetului judeţean de partid în Hunedoara s-au încheiat dramatic pentru acesta, în 22 decembrie 1989, când mulţimea revoltată a fost la un pas să îl linşeze". La Deva, pe treptele sediului CJ Hunedoara al PCR, Aurel Pop i-a cerut, în numele demonstranților, demisia fără menajamente. În "Replica" Hunedoara se menționează: "A fost dus până la Palatul Culturii (actualul sediu al Prefecturii Județului Hunedoara și al Consiliului Județean Hunedoara-n.n.), unde, pe terasă, fusese instalată o stație de amplificare. Acolo a spus mulțimii că Nicolae Ceaușescu a fost un dictator odios și un tiran". Fiind alături de mine –Firczak Gheorghe, n.n.- adaug că s-a referit și la Elena Ceaușescu: "...sinistra lui soție..."

     În data de 17 decembrie, a avut loc la Muzeul Național Cotroceni din București, vernisajul expoziției de artă contemporană Imaginile diversității. Evenimentul, desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, a fost organizat de: Administraţia Prezidenţială – Muzeul Naţional Cotroceni, Departamentul pentru Relaţii Interetnice – Guvernul României, Fundaţia Inter-Art Aiud, Centrul Cultural Liviu Rebreanu Aiud. Expoziția de artă contemporană Imaginile diversității, lansarea de carte și recitalul de muzică marchează, la acest final de an, și Ziua Minorităților Naționale. În data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. Recunoscând importanţa momentului, o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie a fiecărui an ca Zi a minorităţilor naţionale. România s-a raliat acestui context internaţional prin aprobarea HG nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale.  La acest eveniment au participat, alături de organizatorii și artiștii plastici, autori ai lucrărilor, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, membri ai Parlamentului României, reprezentanți ai organizațiilor minorităților naționale, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți mass-media.

Clubul Parlamentarilor „Ioan Raţiu“- Mariana Rădulescu, Parohia Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Paraskevi“ din Istanbul - paroh Sergiu Vlad şi Uniunea Culturală a Rutenilor din România - Constanţa Firczak au organizat sărbătorirea Marii Uniri şi a Zilei Naţionale a României în celebra metropolă turcă. Au participat români din ţară, Bucureşti, Deva, Târgovişte, Braşov, Alba-Iulia şi cei stabiliţi la Istanbul, enoriaşi ai parohiei mai sus amintite.
Această biserică este aşezată în cartierul Hasköy în partea europeană a oraşului, pe malul răsăritean al Cornului de Aur. Biserica are hramul Sfintei Muceniţe Paraskevi, sărbătorită la 26 iulie. Antoninus Pius (86-161), împărat roman (138-161), ordonă prigonirea ei. Urmaşul acestuia, Marcus Aurelius (121-180), împărat roman (161-180) prigoneşte şi el creştinii. Paraskevi a fost decapitată la 26 iulie 170. Este altă muceniţă decât Cuvioasa Parascheva, cinstită la 14 octombrie.
Biserica mai are şi hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Marea Unire reprezintă, în evoluția Istoriei Românilor, un punct culminant. Ea încheie modernizarea societății românești, care este cu atât mai valoroasă cu cât nu s-a derulat în contextul existenței uni stat național cum a fost cazul Franței sau al Insulelor Britanice. Modernizarea s-a realizat prin conectarea spirituală a românilor din mai multe teritorii în care locuiau, care aveau situații oarecum diferite.
În Evul Mediu, în Transilvania, românii și-au pierdut elitele prin catolicizarea nobilimii care a dus la o dezetnicizare a ei, diluându-se în masa nobilimii maghiare. Din păcate ortodoxia nu putea contribui la o revitalizare a românismului din două motive. Nu făcea parte din religiile recepte recunoscute în Transilvania iar Mitropolia Ortodoxă de la Karlowitz nu accepta ca privilegiile ilirice să fie extinse și pentru românii ortodocși din Transilvania. Astfel, Transilvania devine un teren fertil pentru Reformă, mai ales pentru calvinizare. Inițial, calvinii doreau traducerea cărților sfinte în limbile folosite de credincioși. Treptat, se ajunge la generalizare a limbii maghiare prin calvinizare. Imperialii, speriați de extinderea Reformei, mai ales a calvinismului aleg atragerea ortodocșilor, români și ruteni, la Unirea cu Biserica Romei. Soluția este mai aproape de dorințele celor cărora li se adresa. Își păstrau ritul și tradițiile dar uniții sunt asimilați recepților, anulându-se situația și denumirea jignitoare de tolerați. Prin educație, prin contactul direct cu Occidentul, cu umanismul, cu preiluminismul, apoi cu iluminismul, treptat, renasc elitele intelectuale românești. Cea mai important succes a fost acela că națiunea română, se diferențiază în conglomeratul austriac și începe odată cu Ioan Micu, episcopul Inochentie lupta pentru emancipare națională și politică. Inițial fără mari rezultate, dovadă exilul său de 24 de ani, la Roma.

Cu 29 de ani în urmă, într-un decembrie friguros și întunecat, poporul român a decis să-și ia soarta în mâini, revoltându-se împotriva unei orânduiri abuziv instaurate într-un alt decembrie friguros, din anul 1947. Românii erau atunci sleiți, după ce doi ani de foamete cruntă devastase țara ocupată de tancurile sovietice, majoritatea încă plângându-și morții căzuți în marea conflagrație mondială.
Au urmat 42 de ani de libertate și democrație iluzorie, partidul unic încercând să îngenuncheze poporul a cărui dârzenie era deja greu încercată în secole de luptă pentru libertate și neatârnare.
Dar toate s-au sfârșit în decembrie 1989, când o revoltă populară spontană, pornită la Timișoara, s-a transformat într-o Revoluție a întregului popor, românii ieșiți în stradă măturând dictatura comunistă și statul totalitar, redevenind o nație capabilă să-și decidă propriul destin.