Viața e primejduită de-a omului prostie înrăită

Scris de George PETROVAI. Posted in Opinii


    Pământul este „casa viului” (plante, animale, oameni), adică singura planetă din sistemul solar și de mai departe (niciunul din semnalele luminoase și acustice lansate de pământeni în Univers, nu a primit încă răspuns din partea unor posibile creaturi extraterestre!), unde Biblia ne face cunoscut că Dumnezeu  a creat în mod imperativ și unde se întâlnesc toate condițiile necesare de lumină, căldură, presiune, gravitație, apă, aer și sol pentru reproducerea viețuitoarelor „numai potrivit speciei lor”, implicit pentru perpetuarea vieții. Desigur, prin respectarea cu sfințenie, de către toți „actorii” acestui superb miracol, a tuturor legăturilor/cifrurilor ce asigură perfecțiunea și monumentalitatea lanțurilor trofice, ele însele sublime părți dintr-un Tot desăvârșit, etern în timp și infinit în spațiu.
     Dar regula respectării naturii și a subtilelor legături dintre verigile viului nu are în vedere necuvântătoarele (plantele și animalele), căci ele nu se abat nici măcar cu o iotă de la rosturile lor existențiale, ci-l privește în exclusivitate pe om, această tot mai hapsână, imbecilă și păcătoasă „coroană a creației”.


    De ce? Pentru că omul în general (din toate timpurile), cel demonocratico-modern în special (de pildă, actualul producător și beneficiar al dezastrului provocat de civilizația mașinisto-automatistă) este singurul produs al fluxului creațional care, făcut de Dumnezeu în ziua/era a șasea „după chipul și asemănarea Noastră” (a se citi nemuritor, înzestrat cu liber-arbitru, capabil să distingă între bine și rău) și împuternicit de El „să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ” (Genesa 1/26), prin neascultare (mai exact, ascultându-l pe Ispititor) s-a abătut în chip iresponsabil de la matricea sa primordial-zămislitoare, fapt pentru care a fost izgonit de Atotputernic din Edenul traiului veșnic (Abélard era de părere, în urmă cu aproape o mie de ani,  că „Adam nu ne-a transmis greșeala sa, ci doar pedeapsa păcatului său”), așa încât astăzi, ținând cu îndărătnicie prostească să-și „perfecționeze” cele șapte păcate fundamentale, a ajuns să-și dea foc la casă, cu atrocea satisfacție că progresează: întreaga natură (pământ, apă, aer) este poluată până la totala distorsiune a climei planetare, apa este pe sponci în tot mai multe țări, aerul a devenit irespirabil din pricina miliardelor de mașini cu combustie internă, a bombardamentelor și prin măcelărirea pădurilor, iar mâncarea intens chimizată generează cumplite boli psiho-fiziologice și, inevitabil, provoacă morți pe capete.
    Nu în ultimul rând trebuie menționată incalificabila cruzime de care continuă să dea dovadă omul (torturi psihice și fizice, privări de libertate, crime și execuții în masă), căci dintre toate viețuitoarele, care – căluzite de instinctul de conservare și de perpetuare a speciei – ucid doar când sunt amenințate/vânate sau pentru a se hrăni, numai el se delectează cu suferințele provocate celor din jur și ucide din satanică plăcere (vezi neîntreruptul șir istoric al războaielor, răzbunărilor și epurărilor, atrocitățile comise de torționari în pușcării și lagăre de concentrare, precum și prăpădul generat de om, acest inconștient netrebnic, în fauna și flora planetară).
    De pildă, merită să ne întrebăm și intens să medităm cu toții la următoarea chestiune: De ce apa, acest element indispensabil pentru viață, a ajuns să fie raționalizată în tot mai multe țări europene? Deoarece nu numai că omul modern este încurajat pe toate căile, îndeosebi la tembelizor, să consume din ce în ce mai multe resurse (mâncare cancerigenă, energie, apă, spațiu, textile, electrocasnice) și tot mai puțină hrană moral-spirituală (într-un sondaj de opinie, 50% dintre români au recunoscut că în viața lor n-au citit nici măcar o carte, iar mai nou s-a anunțat că, din trei milioane de elevi români, doar 11% sunt „funcționali” - știu să citească și înțeleg cele citite), dar de-al dracului va face cum vrea mintea sa bolovănoasă și mușchii lui răhățoși: se va comporta în țara natală taman pe dos de cum constată că stau lucrurile la acest capitol în țara occidentală unde pretinde că lucrează, va ieși la plimbare și/sau cumpărături cu rabla doldora de manele și îngâmfare, pe care o va parca pe unde se nimerește și unde dorește netrebnicia sa (trotuar, spațiu verde, trecere de pietoni ș.a.m.d.), întrucât pe aceste meleaguri terfelite de gunoaie (umane) și cu mormane de gunoaie, legile sunt făcute de hoți și mitocani pentru unii că ăștia (câți dintre români mai au chef și curaj să protesteze că la butoanele puterii ajung doar nelegiuții, inculții și necalificații?!), iar tot acuși-acuși el își spală mașina/mașinile cu enorme cantități de apă potabilă, fără să se sinchisească de faptul că seceta prelungită face ravagii, că ea (seceta) este cauzată în primul rând de mașinismul furibund (mai nou se circulă pretutindeni în orașe bară la bară) și că agricultura, care ne hrănește pe toți, trage ponoasele de pe urma unor neghiobi ca Petre Daea, a miliardelor de mașiniști acefali și a jigodiilor ce poartă războaie de cotropire.
    Profund îngrijorat de viitorul omenirii, îndeosebi după începerea epocii nucleare, Albert  Einstein spunea următoarele: „Două lucruri sunt infinite: universul și prostia. Dar de primul nu sunt sigur...” Iar eu adaug că actuala prostie înrăită, precum cea de pe meleagurile noastre, este nu numai politizată, ci și legalizată, adică năucitor de percutantă.
 Explicația aceste anomalii existențiale în sistemele sociale din totdeauna și, pesemne, pentru totdeauna, ne este oferită de Sfântul Augustin: răul nu nu este absolut, ci un parazit ontologic al binelui! De pildă, putregaiul (răul) va exista până când copacul parazitat este cotropit în întregime de el.
    În plan politico-social, lucrurile stau la fel: paraziții (politruci, ciocoi, descurcăreți, nelegiuiți etc.) ori sunt eliminați din timp de cetățenii onești, curajoși și cu discernământ, ori – în caz contrar (prin nebărbăție, resemnare și indolență) – sistemul va fi în întregime cotropit de putregaiul (in)uman și dus la pieire.

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2024