Verificarea fiscală a averilor persoanelor fizice

Scris de Adrian B. Gog. Posted in Justitie


Despre opulența afișată și „hoțul care, dacă nu se laudă cu ce a furat, nu e hoț”.
Președintele ANAF, domnul Lucian Heiuș, a avertizat că începând din 1 iulie se vor desfășura controale pe întreg teritoriul țării, vizate fiind persoanele fizice cu averi semnificativ mai mari decât cele justificate prin veniturile declarate și impozitate.
În concret, revolta șefului ANAF este generată de faptul că „avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care le afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând, și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente”.
Aceste persoane urmează a fi verificate de organele fiscale, conform șefului acestora, „de la cel mai mare până la cel mai mic. Acesta e glonțul de argint pe care-l poate folosi fiscul din România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să-și plătească taxele și impozitele. (...) Îi vedem în aproape în fiecare săptămână, cu opulența pe care o afișează, pentru că hoțul, dacă nu se laudă cu ce a furat, nu e hoț”.



„Din punct de vedere juridic, acest tip de control la persoane fizice se numește „verificarea situației fiscale personale de către organul fiscal central”, fiind  reglementat în mod distinct în Codul de procedură fiscală și în câteva ordine ale președintelui ANAF, prin norme majoritar derogatorii de la inspecțiile fiscale „clasice”.”, afirmă Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.

I. Activități prealabile verificării situației fiscale personale

Prealabil declanșării controlului, Direcția generală control venituri persoane fizice efectuează o analiză de risc pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor. Analiza de risc este o procedură nepublică, desfășurată fără înștiințarea celor vizați și presupune verificarea documentară/din biroul organului fiscal a înscrisurilor relevante deținute sau obținute de acesta, cu privire la averile persoanelor fizice. În baza acestor probe, organul fiscal estimează veniturile obținute de persoanele fizice în ultimii (maximum 5) ani și le compară cu veniturile care au fost declarate de acestea în vederea impozitării.

Potrivit președintelui ANAF, cu ocazia masivei analize de risc efectuate recent de organele fiscale, s-au verificat, de exemplu, sumele folosite pentru a majora capitalul social pentru creditarea firmelor, dar și vacanțele în care au fost contribuabilii, preluându-se informații inclusiv de pe paginile de Facebook ale acestora. Analiza a revelat faptul că nu mai puțin de 561.000 de persoane au acumulat în perioada 2016 – 2019 o diferență între veniturile obținute și cele declarate/impozitate în cuantum de 20 de miliarde de euro.

„Pentru a se trece, însă, la controlul efectiv, este obligatoriu ca diferența între veniturile estimate de fisc în analiza preliminară și veniturile declarate să fie una semnificativă, adică mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puțin de 50.000 lei. Persoanele fizice vor fi verificate în ordine descrescătoare a riscului de neconformare pe care îl prezintă, în funcție de cuantumul diferenței semnificative. Totuși, dacă în lista persoanelor cu risc de neconformare apar și soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv (părinți, frați/surori/cumnați) ale persoanelor aflate în fruntea listei, ele vor putea fi verificate concomitent, indiferent de poziția pe care o au în listă.” continuă Av. Livia-Maria Roman.
    
II. Procedura efectivă a verificării situației fiscale personale

1. Organul fiscal comunică persoanelor fizice un aviz de verificare prin care le informează, cu cel puțin 15 zile înainte, despre începerea controlului și le solicită prezentarea, în termen de cel mult 60 de zile, a documentelor justificative și a tuturor clarificărilor relevante pentru lămurirea stării de fapt reale. Cu aceeași ocazie, organul fiscal pune în vedere persoanelor care urmează a fi controlate obligația de a completa și de a depune, în același termen de 60 de zile, o declarație de patrimoniu și de venituri în care se vor menționa:

•    bunurile deținute (bunuri imobile; bunuri mobile – mijloace de transport; metale prețioase, obiecte de artă și animale a căror valoare depășește 15.000 lei; conturi și depozite bancare, plasamente, investiții, polițe de asigurare, împrumuturi și orice alte bunuri/titluri/dețineri a căror valoare depășește 10.000 lei);
•    cheltuielile efectuate, atât cele personale, cât și cele cu persoanele aflate în întreținere.

Dacă persoanele verificate nu furnizează informațiile și documentele solicitate, organul fiscal efectuează controlul numai pe baza informațiilor și documentelor deținute/obținute de acesta.

Controlul se desfășoară, de regulă, la sediul organului fiscal, însă persoanele verificate pot formula, până la începerea controlului la data menționată în aviz, o cerere justificată prin care să solicite efectuarea controlului la domiciliul lor ori la sediul persoanei care le acordă asistență de specialitate sau juridică.

Durata controlului nu poate depăși 270 de zile calculate de la încheierea procesului-verbal de începere a verificării situației fiscale personale; totuși, perioadele necesare pentru prezentarea documentelor și/sau a informațiilor solicitate de organul fiscal nu sunt incluse în calculul duratei verificării.

2. După obținerea datelor necesare, organul fiscal stabilește veniturile obținute efectiv de persoana fizică în perioada verificată, scop în care poate utiliza trei metode indirecte de stabilire a veniturilor, respectiv:

•    metoda sursei și utilizării fondului – selectată atunci când se constată că persoana fizică verificată a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate;
•    metoda fluxurilor de trezorerie – selectată atunci când se constată că operațiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfășurat, în principal, prin conturile bancare şi financiare şi sunt intrări de sume semnificative în aceste conturi;
•    metoda patrimoniului net – selectată atunci când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creșteri semnificative pe parcursul perioadei verificate şi a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul şi la sfârșitul perioadei verificate.

„În esență, organul fiscal urmărește să stabilească veniturile de care au dispus persoanele fizice în cursul perioadei verificate, pornind de la situația lor patrimonială (resurse avute la dispoziție la începutul perioadei verificate, mișcările de bunuri și cheltuielile de nivel de trai), după care compară aceste venituri cu cele declarate/impozitate de contribuabili.” afirmă Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.

Diferența reprezentând veniturile nedeclarate de către contribuabili constituie, pentru organul fiscal, baza de impozitare la care se calculează impozitul pe venit, astfel:

a) dacă organul fiscal identifică sursa veniturilor suplimentare, impozitul se calculează prin aplicarea cotei specifice categoriei respective, prevăzută de Codul fiscal (în cele mai multe cazuri, de 10%);

b) dacă organul fiscal nu identifică sursa veniturilor suplimentare, acestea sunt considerate venituri din sursă neidentificată și se impun cu o cotă de 16%.

Impozitul pe venit și accesoriile aferente acestuia (dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere + penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi de întârziere) se stabilesc printr-o decizie de impunere ce constituie titlu de creanță, astfel că în baza ei se poate demara executarea silită a persoanei verificate.

III. Drepturile persoanelor fizice verificate sunt prevăzute atât în Codul de procedură fiscală, cât și în Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării situației fiscale personale.
Dintre drepturile persoanelor verificate amintim:

•    dreptul de a li se comunica avizul de inspecție fiscală cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii verificării;
•    dreptul de a solicita, pentru motive justificate, amânarea datei de începere a verificării;
•    dreptul de a beneficia, pe toată durata controlului, de asistenţă de specialitate sau juridică și de a numi persoane pentru a furniza informații;
•    dreptul de a beneficia de un termen de minimum 10 zile pentru a prezenta documentele și informațiile solicitate de organul fiscal;
•    dreptul de a fi informate, pe parcursul verificării, asupra constatărilor ce rezultă din verificare;
•    dreptul de a-și exprima, anterior emiterii deciziei de impunere, un punct de vedere cu privire la constatările organului fiscal;
•    dreptul de a contesta decizia de impunere conform prevederilor legale;
•    dreptul de a fi supusă doar o singură dată verificării, pentru fiecare perioadă impozabilă.

Dintre obligațiile persoanelor verificate, menționăm obligația de a depune declarația de patrimoniu și de venituri în termenul de 60 de zile de la solicitarea organului fiscal; neîndeplinirea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.

Discuții interesante pot fi purtate relativ la colaborarea persoanei fizice verificate cu organul fiscal pe parcursul controlului. Astfel:

•    în Codul de procedură fiscală se vorbește despre dreptul celui verificat de a da informații, de a prezenta înscrisuri relevante și orice alte date necesare clarificării situațiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. În comentariile de specialitate s-a apreciat că „nimic nu obligă contribuabilul să răspundă întrebărilor verificatorului sau chiar să-i transmită documentele justificative pe care acesta le solicită”, însă lipsa cooperării va antrena o impunere a veniturilor nejustificate, determinate ca atare de organul fiscal;

în timp ce

•    Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării situației fiscale personale prevede obligațiile de a coopera cu organul fiscal, de a furniza informații și de a prezenta înscrisuri, respectiv de a permite efectuarea constatărilor la faţa locului. Totuși, temeiurile legale ale acestor obligații, indicate în Cartă, sunt prevederi generale din Codul de procedură fiscală care, potrivit art. 147 din acesta, se aplică numai în măsura în care nu contravin regulilor speciale privind verificarea situației fiscale personale.

În tot cazul, interesul contribuabililor verificați este acela de a demonstra că veniturile obținute sunt neimpozabile, conform Codului fiscal, ori au fost realizate anterior perioadei verificate. Mijloacele de probă vor trebui să fie edificatoare, pentru că, în cuvintele aceluiași președinte ANAF, este puțin probabil ca „dacă cineva vine și spune că în anii ‘90 a cărat blugi cu Dacia și de atunci are un milion pus deoparte, cineva o să-l creadă, sau că are bani de la bunica, că a săpat cu plugul în grădină și a găsit o găleată de aur”.
„Rămâne de văzut în ampla acțiune de verificare a situațiilor fiscale personale demarată de la 1 iulie (a.c.) la nivel național, modalitatea în care organele fiscale vor aplica dispozițiile legale și (încă) sperăm că acestea vor avea înțelepciunea de a identifica și sancționa conduitele frauduloase, respectând, în același timp, pe deplin drepturile persoanelor verificate.” încheie Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.


Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2022