Cele mai mari ţepe din România: metode folosite de infractori pentru a-i păcăli pe români
Cele mai mari ţepe din România. Infractorii sunt inventivi, mai ales atunci când vine vorba de modalităţi de a-şi umple buzunarele. Adevărul vă prezintă o serie de metode la care escrocii au apelat pentru a înşela românii.
Poliţia Română atrage atenţia cetăţenilor să nu cadă în capcanele întinse de escrocii care vor să îi înşele prin diverse tehnici de comunicare - telefonie, mms, sms, poştă electronică etc. Vă prezentăm mai jos o serie metode folosite de infractori pentru a obţine bunuri materiale de la victimele lor.
Cele mai mari ţepe din România. Metoda „Accidentul”
Una dintre cele mai răspândire metode pe care escrocii le folosesc pentru a-şi păcăli victimele este metoda „Accidentul”. Poliţiştii precizează că 90% din persoanele care comit acest tip de infracţiuni sunt deţinuţi.
Aceştia sună din închisoare, la întâmplare, de pe telefoanele mobile cu cartelă deţinută ilegal, la numere de telefon fix.
Escrocii caută să sune în jurul orelor prânzului sau seara, când, în mod normal, persoanele tinere ar trebui să fie la serviciu sau în oraş, iar şansele ca la telefon să răspundă un pensionar sunt mai mari.
De multe ori, aceştia se recomandă drept avocaţi şi anunţă persoana care răspunde la telefon că fiul sau fiica acesteia a comis un accident rutier şi este nevoie urgentă de 10.000 de lei pentru o „înţelegere” cu procurorul sau cu victima.
În cazul în care persoana sunată depune banii ceruţi în contul indicat de escroc, suma respectivă este ridicată de la bancă de un complice al acestuia.
Potrivit poliţiştilor, pentru a micşora şansele de a fi prinşi, infractorii au început să comunice victimelor conturi ale unor bănci din străinătate.
Cele mai mari ţepe din România. Metoda „Maradona”
O altă metodă folosită de escrocii români este metoda „Maradona”. Aceştia se folosesc de documente false cu ajutorul cărora pretind că sunt angajaţi ai unor instituţii publice cu atribuţii de control (poliţişti, inspectori, etc) sub pretextul verificării actelor şi a sumelor de bani deţinute. Odată ajunşi în mâna lor, banii fie sunt luaţi - invocând plata unor amenzi sau taxe ireale, fie precizând că banii sunt falşi – fie vor fi înapoiaţi după ce au luat o parte din ei.