Dosarul Zambaccian. Traseul şpăgii de 500.000 euro pe care Adrian Năstase a primit-o de la Irina Jianu
Curtea Supremă a publicat vineri, 4 iulie, motivarea sentinţei completului de cinci judecători conduşi de Ionuţ Matei în dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Judecătorii au notat că Năstase a vrut să obstrucţioneze aflarea adevărului şi că a acţionat "în cel mai pur stil mafiot". Judecătorii mai spun şi că Năstase a încercat să se victimizeze şi să acrediteze ideea falsă că a fost condamnat în urma unui proces politic. De asemenea, completul Curţii Supreme notează că fostul premier a fost condamnat pentru luare de mită şi şantaj, dovedite dincolo de orice dubiu.
Pe 6 ianuarie Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Fostul premier a fost condamnat pentru infracţiunile de şantaj şi luare de mită.
Completul de judecătă a fost condus de judecătorul Ionuţ Matei, vicepreşedintele al Curţii Supreme. Din complet au făcut parte judecătoarele: Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Livia Zglimbea şi Cristina Rotaru.
Dosarul a fost anchetat la DNA de procurorii Moraru – Iorga Mihaela şi Vartic Marius Cătălin, anchetele fiind coordonate de către Mariana Aleandru iar rechizitoriul - avizat de procurorul Doru Ţuluş.
Dosarul Zambaccian, pe scurt
Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru -, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
Cum a luat mită Adrian Năstase
Adrian Năstase a primit cea mai mare condamnare tocmai pentru infracţiunea de luare de mită, adică patru ani de închisoare. Pentru cea de a doua infracţiune adică aceea de şantaj a fost condamnat la trei ani de închisoare. Condamnarea de patru ani a fost justificată de judecători prin faptul că Năstase a primit 500.000 euro de la Irina Jianu pentru a o menţine la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii.
În perioada 2002-2004 Adrian Năstase şi Dana Năstase au cumpărat din China prin intermediul lui Ioan Păun diverse bunuri pentru casele sale în special pentru domeniul din localitatea Cornu. Bunurile au valorat în total aproximativ 700.000 dolari. Banii au ajuns de la familia Năstase la Ioan Păun în China prin diverse căi, uneori sumele fiind remise chiar de către Dana Năstase. Judecătorii de la Curtea Supremă susţin că provenienţa celor 700.000 dolari nu a putut fi justificată de familia Năstase şi nici nu a fost evidenţiată în declaraţia de avere.
Pe lângă această sumă, bunurile au trecut prin vama unde au existat taxe vamale, apoi au mai existat şi cheltuieli cu lucrările şi de transport, fiind obiecte folosite în contrucţia domeniului de la Cornu. În total, instanţa a determinat că a fost vorba de 500.000 euro. Aceşti bani au fost plătiţi de Irina Jianu, dar nu direct, ci prin firma Vertcon pe care o controla. Una din depoziţiile cruciale în dosar este chiar a unei angajate a firmei Vertcon, contabila care a devoalat tot traseul banilor, acesta fiind dovedit de procurori şi apoi consfiinţit de judecători în cadrul procesului penal. Cei 500.000 euro reprezintă mita dată de Jianu şi luată de Adrian Năstase. În schimbul mitei Năstase a menţinut-o la ISC pe Irina Jianu.
Citeşte mai jos traseul banilor refăcut de judecăstorii de la Curtea Supremă:
►În privinţa inculpatei Jianu, Completul de 5 judecători constată mai întâi că justificarea soluţiei de achitare cuprinsă în considerentele hotărârii instanţei de fond este străină de apărările pe care cei trei inculpaţi şi le-au făcut pe parcursul procesului.
►În concret, deşi inculpaţii au negat în mod constant darea, respectiv primirea unor foloase necuvenite în legătură cu importurile din China, prima instanţă a reţinut că acestea au existat, însă au reprezentat în realitate un act benevol al inculpatei Jianu în beneficiul inculpaţilor Năstase pentru a avea o relaţie cât mai bună (mai apropiată) cu aceştia, respectiv un ajutor acordat pentru justificarea averii inculpatului Năstase Adrian şi a familiei sale, în ipoteza unui control.
►Concluzionând astfel, instanţa de fond a „valorificat” o apărare pe care în realitate nu a susţinut-o nimeni.
►În condiţiile în care inculpaţii nu au recunoscut existenţa unor foloase în materialitatea lor, stabilirea titlului cu care acestea au fost remise, respectiv primite presupune o analiză a circumstanţelor în care faptele au fost comise, cu referire mai ales la natura relaţiilor dintre inculpaţi şi la valoarea foloaselor date de inculpata Jianu, respectiv primite de inculpatul Năstase Adrian, cu complicitatea soţiei sale, inculpata Năstase Daniela.
►Potrivit propriilor declaraţii ale inculpaţilor, relaţiile dintre aceştia nu au fost unele apropiate sau de prietenie.
►Astfel, inculpatul Năstase Adrian a arătat că nu a avut o relaţie apropiată cu inculpata Jianu şi nu a discutat cu aceasta nici măcar în legătură cu construcţia din strada (…), problemă pe care a tratat-o doar cu martorul Sechelariu Sergiu (fil.260 şi urm., vol.6 ds.fond).
►Inculpata Năstase Daniela a arătat că după anul 2001 inculpata Jianu a venit să lucreze la Bucureşti şi s-a văzut cu aceasta de câteva ori, fără a se stabili între ele relaţii de prietenie, în sensul propriu al termenului.
►Aceeaşi inculpată a recunoscut că în două dintre deplasările în China făcute începând cu anul 2002 a fost însoţită de inculpata Jianu, însă a arătat că acest aspect nu a reprezentat un semn de prietenie, astfel de vizite efectuându-le şi cu alte persoane cu care nu era neapărat în relaţii apropiate (fil.264,265, vol.6 ds.fond).
►La rândul său, inculpata Jianu a arătat că nu poate caracteriza relaţia sa cu inculpata Năstase Daniela ca fiind una de prietenie, că a stat de vorbă cu aceasta de mai multe ori, dar nu au fost prieteni niciodată (deşi poate i-ar fi plăcut).
►Totodată, inculpata a arătat că, dacă ar fi avut o relaţie apropiată cu familia Năstase, aceasta ar fi presupus vizite între familii sau confidenţe, ceea ce nu s-a întâmplat (fil.272 şi urm., vol.6 ds.fond).
►Din aceste mijloace de probă rezultă pe de o parte că între inculpaţi nu s-au stabilit relaţii de prietenie sau măcar apropiate, iar pe de altă parte că, deşi inculpata Jianu se afla din punct de vedere profesional într-un raport de subordonare faţă de inculpatul Năstase Adrian, acest lucru nu a împiedicat-o să o însoţească pe soţia acestuia, inculpata Năstase Daniela, în unele vizite private pe care aceasta din urmă le-a făcut în China.
►În egală măsură, probatoriul administrat în cauză a demonstrat că scopul acestor vizite a constat în achiziţionarea unor materiale şi obiecte folosite ulterior la lucrările de construcţii şi la decorarea celor trei imobile care aparţineau familiei Năstase din str. (…), strada (…)şi comuna Cornu).
►Mai mult, deşi inculpata Jianu nu a participat la toate vizitele efectuate de familia Năstase în China în perioada 2002-2004, ea s-a implicat direct în suportarea cheltuielilor legate de introducerea şi transportul în România a tuturor bunurilor aduse din China, care apoi au fost disimulate din dispoziţia sa sub forma unor cheltuieli presupus efectuate de societatea care în fapt le-a suportat (şi asupra căreia inculpata Jianu deţinea controlul).
►În privinţa valorii respectivelor cheltuieli, acestea au însumat în perioada de referinţă 1.817.740.105 ROL, adică aproape 50.000 de euro (la un curs mediu pentru perioada 2002-2004 de 36.447,74 lei/euro conform datelor oferite de Banca Naţională a României pe site-ul său oficial).
►Această sumă se adaugă altor cheltuieli suportate în acelaşi mod de societăţi controlate de inculpata Jianu în legătură cu renovarea unui imobil aparţinând familiei Năstase (cel din str.(...), care va forma obiectul unei analize distincte), rezultând o sumă totală de 18.243.037.290,81ROL (circa 500.000 de euro), care reprezintă valoarea foloaselor materiale de care a beneficiat familia Năstase din partea inculpatei Jianu Irina.
►Din cele expuse anterior rezultă în esenţă următoarele:
- un funcţionar public „inferior” (în persoana inculpatei Jianu, conducător al unui organ public central de specialitate) a însoţit în vizite private în străinătate pe soţia unui funcţionar public „superior” (în persoana inculpatului Năstase Adrian, prim-ministru), în subordinea căruia îşi desfăşura activitatea şi care putea dispune asupra menţinerii sau eliberării sale din funcţie;
- funcţionarul public inferior a suportat, prin intermediul unor societăţi pe care le controlează în fapt, toate cheltuielile legate de introducerea în ţară şi transportul intern al bunurilor achiziţionate din străinătate de către funcţionarul public superior, precum şi cheltuielile ocazionate de renovarea unui imobil care îi aparţinea acestuia;
- valoarea totală a acestor foloase a fost de aproximativ 500.000 de euro;
- între cei doi funcţionari sau familiile acestora nu au existat relaţii apropiate sau de prietenie;
- în perioada în care aceste foloase sunt remise, respectiv primite funcţionarul public inferior a fost reconfirmat (numit din nou) în funcţie atunci când instituţia pe care o conducea a fost trecută în subordinea directă a altei autorităţi publice din structura guvernului condus de către funcţionarul public superior; mai mult, una dintre aceste reconfirmări în funcţie a fost dispusă în mod nemijlocit chiar de funcţionarul public superior căruia îi fuseseră remise foloasele în condiţiile arătate mai sus.
►Toate aceste împrejurări de fapt nu pot conduce la concluzia că întreaga conduită a inculpatei Jianu şi, corelativ, a inculpaţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela a fost una lipsită de conotaţie penală, aşa cum greşit a constatat instanţa de fond prin hotărârea atacată.
►Dincolo de împrejurarea că inculpaţii nu au oferit nicio explicaţie cu privire la titlul cu care au fost date, respectiv primite aceste foloase (negând contrar evidenţei însăşi existenţa acestora), Completul de 5 judecători nu a găsit nici un argument în favoarea caracterului gratuit al demersului inculpatei Jianu, de a suporta personal sau prin intermediul unor societăţi controlate de ea, cheltuieli importante care în mod normal incumbau familiei Năstase şi pe care aceasta nu şi le putea permite în limitele averii declarate potrivit legislaţiei în vigoare.
►În realitate, valoarea foloaselor de care au beneficiat inculpaţii Năstase Adrian şi Năstase Daniela exclude caracterul lor gratuit nu doar în situaţia din speţă (în care acestea vin din partea unui funcţionar aflat sub autoritatea şi în subordinea celui dintâi inculpat), ci chiar şi în ipoteza în care între cel care le-a dat şi cel care le-a primit ar fi existat relaţii apropiate, de rudenie sau prietenie.
►Este greu de susţinut şi acceptat că în schimbul unei sume de aproximativ 500.000 de euro, cel care asigură un asemenea folos nu pretinde nimic în schimb, cu excepţia unei „relaţii cât mai bune” cu persoana care beneficiază de ele (şi de care depinde, întâmplător sau nu, perpetuarea sa într-o funcţie publică importantă), aşa cum a considerat instanţa de fond.
►În realitate, atât cel care remite foloase de o asemenea valoare, cât şi cel care le primeşte au conştiinţa unei prestaţii viitoare în schimbul acestor foloase necuvenite, prefigurându-se chiar şi tacit o conduită viitoare favorabilă a celui din urmă în raport cu cel dintâi ca „preţ” al acestor foloase, fiind fără relevanţă dacă această conduită va fi adoptată imediat sau după un interval de timp în raport cu remiterea foloaselor.
►Cu alte cuvinte, persoana care remite foloase necuvenite de o asemenea valoare o face în considerarea unui interes propriu, actual sau viitor, iar nu dezinteresat.
►Acest interes nu poate decât să fie în legătură pe de o parte cu funcţia ocupată de cel care a remis foloasele, iar pe de altă parte cu funcţia ocupată de persoana care le primeşte, în condiţiile în care aşa cum a rezultat din probatoriul cauzei, relaţiile dintre inculpaţi nu au fost unele apropiate, amicale, de prietenie, ci s-au grefat pe funcţia publică de conducere ocupată de inculpata Jianu aflată în subordinea inculpatului Năstase Adrian, chiar şi indirectă (prin intermediul guvernului pe care acesta îl conducea).
►Prin urmare, titlul şi, implicit, scopul urmărit prin remiterea, respectiv primirea foloaselor necuvenite ce fac obiectul analizei, au avut un caracter oneros şi au privit menţinerea în funcţie a inculpatei Jianu, iar, colateral, şi prezervarea unui statut aparte pentru aceasta care a depăşit limitele corespunzătoare funcţiei respective.
►Autoritatea inculpatei Jianu şi „trecerea” pe care aceasta şi-a asigurat-o pe lângă familia Năstase (prin implicarea sa în construcţia imobilului din str. (…), dar mai ales prin foloasele pe care le-a remis acesteia) rezultă implicit din declaraţia pe care martorul Blănculescu Ionel a dat-o în faţa instanţei de fond relativ la circumstanţele în care instituţia condusă de inculpata Jianu a trecut din subordinea Autorităţii Naţionale de Control în subordinea inculpatului Năstase Adrian (prin cancelaria sa).
►Astfel, întrucât martorul s-a opus unei finanţări din fonduri publice a unor obiective din judeţul Vrancea, aşa cum solicitase inculpata Jianu, aceasta l-a „reclamat” pe martor prim-ministrului Năstase Adrian, care a decis în favoarea inculpatei (pe baza unui raport comun al Ministerelor de Finanţe şi al Justiţiei); ceea ce interesează nu este faptul că i s-a dat câştig inculpatei în defavoarea şefului său ierarhic (deşi acesta şi-a menţinut opoziţia chiar şi după redactarea raportului menţionat anterior, considerând că aprobarea unei asemenea finanţări este o deturnare de fonduri), ci consecinţa imediată a conflictului dintre cei doi, exprimată explicit de către martor: trecerea I.S.C. condus de inculpata Jianu din subordinea A.N.C. în subordinea guvernului (în realitate, a prim-ministrului, prin cancelaria sa).
►Este adevărat că această trecere a fost decisă de Parlament, odată cu aprobarea cu modificări a unei ordonanţe emise de guvernul condus de inculpat, însă tot atât de adevărat este faptul că singura schimbare de substanţă a ordonanţei respective a vizat trecerea I.S.C. în coordonarea prim-ministrului Năstase Adrian, prin cancelaria acestuia, fără a exista vreo motivaţie pentru acest demers ( a se vedea Raportul Comisiei pentru Administraţie Publică şi Organizarea Teritoriului şi stenograma şedinţei Senatului din 19.05.2004), în condiţiile în care majoritatea parlamentară în perioada de referinţă aparţinea partidului al cărui lider era inculpatul Năstase Adrian.
►Invocarea în sprijinul acestei treceri a unor pretinse cerinţe impuse de integrarea României în U.E. şi eficientizarea activităţii unor instituţii şi structuri publice, este discutabilă, în condiţiile în care, prin ipoteză, aceste „cerinţe şi necesităţi” au existat şi la momentul emiterii ordonanţei şi nu au impus atunci trecerea Inspectoratului de Stat în Construcţii în coordonarea primului-ministru (aşa cum s-a întâmplat cu alte instituţii publice).
►Deşi este evident că foloasele remise de inculpata Jianu nu au avut în vedere trecerea I.S.C. în subordinea directă a inculpatului Năstase Adrian (ci doar menţinerea sa în funcţia respectivă, inclusiv în situaţia schimbării autorităţii care tutela I.S.C.), aspectele menţionate anterior, chiar dacă reprezintă o chestiune colaterală, ilustrează statutul „de facto” pe care inculpata l-a obţinut prin conduita sa infracţională.
►În susţinerea soluţiei de achitare a inculpaţilor pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, instanţa de fond a mai avut în vedere faptul că activitatea inculpatei Jianu în legătură cu introducerea în ţară a bunurilor achiziţionate din China ar fi reprezentat „un ajutor benevol acordat inculpatului Adrian Năstase pentru justificarea averii primului ministru, în ipoteza unui control, fără a condiţiona acest ajutor de o contraprestaţie, ci doar în speranţa unei relaţii apropiate cu şeful guvernului”.
►O asemenea concluzie este contrazisă chiar de situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, făcându-se o confuzie între sumele de bani cheltuite cu achiziţionarea bunurilor din China (şi cele legate de expedierea lor în România) şi sumele de bani plătite în România, ocazionate de introducerea bunurilor în ţară (datoria vamală) şi de transportul lor intern.
►Astfel, aşa cum a reţinut instanţa de fond pe baza probatoriului administrat în cauză, inculpaţii Năstase Adrian şi Năstase Daniela au pus la dispoziţia martorului Păun Ioan circa 700.000 de dolari în vederea achiziţionării de bunuri din China, sumă care nu a fost cheltuită în totalitate (rămânând o diferenţă de 118.000 dolari pe care martorul a pus-o la dispoziţia organelor judiciare).
►Din suma avansată de inculpaţii Năstase au fost achitate doar bunurile achiziţionate din China şi transportul extern, în timp ce după sosirea bunurilor în România, toate celelalte cheltuieli (datoria vamală, transportul intern etc.) au fost suportate de S.C.Vertcon S.A., la solicitarea inculpatei Jianu, societate controlată în fapt de aceasta din urmă.
►Consecutiv, toate operaţiunile legate de achiziţionarea, introducerea în ţară şi transportul intern al bunurilor respective au fost menţionate în contabilitatea societăţii menţionate anterior, ca şi cum acestea ar fi fost legal achiziţionate şi importate din China şi ar fi fost destinate activităţii curente a societăţii, deşi în realitate S.C.Vertcon S.A. nu a avut vreo relaţie comercială cu societăţile chinezeşti care apar ca şi furnizoare ale bunurilor în cauză.
►Prin urmare, ceea ce s-a disimulat în contabilitatea S.C.Vertcon S.A.a fost:
- pe de o parte valoarea bunurilor importate (care în realitate fuseseră plătite de inculpaţii Năstase, din fonduri care nu fuseseră menţionate în declaraţia de avere a inculpatului Năstase Adrian);
- pe de altă parte valoarea taxelor vamale şi a serviciilor prestate în România în legătură cu aceste bunuri, potrivit celor menţionate anterior (care în realitate au reprezentat foloase remise inculpatului Năstase Adrian din fondurile societăţii, la solicitarea inculpatei Jianu).
►Cu alte cuvinte, activitatea inculpatei Jianu nu s-a rezumat la un ajutor dat inculpatului Năstase sub forma disimulării unor cheltuieli pe care acesta nu le-ar fi putut justifica din fondurile de care dispunea potrivit declaraţiei de avere; într-o asemenea situaţie ne-am fi aflat doar dacă inculpatul ar fi achitat din sume proprii toate cheltuielile legate de bunurile importate din China (achiziţionare, transport intern, datorie vamală, transport intern şi alte servicii), iar pentru a „masca” identitatea persoanei care a făcut-o (şi implicit veniturile acesteia) s-ar fi apelat la o societate comercială, care şi-ar fi însuşit doar scriptic toate aceste cheltuieli (în contabilitate), fără a achita în fapt vreo o sumă din fondurile proprii.
►Or, aşa cum a reţinut chiar instanţa de fond, o parte din cheltuieli au fost efectiv suportate din fondurile S.C.Vertcon S.A., iar acestea au reprezentat foloasele remise inculpatului Năstase Adrian de către inculpata Jianu.
►De fapt, prin asumarea de către S.C.Vertcon S.A. a cheltuielilor efectuate atât de către inculpatul Năstase, cât şi de către societate în legătură cu bunurile din China, acesta din urmă a beneficiat de două tipuri de foloase:
- pe de o parte cele patrimoniale, constând în acele cheltuieli suportate efectiv de societate din fondurile proprii, în locul inculpatului;
- pe de altă parte cele nepatrimoniale, constând în ajutorul dat inculpatului Năstase pentru a disimula cheltuielile efectuate din fonduri proprii şi pe care ar fi trebuit să le justifice în situaţia în care i s-ar fi verificat averea declarată public.
►Această situaţie de fapt conturează în realitate nu doar săvârşirea infracţiunii de dare de mită de către inculpata Jianu, respectiv a celei de luare de mită sub forma autoratului, respectiv complicităţii de către inculpaţii Năstase Adrian, respectiv Năstase Daniela, ci şi a altor infracţiuni, lucru care însă va fi detaliat ulterior. (SURSA: Motivarea instanţei în dosarul Zambaccian)