Premieră în România: un cunoscut publicist a fost condamnat la închisoare pentru PLAGIAT. PLUS: Ce se întâmplă în „cazul Ponta”
Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti au dispus în acest an condamnarea publicistului Gheorghe Stanca la un an de închisoare cu suspendare pentru plagiat. În 2010, Stanca a fost trimis în judecată de procurori pentru că şi-a însuşit traducerea cărţii "Jurnal", scrise de Lev Tolstoi, publicată de cotidianul Adevărul sub titlul "Memorii". Judecătorii au constat că Stanca a modificat începutul lucrării şi fiecare început de capitol pentru a ascunde plagiatul. Instanţa a dispus şi confiscarea a peste 1.000 de volume şi l-a obligat pe Gheorghe Stanca la plata unor daune în valoare de 100.000 euro. Citiţi mai jos şi ce se întâmplă în „cazul Ponta”, cel mai cunoscut caz de plagiat din România.
Curtea de Apel Bucureşti a respins pe 11 noiembrie apelul formulat de Gheorghe Stanca faţă de sentinţa de condamnare dată în 2011 de Tribunalul Bucureşti. Astfel, judecătorii au menţinut condamnarea la un an de închisoare cu suspendare a scriitorului. Sentinţa mai poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă.
Experţii consultaţi de gândul arată că acesta este singurul dosar de plagiat în care s-a dat o sentinţă de condamnare la închisoare.
Procurorii au arătat că Gheorghe Stanca a plagiat o traducere a cărţii "Jurnal", scrise de Lev Tolstoi, a semnat traducerea cu pseudonim şi a semnat un contract prin care a cedat opera tradusă către editura Adevărul Holding. "În drept, fapta inculpatului S.G., pseudonim literar G.S., constând în însuşirea în mod ilicit a unei traduceri anterioare din limba rusă în limba română a operei „Jurnal" - L.T. efectuată de partea vătămată, traducătorul ........, prin prezentarea acestei traduceri ca fiind propria sa operă de creaţie intelectuală în lucrarea „Memorii" sub pseudonimul „G.S.”, editată, tipărită şi publicată de Editura A. H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere prev. de art. 141 teza 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe", se arată în motivarea instanţei.
Gheorghe Stanca s-a apărat în instanţă explicând că, de fapt, a fost păcălit să accepte plagiatul. Stanca a explicat în instanţă că editura i-a cerut o traducere a operei lui Tolstoi şi că pe mail a primit o traducere a operei. Stanca a arătat că editura i-ar fi sugerat să preia traducerea făcute de Janina Ianoşi. El ar fi refuzat, dar a fost ameninţat cu încetarea contractului de colaborare.
"În continuare inculpatul G.S., conform declaraţiei sale, a primit asigurări de la C.R. că drepturile de autor ale traducerii vor fi achiziţionate, dar i s-a sugerat în acelaşi timp că dacă nu efectuează modificările cerute colaborarea sa cu SC A. H. SRL va înceta. În consecinţă, inculpatul a procedat la efectuarea modificărilor solicitate şi după ce le-a transmis pe e-mail redacţiei editurii a fost chemat pentru semnarea unui contract în temeiul căruia să poată fi plătit pentru munca prestată. Cu această ocazie a constatat că era vorba de un contract de traducere în care el avea calitatea de traducător a lucrării în conţinutul căreia efectuase modificările solicitate. A acceptat semnarea contractului şi publicarea lucrării „Memorii" ca fiind o traducere realizată de inculpat cu precizarea că a refuzat ca pe lucrare să apară numele său ci a propus ca aceasta să poarte pseudonimul său literar, G.S.. După apariţia publică a scandalului la începutul anului 2009, privind plagierea traducerii efectuată de ........, în care era implicată şi Editura A. H., SC A. H. SRL a încetat colaborarea cu inculpatul S.G.."
Instanţa a constat însă că Stanca a acceptat să semneze plagiatul, făcându-se astfel vinovat.
Istoricul cazului
În 2010, Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General, pentru însuşirea în mod ilicit a traducerii romanului "Jurnal" de Lev Tolstoi, tradus de fapt din limba rusă de Janina Ianoşi. Dosarul a fost investigat de către procurorul Florin Plopeanu, care între timp a devenit avocat.
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, pentru însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, faptă prevăzută de articolul 141 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.
Procurorii au stabilit că Stanca şi-a însuşit în mod ilicit o traducere anterioară din limba rusă în limba română a operei "Jurnal" scrisă de autorul rus Lev Tolstoi, traducere făcută de Janina Ianoşi, el prezentând această traducere ca fiind propria sa operă de creaţie intelectuală.
Lucrarea "Memorii" a fost editată, tipărită şi publicată de editura "Adevărul Holding", sub pseudonimul de Ghenadi Strungar.
În faza de urmărire penală a fost dispusă efectuarea unei expertize comparative. Raportul a stabilit că traducerea realizată în lucrarea "Memorii" nu reprezintă o operă de creaţie intelectuală originală, ci este un plagiat, o însuşire ilicită a traducerii ce se regăseşte în lucrarea "Jurnal" efectuată de traducătoarea Janina Ianoşi, diferenţele constatate între cele două texte fiind minore şi nesemnificative sub aspectul originalităţii creaţiei, fără ca traducătorul Ghenadi Strungar să amprenteze lucrarea cu nota sa personală.
"A fost relevată, de asemenea, identitatea perfectă în ceea ce priveşte structura lucrării, cât şi selecţiile de texte care poartă asupra aceloraşi ani, date calendaristice ale aceluiaşi an şi asupra aceloraşi fragmente extrase din conţinutul întregului text", au mai stabilit anchetatorii.
De asemenea, procurorii au mai apreciat că lucrarea originală aparţinând autorului rus cuprinde 13 volume ce însumează 8.000 de pagini, iar probabilitatea ca cei doi traducători să selecteze, în mod independent, aceleaşi texte era aproape imposibilă.
Cel mai celebru plagiat din România: Curtea Supremă decide în ianuarie pe plagiatul lui Ponta
Pe 20 ianuarie, judecătorii Curţii Supreme vor decide dacă procurorii vor ancheta plagiatul de care este acuzat premierul Victor Ponta. Soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premierul Victor Ponta în cazul plagiatului a fost contestată de către Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru la instanţa supremă, aceasta fiind şi ultima cale de atac faţă de rezoluţia procurorilor.
La începutul lui iulie, un procuror ierarhic superior celui de caz a respins o contestaţie similară, astfel că denunţătorii premierului au apelat, printr-o acţiune înregistrată marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a cărei soluţie în acest caz va fi definitivă.
Termenul fixat de instanţă pentru judecarea contestaţiei este 20 ianuarie 2014.
În 7 iunie, avocatul denunţătorilor lui Victor Ponta în cazul plagiatului a contestat la procurorul superior celui de caz soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).
Avocatul denunţătorilor Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru a solicitat astfel infirmarea soluţiei de NUP, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului şi administrarea legală a probelor propuse.
Rezoluţia Parchetului ICCJ prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracţiunii prevăzute de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată, a fost emisă în mai.
Denunţul la Parchetul instanţei supreme în acest caz a fost făcut în 22 august 2012, de către Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.
Denunţătorii au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării "Răspunderea în dreptul internaţional umanitar", publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, "un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de craţie intelectuală a patru autori".
Potrivit articolului 141 din Legea nr. 8/1996, "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care îşi insuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinta publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor".
Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a arătat în rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale, că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat în 113 pagini din cele 292 ale lucrării "Răspunderea în dreptul internaţional umanitar", după cum se arăta în denunţul făcut în august 2012 de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.
"În urma analizei comparative a operelor s-a constatat că lucrarea în litigiu are o structură proprie, care exprimă amprenta personală a autorului şi nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupuse a fi plagiate", se precizează în documentul citat.
Potrivit rezoluţiei procurorului, aceste aspecte, coroborate cu "împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia, conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea şi publicarea lucrării «Răspunderea în dreptul internaţional umanitar», nu şi-a însuşit calitatea de autor a operelor «Drept Internaţional Penal» autor Vasile Creţu, «Curtea Penală Internaţională, Istorie şi realitate» autor Dumitru Diaconu şi «Dreptul internaţional penal şi infracţiunile internaţionale» autor Grigore Geamănu".
Pentru a lămuri aspectele din denuţ au fost audiaţi unii dintre autorii cărţilor din care Ponta ar fi plagiat. Ion Diaconu a declarat în faţa anchetatorilor că "nu consideră că drepturile şi calitatea de autor au fost însuşite sau prejudiciate prin publicarea lucrării "Răspunderea în dreptul internaţional umanitar" şi că nu doreşte să facă plângere, pentru că nu a fost prejudiciat.
De asemenea, Vasile Creţu a arătat în timpul anchetei că nu este interesat de împrejurarea dacă şi în ce măsură cartea sa a servit drept inspiraţie altor autori care s-ar fi folosit de aceasta şi nu are pretenţii. Dumitru Diaconu a refuzat să dea declaraţii în cauză.
Cum a evoluat cazul Ponta
18 iunie 2012. Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat în revista Nature sub semnătura lui Quirin Schiermeie şi în publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol semnat de Karl-Petter Schwartz. Cele două publicaţii susţin că au "accesat" documente prezentate de o "sursă anonimă" indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internaţională ar conţine texte copiate.
19 iunie. Victor Ponta reacţioneză. "Dacă se dovedeşte, sunt dispus să renunţ şi la titlul de doctor. Ştiu cine este sursa anonimă", a declarat premierul.
19 iunie. Quirin Schiermeier, autorul articolului publicat în revista Nature, în care Victor Ponta este acuzat de plagiat, a declarat pentru Gândul că nu există niciun dubiu că premierul a copiat părţi semnificative din teza de doctorat din alte cărţi. "Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi", ne-a declarat Quirin Schiermeier.
20 iunie. Gândul a comparat teza de doctorat a lui Victor Ponta, intitulată "Curtea Penală Internaţională", cu cartea profesorului Dumitru Diaconu. Cu ajutorul unui tabel comparativ, am analizat în oglindă teza de doctorat a lui Victor Ponta şi lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, Istorie şi Realitate".
În teza de doctorat a lui Victor Ponta se regăsesc părţi consistente din cartea profesorului Diaconu.
22 iunie. Premierul Victor Ponta a afirmat că se va prezenta la orice instituţie abilitată să îi verifice teza de doctorat, precizând că el a solicitat o astfel de verificare, şi a reluat acuzaţiile la adresa preşedintelui Băsescu, afirmând că scandalul legat de această teză a fost declanşat de şeful statului.
22 iunie. Acuzaţia de plagiat adusă premierului Victor Ponta intră în analiza Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti şi a Facultăţii de Drept. Este anunţată constituirea unei comisii formate din experţi internaţionali, eventuale măsuri urmând să fie luate după analizarea celor două puncte de vedere.
27 iunie. Preşedintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Joseph Daul, a declarat că premierul român Victor Ponta trebuie să demisioneze din funcţie, dacă acuzaţiile de plagiat privind teza sa de doctorat în drept se vor dovedi fondate.
28 iunie. Premierul Victor Ponta declară în El Pais că va demisiona în cazul în care Comisia de Etică va dovedi că a plagiat în lucrarea de doctorat.
Întrebat dacă a plagiat, şeful Executivului român a răspuns că nu, dar, dacă se va dovedi contrariul, se va "retrage".
29 iunie. Comisia de Atestare a Diplomelor a hotărât că Victor Ponta a plagiat 85 de pagini din teza de doctorat.
2 iulie. Victor Ponta a afirmat că membrii CNATDCU care au stabilit că teza sa de doctorat reprezintă un plagiat s-au reunit din partea PDL ca pentru o "execuţie mafiotă", fără să fi studiat vreodată o astfel de lucrare. Acum precizează că nu va renunţa la titlul de doctor şi nici nu va demisiona.
6 iulie. Consiliul Naţional de Etică se întruneşte pentru a doua oară, dar nu ia în discuţie cazul Ponta. CNE decide să consulte un grup de trei experţi din care face parte şi avocatul Gheorghiţă Mateuţ, care a pledat şi în dosarul Trofeul Calităţii.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, la 13 iulie, că dacă în CNE se stabileşte că teza de doctorat a premierului Victor Ponta este un plagiat, se poate merge până la desfiinţarea şcolii de doctorat.
17 iulie. Comisia de experţi a CNE emite un punct de vedere în care spune că Victor Ponta nu a plagiat.
20 iulie. Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a constatat că Ponta a copiat 68 de blocuri de text fără să citeze sursa. Fragmentele copiate variază ca mărime de la 7-8 rânduri la 10 pagini şi sunt concentrate în principal în capitolele 1 şi 3 ale tezei de doctorat. O treime din teza de doctorat e premierului este copiată din alte lucrări ştiinţifice.