Facultățile trecutului versus facultățile viitorului: Unde să studiezi ca să ai de lucru toată viața
Schimbările care au survenit pe piața muncii în ultimele decenii sunt de-a dreptul izbitoare. Învățământul superior nu mai garantează angajarea şi de aici neîncrederea tinerilor. Doar 500.000 de studenți s-au înscris în anul universitar 2014-2015, mai puțin de jumătate comparativ cu perioada 2007-2008.
Iar în august 2015, erau înregistraţi aproape 23.000 de șomeri cu studii universitare. O parte dintre acești șomeri, dar și dintre zecile de mii de angajați în alimentație publică, retail și servicii de externalizare provin din facultăți precum Litere, Istorie, Geografie, Sociologie, Psihologie, Jurnalism, Filozofie sau Administrație Publică.
Alte câteva specializări precum Drept, Management sau Marketing, sunt nesigure dacă studiile nu sunt dublate de experiență și de implicare.
Specializările de viitor
Facultăţile care asigură un job sunt cele de stat, în special specializările de la ASE, Cibernetică, Petrol și Gaze, Medicină, Politehnică, mai ales dacă studiază și într-o limbă străină, afirmă Carmen Baibarac, directorul Departamentului de Resurse Umane la Deloitte România. La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri (AOAR), spune că economia are un minus de specialiști în domenii precum informatică, automatizări, calculatoare, mecanică, bioscience, iar cel mai ușor își găsesc de lucru absolvenții studiilor cu aplicabilitate practică. România se va confrunta și în următorii ani cu un deficit de specialiști în servicii medicale și sociale, consideră Pârvan. În plus, spune el, viitorul este al „specializărilor transversale“, care combină domeniile clasice de studiu cu ultimele tendințe din înaltă tehnologie.