UK Bookmakers

FABRICA DE IDEI. Andrei Balint, băiatul-fenomen care a intrat la facultate după ce a scris doar patru rânduri. Această limbă străină este viitorul lui.

Scris de gandul.info. Posted in Educatie


Gândul prezintă  poveştile de succes ale unor tineri elevi şi studenţi români care au reuşit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor şi care, cu puţin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei îşi propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiţi, aşadar, poveştile lor şi inspiraţi-vă.

Andrei Balint are 21 de ani şi este student la două facultăţi, informatică şi administraţie şi afaceri. Tânărul care a învăţat pe cont propriu suedeza şi care a lucrat la un centru de suport pentru companii care folosesc tehnologii avansate de la Microsoft spune că îşi doreşte să rămână în România pentru că, fiind o piaţă emergentă, oportunităţile nu vor întârzia să apară. Balint ţinteşte un job de sales la o companie IT pentru că se descurcă bine cu programarea, dar îi place să privească lucrurile în ansamblu şi să lucreze cu oamenii. Pentru un asemenea job se pregăteşte.

Tânărul şi-a descoperit pasiunea pentru informatică în liceu. Era logică, iar pentru el asta era tot ce conta. "A început ora de informatică. Nimeni nu înţelegea nimic şi eu am zis <>. E ca şi cum ai explica ceva unui om, cam aşa e informatica aplicată. Explici calculatorului ce să facă să ajungă la o chestie şi dacă tu ai paşii bine definiţi în cap, aşa poţi să-i pui şi pe calculator", susţine tânărul.

Ce alegi când îţi dai seamă că te pasionează prea multe

Când a venit vremea să dea Bac-ul, Andrei a fost nevoit să aprofundeze materii cărora nu le acordase prea multă atenţie până atunci.

"În timpul Bacalaureatului învăţam pentru diferite materii şi mi-am dat seama că îmi plac şi înţeleg prea multe lucruri+ şi că pot să-mi susţin punctul de vedere pe română, pe care până atunci o consideram un subiect tabu", povesteşte Balint. Apoi a descoperit filosofia, iar ulterior a aflat că matematică, o materie care i-a fost întodeauna la îndemână, "se trage" tot din filosofie.

"Îmi place foarte mult ideea de concept şi atunci mi-am dat seama că niciodată nu am privit matematica ca pe ceva static. Eu am privit-o ca ceva logic şi conceptual, cum ar trebui privită, că asta este matematica la bază, şi atunci mi-am dat seama exact că mie îmi plac mai degrabă concepte şi înţelegeri, logica aceea fundamentală", spune el cu pasiune, explicând cum se traduc în viaţa reală concepte precum funcţii. "Simplu, o relaţie între două elemente".

Balint: La admitere la informatică am scris patru rânduri

Când a venit admiterea, Balint se gândise deja cam ce vrea să facă. "Ideea mea iniţială a fost să mă înscriu la marketing pentru că include o viziune mai de ansamblu, să zicem, sau administrarea afacerilor la management, dar am vrut să dau şi admiterea la informatică (...) N-am fost axat pe ceva static şi am hotărât să le combin", ne-a povestit el. La marketing are nevoie să comunice eficient, iar pentru asta trebuie să-i înţelegi pe cei din jur. Aici intervine felul în care gândeşti şi modul în care empatizezi, iar tânărul crede că s-ar descurca.

"Mie mi se pare că dacă tu poţi să înţelegi orice operă literară, cum trăiesc oamenii şi de ce au sentimentele acelea, poţi să înţelegi şi oamenii: de ce se simt aşa sau de ce gândesc aşa sau cum gândesc", argumentează Balint.

Admiterea la Informatică a fost o provocare pentru el, dar i-a plăcut foarte mult subiectul de examen. "A fost o problemă foarte interesantă care avea două soluţii sau niciuna dacă nu ştiai să o faci. Prima ar fi fost una foarte scurtă de trei, patru rânduri şi era bazată mai mult pe matematică, nu pe informatică, nu să ştii codul, ci să ştii mai degrabă logic, ce se întâmplă în spate şi cum ar trebui să gândeşti asupra problemei. A doua soluţie era să o iei brut şi să faci un program de două pagini care lua fiecare posibilitate", îşi aduce aminte Andrei.

După jumătate de oră în care s-a "uitat pe pereţi", gândindu-se la o rezolvare, a scris cele trei-patru rânduri care în opinia sa reprezentau cea mai simplă soluţie, după care a ieşit din sală. Până la afişarea rezultatelor, a urmărit toate discuţiile de pe forumurile unde candidaţii îşi dădeau cu părerea în legătură cu rezolvarea problemei. Nimeni nu se gândise la varianta sa şi tânărul începea să aibă emoţii. Balint a intrat cu media 9,5, primind şi o bursă de merit în primul an.

Cum să înveţi suedeza ascultând rock

În viitorul apropiat, Balint şi-ar dori să meargă la studii în străinătate, de dragul experienţei. "Aş dori să fac un program Erasmus în Suedia, dacă se poate. Aşa o să-mi exersez suedeza. Îmi place cultura nordică şi mi s-ar părea o experienţă interesantă", spune tânărul.

Întrebat dacă nu i-ar plăcea să rămână în Suedia, Balint ne-a spus că vede mai multe oportunităţi aici.

"M-am gândit să mă mut în Suedia, dar consider că dacă toţi fugim din ţară n-o să se întâmple nimic bine aici şi totuşi, dacă o luăm din perspectivă economică, România este piaţă emergentă, spre deosebire de Suedia care este piaţă saturată. Toate firmele care îşi fac aici prezenţa o să fie din ce în ce mai doritoare să aibă oameni care vorbesc română pentru a se adresa comunităţii locale şi asta se traduce prin multe job-uri ca antreprenor sau sales", a explicat tânărul, în contextul în care anual zeci de mii de tineri optează pentru studii în străinătate.

Suedeza, descoperită accidental după ce una dintre trupele rock pe care le asculta a lansat un album în această limbă, l-a ajutat destul de mult până acum, iar Balint speră să se dovedească la fel de utilă şi peste câţiva ani.

"Eu cunoşteam de mulţi ani germană şi engleză şi ascult o trupă rock care şi-a lansat albumul în suedeză. Apoi, am văzut că pot să înţeleg cuvintele şi mi s-a părut că sună mult prea fain şi când m-am uitat la cum se scriu şi la limbă în general, mi-am dat seama că gramatica este foarte uşor de învăţat şi că pot să o aprofundez foarte repede", spune Balint.

Avantajele stăpânirii unei limbi "exotice"

După două luni de studii s-a înscris la un curs pentru începători, unde i s-a spus că ar fi mai bine să meargă la orele pentru avansaţi. Cu toate că a pornit mai mult din dorinţa de a înţelege refrenul unor melodii, suedeza a devenit acum un atu.

"Am observat că suedeza e la mare căutare şi job-urile pe suedeză de obicei au cred că unu sau doi aplicanţi spre deosebire de joburile pe engleză sau franceză sau germană care au până-n 100, 200", ne-a explicat el.

Chiar şi la un call-center obişnuit, cunoaşterea unei limbi "exotice", cum este olandeza, norvegiana sau suedeza se poate traduce printr-un salariu cuprins între 1.000 şi 1.300 de euro, aproape dublu faţă de cât câştigă, în medie, un specialist IT în România, respectiv 810 euro, la nivelul lunii august, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Balint a apucat să-şi exerseze suedeza la un internship la Microsoft, mai exact la Global Technical Support Center (GTSC), un centru la care apelează clienţii companiei atunci când întâmpină probleme ceva mai complicate, spre exemplu când o bancă îşi pierde bazele de date şi are nevoie de asistenţă de specialitate. La centrul din România există trei vorbitori de suedeză, alături de care Balint a exersat pe parcursul programului. Tot acolo şi-a dat seama că mănuşa de programator nu i s-ar potrivit atât de bine.

"După acest intership la Microsoft mi-am dat seama şi mi-au zis şi alte persoane, inclusiv părinţii, că eu nu sunt făcut neaparat doar pe tehnic. Sunt mai mult pe soft skills, pe relaţii interumane şi am privire de ansamblu în mai multe domenii. De aceea m-am dus şi la marketing. Cam asta mi-ar plăcea mie să fac. Să nu mă duc strict pe tehnic, informatică, coding etc. Aş vrea mai degrabă să îmi folosesc calităţile şi cunoştinţele într-un scop managerial sau de ansamblu", ne-a explicat Balint.

Cum să-ţi descoperi punctele forte

Internship-ul a avut mai multe faze, prima fiind una de învăţare. "Asta a fost etapa de training şi acolo au fost doar cursuri, iar cei care au prezentat, de obicei au fost oameni care lucrau la Microsoft pe acel soft sau în cadrul companiei pe acel domeniu", îşi aminteşte studentul.

Apoi a urmat o perioadă de "shadowing". "Asta însemna că stăteam lângă anumiţi oameni din Microsoft şi observam cum îşi fac ei datoria, cum muncesc, cum sună clienţii, cum vorbesc cu ei", povesteşte Balint. Tot în această fază a programului, tinerii au lucrat la un proiect practic, care trebuia prezentat, vândut mai departe.

În prezent, Balint se gândeşte la un job în care să poată combina, aşa cum a făcut şi cu facultăţile, punctele forte pe care şi le-a descoperit. Întrebat care ar fi lucrurile pe care le-ar sublinia la un eventual interviu de angajare, tânărul ne-a spus că ar pune mare accent pe cunoştinţele de limbă pe care le-a dobândi, dar şi pe faptul că ştie care "îi este locul".

"Cred că punctele forte ar fi limbile pentru că am văzut că ajută foarte mult. (...) A doua chestie ar fi că am Cambridge-urile şi o tonă de alte diplome în spate şi al treilea cred că ar fi faptul că pot să înţeleg şi am o anumită cumpătare să nu încerc să-mi depăşesc graniţele, să nu încep să cer privilegii, când eu nu ştiu exact ceea ce prevede job-ul meu. Întâi vreau să văd ce pot să fac, apoi să văd ce pot să cer", a conchis el.

Acest proiect este susţinut de Microsoft România. Prin iniţiativa YouthSpark, lansată în 2012, compania a creat deja oportunităţi pentru 100 de milioane de tineri din întreaga lume, cu un focus în România pe orientarea în carieră şi pe crearea de competenţe antreprenoriale şi în tehnologii digitale. Descrierile programelor şi mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.

http://www.gandul.info/financiar/fabrica-de-idei-andrei-balint-baiatul-fenomen-care-a-intrat-la-facultate-dupa-ce-a-scris-doar-patru-randuri-aceasta-limba-straina-este-viitorul-lui-video-11615254

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019