Consiliul Europei a pus punct „Ţinutului secuiesc”
Recent, Consiliul Europei a respins printr-o decizie irevocabilă solicitarea de autonomie a ”Ţinutului secuiesc”.
În felul acesta spiritele incitate şi excitate peste măsură cu multă susţinere logistică din exterior ar trebui să-şi revizuiască atitudinile imediat, pentru că din acest moment acţiunile lor pot fi imediat încadrate la ceea ec se poete numi „subminare naţională”.
Cererea de arbitraj pentru autonomia „Ţinutului secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă marți, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei.
Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă a declarat pentru AGERPRES că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei”.
Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene.
Cele 47 de consilii locale petiţionare sunt din județele Covasna, Harghita și Mureș, iar ele au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei „Ținutului secuiesc”.
Ele au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Şandor și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a precizat pentru AGERPRES secretariatul delegației României la congres.
„Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (…).
Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, d-na Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului secuiesc” cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România.
Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României", se menționează în documentul citat.
Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale, lucru care s-a şi întâmplat.
La solicitarea acestuia, 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României.
Spre exemplu, într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna se menționa că aceste hotărâri promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.
Una peste alta, intervenţia străină a maghiarilor ar trebui să înceteze imediat, pentru că în comparaţie cu drepturile pe care el au minoritarii maghiari în România, românii din Ungaria nu au mai nimic.