1. Din totalul estimat de 24 milioane USD, care se vor plăti către statul român (12 milioane redevența, calculată la un procent de 6%, 7 milioane impozit pe profit și 5 milioane contribuții aferente salariilor),  cca 850.000 USD/an vor reveni autorităților locale băimărene.

2. Crearea a cca. 700 de locuri de muncă  (200 de noi locuri de muncă  în activități directe și aprox. 500 de noi locuri de muncă în activități indirecte).

3. Romaltyn Mining își propune să acorde sprijin material și financiar autorităților locale pentru rezolvarea problemelor sociale ale comunității

La ultima şedinţă de Consiliul Local Baia Mare a avut loc o întâlnire a consilierilor băimăreni cu un posibil investitor pe platforma Romplumb. Prezentarea s-a făcut la începerea şedinţei de CL. Nu au fost manifestări ecologice din partea consilierilor.
Firma ce doreşte să cumpere combinatul este din Anglia. Metals Finance Europe Ltd, se ocupă cu prelucrarea minereurilor neferoase, dar şi a deşeurilor, de exemplu bateriile de maşini. Ea a fost reprezentantă de James Forrest, director executiv al firmei. Acesta a venit cu o jumătate de oră înainte de începerea şedinţei. A stat în holul sălii mari de la Millennium. Directorul executiv Forrest a fost însoţit de o româncă ce a asigurat traducerea din şi în engleză.

Recent, presa locală a dezvăluit grupurile de interese financiare din jurul Companiei Remin.
Zestrea Companiei:

- angrenată în conservarea perimetrelor miniere la 131 de puncte de lucru subterane şi de suprafaţă, din 250 existente iniţial
- stocul de 506.000 tone de produs finit concentrat de pirită auriferă – importantă sursă financiară
- imobile şi terenuri.

Nu există an electoral în care partidele politice să nu-şi dea în petic şi să ofere tot felul de pomeni electorale, doar, doar or primi un vot în plus. În ultimele săptămâni am asistat la iniţiative menite să arunce praf în ochii românilor cocoşaţi de noi taxe şi impozite.
După ce săptămâna trecută, politicienii UDMR veneau cu propunerea ca împrumutul în valută să fie transformat în credit în moneda naţională, la cursul de schimb din momentul contractării, reprezentanţii aceleiaşi formaţiuni politice susţin că proprietarii care nu-şi mai pot achita ratele la bancă ar trebui să primească o mână de ajutor.

Înainte de 1989, în România sectorul minier dădea locuri de munca, direct şi indirect, pentru mai mult de un milion de oameni. În cele 14 regiuni miniere din ţară, peste 150 de localităţi depindeau de minerit, iar mineritul non-energetic angaja peste 65.000 de persoane. În prezent, în acest sector mai lucrează doar 2000 de persoane, dar potenţialul încă rămâne important. În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult de redeschiderea activităţii miniere. Specialiştii spun că mineritul e şansa relansării economice a Europei. Iar alte ţări iau măsuri concrete pentru stimularea investiţiilor în acest sector.

Presedintele Federatiei Romane de Hochei,Florian Gheorghe, si secretarul general Alexandru Halauca, oameni care activeaza in hochei de peste patru decenii, au organizat vineri o conferinta de presa la Sport Sprit Pub. S-a discutat despre situatia in care este federatia, despre datoriile preluate de la vechea conducere, care depasesc bugetul pe tot anul primit de la MTS, dar si despre masurile preconizate pentru a iesi din aceasta situatie.

„Datorii mai mari decat bugetul alocat pe 2014”

“Federatia se afla in pragul falimentului, cu datorii de peste 1,5 milioane lei la 31 decembrie 2013, care nu au cum sa fie acoperite din cei 900.000 primit de la MTS pentru tot anul in curs.

Mineritul maramureșean a scos la suprafață aur și argint, plumb și cupru, alte metale folosite în industria românească. Prelucrarea acestor resurse minerale a dus la apariția iazurilor de decantare. Lângă Baia Mare, în zona Bozânta sunt două astfel de iazuri. Iazul Remin ridicat în perioada comunistă este exemplul negativ și Iazul Aurul al Romaltyn, exemplul pozitiv, o construcție modernă, în acord cu normele de mediu cele mai severe. Compania Remin a fost motorul dezvoltării Maramureșului, al părții de nord a României, al multor orașe și zone cu producție industrială grea, metalurgie, construcții de mașini. Din acest punct de vedere, Baia Mare și zonele învecinate ar trebui să fie puse în galeria orașelor de seamă ale României.

Sub conducerea noului actionariat, jucatorii CF Braila au primit salariile restante pe lunile august si septembrie. Responsabil este omul de afaceri Florin Carligea, care a reusit intoarcerea din drum a jucatorilor şi implicit de a mentine echipa fanion a orasului Braila in Liga 2.Pana se va stabili oficial noua componenta a Consiliului de Administratie si noul presedinte, Adelin Soare fiind interimar, fotbalistii vor continua sa vina la pregatiri, fiind obligati sa faca asta din cauza contractelor.

„Am scapat de jumatate din datoriile generale, jucatorii si-au primit salariile pe august si septembrie”

“Faptul ca eu mi-am dat demisia nu inseamna ca s-a schimbat ceva. Interimatul il asigur tot eu.

O tânără judecătoare care cântă noaptea în cluburi şi împarte ziua dreptatea la tribunal face mai mulţi bani din spectacole decât din magistratură, scriu jurnaliştii de la spynews.ro
Camelia Panaitescu-Alegria este judecătoare la Judecătoria Sectorului 1, detaşată la cârma Direcţiei de Relaţii Internaţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri. Dacă pe plan profesional nu s-a remarcat cu vreun proces răsunător, pasiunea pentru muzică i-a adus celebritatea, sub pseudonimul Mara. Cântă jazz de 15 ani şi a performat alături de Vama Veche, Zob, Blazzaj, 4Given, Blanoz şi Sensor.
Reporterii Spynews au descoperit în declaraţia de avere a judecătoarei că aceasta câştigă mai mult din cântări şi activitatea de voice-over la postul TVR Cultural şi Magic FM.

Capital prezintă în premieră lista extinsă a celor mai mari eşecuri imobiliare înregistrate în România de la începutul crizei şi până acum, cu investitorii implicaţi, băncile finanţatoare şi păgubiţii în urma acestor pariuri ratate
Cele 30 de ansambluri rezidenţiale, nouă centre comerciale şi trei clădiri de birouri care au ajuns la insolvenţă sau faliment în ultimii cinci ani de criză au creat în contul băncilor finanţatoare o gaură de peste 1 mld. euro. Cea mai mare expunere pe acest portofoliu de „active toxice“ o au băncile cu capital austriac, circa 38%, urmate de finanţatorii greci, cu 31%, şi de cei ciprioţi, cu 5,3%. Dacă pe sectorul rezidenţial majoritatea eşecurilor imobiliare au avut loc în Bucureşti, balanţa este echilibrată de centrele comerciale, segment de piaţă pe care cele mai multe proiecte îngenuncheate sunt în provincie. Per total, circa 54% din expunerile bancare sunt pe proiecte imobiliare derulate în Capitală. Până acum, doar nouă proiecte au scăpat de faliment sau insolvenţă. Cinci dintre acestea au fost preluate de băncile finanţatoare în contul datoriilor şi patru de investitori privaţi, tranzacţii în urma cărora instituţiile financiare au marcat pierderi de circa 80 mil. euro.