În primele cinci luni din acest an, absorbţia banilor europeni a fost cam scăzută. Care este motivul?
"Au fost mai multe cauze. Important este să ne atingem la finalul anului 2014 ţinta pe care ne-am stabilit-o, anume de minimum 2,8 miliarde euro. Cauzele care au stat la baza unei execuţii mai reduse faţă de ce ne-am planificat în această parte a anului sunt mai multe", a spus Teodorovici.
"Una este partea de sezonalitate a unor lucrări foarte mari, în funcţie de modul în care firmele facturează.

În iulie, BNR a consemnat intrări de 746 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit Mediafax.
Totodată, ieşirile de valută au totalizat 1,07 miliarde euro, rezultate din impactul intrării în vigoare a deciziei de reducere a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 18% la 16% începând cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Moscova avertizase în legătură cu această măsură la începutul lunii iulie. Atunci autorităţile sanitar-veterinare din România au contrazis informaţiile şi au precizat că Rusia nu importă bovine, carne de vită sau produse din carne din România.
Iar epidemia la care se făcea referire era doar un caz izolat, ce nu punea în pericol sănătatea publică. Oficialii ANSVSA susţin că la noi nu s-a înregistrat niciodată forma clasică a bolii.

Recent, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu spunea că au apărut mai multe firme în domeniul panificaţiei şi că datele pe trei luni arată bine. Potrivit statisticii Registrului Comerţului, însă, numărul total al firmelor înregistrate cu codurile CAEN 1061 şi 1071, pentru care se aplică TVA de 9%, este de 10.633, în prezent, în timp ce, la data de 1 septembrie a anului trecut, era de 10.837.
"Răspunsul trebuie să fie la întrebarea cât de eficientă a fost reducerea TVA la pîine. Trebuie să avem mai multe date despre colectare, despre câte firme au apărut la suprafaţă", a spus Petrescu, precizând că se va analiza o eventuală extindere a cotei reduse şi pentru alte sectoare alimentare, cum ar fi carnea.

Veniturile bugetului de stat au fost modificate semnificativ faţă de programul stabilit prin legea bugetului votată de Parlament. Cele mai importante scăderi au fost la TVA şi impozitul pe venit, cumulând 2,5 miliarde lei. Încasările din alte taxe şi impozite nu au putut compensa nerealizarea veniturilor. Excepţie face impozitul pe construcţiile speciale, celebra „taxă pe stâlp” care aduce 1 miliard lei. Majorarea încasărilor datorită acestei taxe a fost posibilă pentru că impactul a fost mult subevaluat iniţial. Finanţele au estimat că vor colecta 500 milioane lei, iar companiile au declarat plăţi de 1,5 miliarde lei.

După zeci de ani de aşteptare, sute de români îşi vor putea primi banii înapoi, începând cu 3 septembrie 2014.
Statul îi va despăgubi pe cei care şi-au transferat, după 22 decembrie 1989, banii de la CEC la BRD pentru achiziţionarea unui autoturism Dacia. Vestea bună este că vor primi bani şi cei care nu pot prezenta documente doveditoare care să ateste data înfiinţării depozitelor la CEC.
Din verificările efectuate de reprezentanţii BRD, sunt 96 de români care nu pot face dovada datei constituirii depozitelor şi, prin urmare, nu puteau beneficia până acum de despăgubirile acordate de stat.

Persoanele care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar, conform sistemului aplicat în ultimii ani, această impunere urmând să fie eliminată de anul viitor, prin noul Cod Fiscal.
Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

Un student braşovean i-a impresionat pe cei din jur cu gestul lui. Tânărul de 22 de ani a găsit o borsetă plină cu bani, pe care a predat-o poliţiei.
Ar fi putut să devină bogat peste noapte, dar cinstea a fost mai puternică decât lăcomia. Studentul a găsit borsetă cu aproape 9.000 de euro în benzinăria la care lucrează şi imediat poliţia, potrivit digi24.ro. Banii fuseseră pierduţi de un bucureştean care tocmai îşi vânduse maşina.
În borsetă se aflau 9.000 de euro, 500 de dolari, 700 de lei şi trei carduri care aveau codul PIN scrie pe ele.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 300 de milioane de lei de la bănci, prin obligaţiuni cu scadenţa reziduală la patru ani şi patru luni, la un randament mediu de 3,10%, informează Agerpres.
Cu trei zile în urmă, MFP a atras luni 556,9 de milioane de lei, aproape dublu faţă de suma vizată.
Ministerul de resort a planificat împrumuturi de 4,105 miliarde de lei din băncile comerciale în luna iulie, din care 3,7 miliarde de lei prin opt licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 405 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

În primele cinci luni ale acestui an, investiţiile străine directe au totalizat circa 1,1 miliarde de euro (în creştere cu 14% faţă de perioada ianuarie-mai 2013), arată estimările Băncii Naţionale. Sunt puse la socoteală participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) plus creditele intra-grup. Statisticile Registrului Comerţului (care iau în calcul doar capitalul social subscris net) indică un nivel relativ similar al investiţiilor străine directe (ISD) în perioada ianuarie-mai: 988 de milioane de euro, cu 33% mai mult decât în acelaşi interval al anului precedent.