Cine sunt ciocoii noi ajunşi la putere după cruciada DNA. Secretele lupilor tineri care visează să pună mâna pe caşcavalul numit România
Înlocuitorii baronilor locali arestaţi sau judecaţi în ultimii doi ani în România provin în majoritate din „pepiniera de cadre“ ale binomului PSD-PNL. Există judeţe, precum Braşov, Iaşi sau Constanţa, unde puterea baronilor locali a fost atât de mare încât abia a reuşit „să crească“ în jur vreun urmaş demn de a fi nominalizat drept candidat la alegerile din 2016. Mihai Chirica, primarul interimar de la Iaşi, este unul dintre ciocoii noi ajunşi la putere în mod surprinzător chiar şi pentru el. Deşi a crescut la sânul baronului Nichita, noul primar se arată obraznic în declaraţii faţă de fostul şef şi a apucat deja să fie implicat în scandaluri edilitare locale. Decebal Făgădău a ajuns şef peste „Republica Mazăre“ şi spune că va scoate Constanţa din umbra staţiunii Mamaia. Marius Oprescu, urmaşul lui Paul Stănescu la şefia judeţului Olt, este cercetat şi el în două dosare penale.
Viitorul politic al judeţului Cluj pare să fi ajuns în mâinile liberalului Mihai Seplecan, un tânăr care şi-a început cariera în PRM. ARAD. Urmaşul lui Ioţcu Urmaşul baronului Nicolae Ioţcu este colegul acestuia de partid (PNL) Adrian Ţolea (foto mai jos). Acesta din urmă a fost instalat de PNL Arad ca preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Arad după ce Ioţcu fusese suspendat din pricina problemelor cu justitia. În perioada în care Ioţcu deţinea frâiele judeţului, Adrian Ţolea era vicepreşedinte al instituţiei şi membru al conducerii judeţene a PNL Arad.Practic, în umbra lui Ioţcu Adrian Ţolea se ocupa de problemele de cultură din interiorul CJA, iar atribuţiile acestuia mergeau în această direcţie. Acum Adrian Ţolea şi-ar fi dorit continuarea activităţii în fruntea judeţului, în sensul în care spera să fie ales de partid drept deschizător de liste pentru alegerile locale din vara lui 2016, însă Ţolea a pierdut confruntarea în detrimentul fostului deputat Iustin Cionca. Liberalii arădeni au votat în urmă cu o săptămână persoana care va ocupa prima poziţie pe lista de consilieri judeţeni a PNL Arad. (Bogdan Iancu) ARGEŞ. Urmaşul lui Pendiuc, luat în vizor de DNA Cornel Ionică (PSD), unul dintre cei doi viceprimari ai Piteştiului - cel care i-a ţinut lui Tudor Pendiuc locul la şefia Primăriei Piteşti, în timpul celor 9 luni petrecute de edilul-şef în arest preventiv (în dosarul Publitrans, trimis în judecată) - este deja una dintre propunerile PSD Argeş pentru aceeaşi primărie la alegerile locale de anul acesta. Omul care ştie tot ce mişcă în Primăria Piteşti, Ionică este candidatul cu cele mai mari şanse la fotoliul de primar (alături de Pendiuc, care, deşi nu mai poate candida din partea PSD, nimic nu-l împiedică s-o facă independent). Cornel Ionică este viceprimar al municipiului Piteşti din anul 2000 şi coordonează Direcţia Tehnică şi de Urbanism a instituţiei. Calculele sale ar putea fi date peste cap însă de trei bombe cu ceas care stau să explodeze: scandalul legat de Parcul Lunca Argeşului, amenajat cu 10 milioane de euro, faţă de care procurorii DNA au ridicat câteva semne de întrebare, mai ales că în colosala investiţie n-au fost prinse şi elemente care să prevină inundarea dinspre râul Argeş, devenită deja regulă la fiecare ploaie abundentă. Apoi, îndreptarea atenţiei DNA către închirierea cu multe semne de întrebare a spaţiilor publice din Piteşti, activitate supervizată îndeaproape de vicele Ionică, ar putea fi un alt scandal care i-ar şubrezi candidatului PSD şansele la şefia Primăriei Piteşti. Un al treilea subiect care l-ar putea trage înapoi pe Cornel Ionică este legat de o serie de lucrări de construcţii contestate (asfaltări, reabilitări şi amenajări de drumuri, parcări şi poduri), atribuite de administraţia locală în perioada 2012-2015. (Cristina Stancu) BACĂU. Cine sunt urmaşii baronilor Bacăului, care participă la alegerile din 2016 După ce procurorii DNA au decapitat partidele din Bacău, pentru alegerile locale din acest an sunt pregătire „rezervele“. Partidul Naţional Liberal îl propune la Primăria Bacău pe senatorul Dragoş Luchian, fost viceprimar al administraţiei condusă de Romeo Stavarache, trimis în judecată în două dosare de corupţie. Luchian deţine mai multe terenuri, apartamente, două case de vacanţă şi spaţii comerciale. A împrumutat firma soţiei cu 200 de mii de euro. Împotriva lui au fost făcute mai multe plângeri penale, la DNA, referitoare la modul în care şi-a dobândit averea. Constantin Scripăţ, lider al Partidului Mişcarea Populară (PMP), va candida la Primăria Bacău în 2016. În ultimii ani a fost în echipa lui Romeo Stavarache, apoi în cea a lui Gabriel Berca şi Mihai Banu, toţi trimişi în judecată cu probleme de corupţie. A ocupat funcţia de viceprimar, apoi cea de subprefect şi prefect al judeţului Bacău. În perioada când era viceprimar, asupra lui au planat suspiciuni dasupra unor conflicte de intere. Deputatul Cosmin Necula (37 de ani), liderul social democraţilor din municipiul Bacău, membru al Comisie Juridice din Parlamentul României va candida pentru funcţia de primar în 2016. A făcut parte din echipa deputatului Gabriel Vlase, apoi din cea a preşedintelui Dragoş Benea, din 2012, când a fost ales deputat. Asupra lui nu au planat suspiciuni asupra integrităţii. Deţine un apartament, împreună cu soţia, luat cu credite bancare. (Mircea Merticariu) BISTRIŢA. Urmaşul imaculat al lui Ioan Oltean Imediat ce a fost pus sub acuzare, liberalul Ioan Oltean a lăsat „moştenire“ organizaţia bistriţeană pe care a condus-o mai bine de 20 de ani. Cel care a preluat rolul lui Ioan Oltean este Eugen Curteanu. Acesta are 41 de ani şi este de profesie jurist. De asemenea, din 2012, acesta este şi consilier judeţean al PNL, după ce preţ de 6 ani acesta a fost şi consilier municipal în Consiliul Local al Primăriei Bistriţa. În anul 2010, Eugen Curteanu a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turimului. Liberalul a mai fost şi consilier juridic la Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare ANRSC Bucureşti. Eugen Curteanu a început să participe la conferinţele de presă ale partidului în urmă cu câţiva ani, fiind promovat mai mult în ultimul an. Eugen Curteanu nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat în vreun dosar. Acesta conduce organizaţia judeţeana a PNL-ului alături de Stelian Dolha deputat de Bistriţa-Năsăud. Stelian Dolha (45 de ani) a condus organizaţia judeţeană a PNL alături de Ioan Oltean, până când acesta s-a retras şi l-a lăsat în locul său pe Eugen Curteanu. Nici Stelian Dolha, licenţiat în filosofie şi antropologie, nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat penal în vreun dosar. (Bianca Sara)
Citeste mai mult: adev.ro/o1a3mu
Înlocuitorii baronilor locali arestaţi sau judecaţi în ultimii doi ani în România provin în majoritate din „pepiniera de cadre“ ale binomului PSD-PNL. Există judeţe, precum Braşov, Iaşi sau Constanţa, unde puterea baronilor locali a fost atât de mare încât abia a reuşit „să crească“ în jur vreun urmaş demn de a fi nominalizat drept candidat la alegerile din 2016. Mihai Chirica, primarul interimar de la Iaşi, este unul dintre ciocoii noi ajunşi la putere în mod surprinzător chiar şi pentru el. Deşi a crescut la sânul baronului Nichita, noul primar se arată obraznic în declaraţii faţă de fostul şef şi a apucat deja să fie implicat în scandaluri edilitare locale. Decebal Făgădău a ajuns şef peste „Republica Mazăre“ şi spune că va scoate Constanţa din umbra staţiunii Mamaia. Marius Oprescu, urmaşul lui Paul Stănescu la şefia judeţului Olt, este cercetat şi el în două dosare penale. Viitorul politic al judeţului Cluj pare să fi ajuns în mâinile liberalului Mihai Seplecan, un tânăr care şi-a început cariera în PRM. ARAD. Urmaşul lui Ioţcu Urmaşul baronului Nicolae Ioţcu este colegul acestuia de partid (PNL) Adrian Ţolea (foto mai jos). Acesta din urmă a fost instalat de PNL Arad ca preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Arad după ce Ioţcu fusese suspendat din pricina problemelor cu justitia. În perioada în care Ioţcu deţinea frâiele judeţului, Adrian Ţolea era vicepreşedinte al instituţiei şi membru al conducerii judeţene a PNL Arad.Practic, în umbra lui Ioţcu Adrian Ţolea se ocupa de problemele de cultură din interiorul CJA, iar atribuţiile acestuia mergeau în această direcţie. Acum Adrian Ţolea şi-ar fi dorit continuarea activităţii în fruntea judeţului, în sensul în care spera să fie ales de partid drept deschizător de liste pentru alegerile locale din vara lui 2016, însă Ţolea a pierdut confruntarea în detrimentul fostului deputat Iustin Cionca. Liberalii arădeni au votat în urmă cu o săptămână persoana care va ocupa prima poziţie pe lista de consilieri judeţeni a PNL Arad. (Bogdan Iancu) ARGEŞ. Urmaşul lui Pendiuc, luat în vizor de DNA Cornel Ionică (PSD), unul dintre cei doi viceprimari ai Piteştiului - cel care i-a ţinut lui Tudor Pendiuc locul la şefia Primăriei Piteşti, în timpul celor 9 luni petrecute de edilul-şef în arest preventiv (în dosarul Publitrans, trimis în judecată) - este deja una dintre propunerile PSD Argeş pentru aceeaşi primărie la alegerile locale de anul acesta. Omul care ştie tot ce mişcă în Primăria Piteşti, Ionică este candidatul cu cele mai mari şanse la fotoliul de primar (alături de Pendiuc, care, deşi nu mai poate candida din partea PSD, nimic nu-l împiedică s-o facă independent). Cornel Ionică este viceprimar al municipiului Piteşti din anul 2000 şi coordonează Direcţia Tehnică şi de Urbanism a instituţiei. Calculele sale ar putea fi date peste cap însă de trei bombe cu ceas care stau să explodeze: scandalul legat de Parcul Lunca Argeşului, amenajat cu 10 milioane de euro, faţă de care procurorii DNA au ridicat câteva semne de întrebare, mai ales că în colosala investiţie n-au fost prinse şi elemente care să prevină inundarea dinspre râul Argeş, devenită deja regulă la fiecare ploaie abundentă. Apoi, îndreptarea atenţiei DNA către închirierea cu multe semne de întrebare a spaţiilor publice din Piteşti, activitate supervizată îndeaproape de vicele Ionică, ar putea fi un alt scandal care i-ar şubrezi candidatului PSD şansele la şefia Primăriei Piteşti. Un al treilea subiect care l-ar putea trage înapoi pe Cornel Ionică este legat de o serie de lucrări de construcţii contestate (asfaltări, reabilitări şi amenajări de drumuri, parcări şi poduri), atribuite de administraţia locală în perioada 2012-2015. (Cristina Stancu) BACĂU. Cine sunt urmaşii baronilor Bacăului, care participă la alegerile din 2016 După ce procurorii DNA au decapitat partidele din Bacău, pentru alegerile locale din acest an sunt pregătire „rezervele“. Partidul Naţional Liberal îl propune la Primăria Bacău pe senatorul Dragoş Luchian, fost viceprimar al administraţiei condusă de Romeo Stavarache, trimis în judecată în două dosare de corupţie. Luchian deţine mai multe terenuri, apartamente, două case de vacanţă şi spaţii comerciale. A împrumutat firma soţiei cu 200 de mii de euro. Împotriva lui au fost făcute mai multe plângeri penale, la DNA, referitoare la modul în care şi-a dobândit averea. Constantin Scripăţ, lider al Partidului Mişcarea Populară (PMP), va candida la Primăria Bacău în 2016. În ultimii ani a fost în echipa lui Romeo Stavarache, apoi în cea a lui Gabriel Berca şi Mihai Banu, toţi trimişi în judecată cu probleme de corupţie. A ocupat funcţia de viceprimar, apoi cea de subprefect şi prefect al judeţului Bacău. În perioada când era viceprimar, asupra lui au planat suspiciuni dasupra unor conflicte de intere. Deputatul Cosmin Necula (37 de ani), liderul social democraţilor din municipiul Bacău, membru al Comisie Juridice din Parlamentul României va candida pentru funcţia de primar în 2016. A făcut parte din echipa deputatului Gabriel Vlase, apoi din cea a preşedintelui Dragoş Benea, din 2012, când a fost ales deputat. Asupra lui nu au planat suspiciuni asupra integrităţii. Deţine un apartament, împreună cu soţia, luat cu credite bancare. (Mircea Merticariu) BISTRIŢA. Urmaşul imaculat al lui Ioan Oltean Imediat ce a fost pus sub acuzare, liberalul Ioan Oltean a lăsat „moştenire“ organizaţia bistriţeană pe care a condus-o mai bine de 20 de ani. Cel care a preluat rolul lui Ioan Oltean este Eugen Curteanu. Acesta are 41 de ani şi este de profesie jurist. De asemenea, din 2012, acesta este şi consilier judeţean al PNL, după ce preţ de 6 ani acesta a fost şi consilier municipal în Consiliul Local al Primăriei Bistriţa. În anul 2010, Eugen Curteanu a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turimului. Liberalul a mai fost şi consilier juridic la Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare ANRSC Bucureşti. Eugen Curteanu a început să participe la conferinţele de presă ale partidului în urmă cu câţiva ani, fiind promovat mai mult în ultimul an. Eugen Curteanu nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat în vreun dosar. Acesta conduce organizaţia judeţeana a PNL-ului alături de Stelian Dolha deputat de Bistriţa-Năsăud. Stelian Dolha (45 de ani) a condus organizaţia judeţeană a PNL alături de Ioan Oltean, până când acesta s-a retras şi l-a lăsat în locul său pe Eugen Curteanu. Nici Stelian Dolha, licenţiat în filosofie şi antropologie, nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat penal în vreun dosar. (Bianca Sara)
Eugen Curteanu nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat în vreun dosar. Acesta conduce organizaţia judeţeana a PNL-ului alături de Stelian Dolha deputat de Bistriţa-Năsăud. Stelian Dolha (45 de ani) a condus organizaţia judeţeană a PNL alături de Ioan Oltean, până când acesta s-a retras şi l-a lăsat în locul său pe Eugen Curteanu. Nici Stelian Dolha, licenţiat în filosofie şi antropologie, nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat penal în vreun dosar. (Bianca Sara) BRAŞOV. Baronii locali au blocat afirmarea altor politicieni Braşovul s-a caracterizat, în ultimii 15 ani, prin faptul că a existat un triumvirat politic PNL - PDL - PSD, prin care niciunul dintre şefii respectivelor partide nu a fost lăsat să crească prea mult şi să ajungă să stăpânească de unul singur judeţul. Acest pact, parafat neoficial de către Aristotel Căncescu (vechiul PNL), George Scripcaru (PDL) şi Constantin Niţă (PSD) a avut şi efecte în ceea ce priveşte rezerva de cadre a partidelor. Nicio formaţiune nu are un candidat care să aibă o notorietate sau carisma necesară pentru postul de primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean. Uraganul declanşat la Braşov de DNA a găsit principalele formaţiuni nepregătite pentru viitoarele alegeri locale. Nici la această oră, de exemplu, PNL nu are un candidat pentru funcţia de primar. Oficial, au fost anunţate şapte nume înscrise în cursă, dar niciunul de rezonanţă şi care să poată spune că ar putea avea un scor bun. Pe lângă concurenţii oficiali, la PNL se vorbeşte şi de alte nume, ţinute pe banca de rezervă, pentru a nu se eroda. În schimb, această stare îi convine perfect primarului George Scripcaru, care nu mai poate candida de la PNL, în schimb se pregăteşte de un nou mandat ca independent sau susţinut de vreun partid de buzunar. La fel, şi despre Aristotel Căncescu se zvoneşte că vrea să candideze pentru Consiliul Judeţean, din partea ALDE, discutând în acest sens cu Călin Popescu Tăriceanu. Fuziunea cu forţa PNL - PDL la Braşov nu funcţionează nici la această oră. Vechiul PDL susţine că un om de la ei trebuie să candideze la Primărie, pentru că postul a fost deţinut de Scripcaru, cu promisiunea că un membru din vechiul PNL va fi susţinut la Consiliul Judeţean, chestiune care nu se va întâmpla, întrucât şeful administraţiei judeţene nu mai este ales, ci prin votul majorităţii consilierilor judeţeni, iar jocurile politice îi post scoate pe vechii liberali din „cărţi”. Pentru postul de primar al Braşovului au fost anunţaţi: Adrian Gabor (fost viceprimar două mandate, uns vicepreşedinte la Consiliul Judeţean recent, ca să crească în notorietate, mâna dreaptă a lui Scripcaru), Ciprian Bucur (viceprimar în funcţie), Adrian Oprică (consilier local şi preşedintele organizaţiei municipale), Adina Durbacă (viceprimar, transferată de la PP-DD), Ferghete Ţop (consilier local), Sergiu Chifu (consilier local), Ladislau Hathazi (fost viceprimar). Neoficial, PNL are discuţii pe tema candidatului la Primărie şi cu rectorul Universităţii „Transilvania”, Ioan Abrudan, administratorul municipiului, Miklos Gantz şi şeful Agenţiei Metropolitane din Braşov, Dragoş David. (Sebastian Dan) BRĂILA. Viorel Mortu, profesorul care a preluat atribuţiile baronului Bunea Stancu Cel care i-a succedat în funcţie fostului baron local, Gheorghe Bunea Stancu, asigurând interimatul la conducerea Consiliului Judeţean Brăila, este profesorul de limba română Viorel Mortu (foto în dreapta, credit foto: Obiectiv - Vocea Brailei). În vârstă de 67 ani, membru al PSD şi fost inspector şcolar general al Brăilei, Viorel Mortu are un comportament şi un limbaj complet dinferite de cele ale predecesorului său.
Dacă Stancu s-a făcut remarcat dibăcia prin care a reuşit să îşi sporească averea în perioada când s-a aflat în fruntea judeţului şi care l-a trimis, în final, la puşcărie, Viorel Mortu nu a avut până acum probleme cu legea, numele său nefiind implicat în niciun dosar penal. Actualul preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Brăila se remarcă mai degrabă prin pasiunea pentru literatură. Sub pseudonimul Viorel Coman a publicat până acum câteva titluri de critică literară. În ceea ce priveşte mandatul său în fruntea CJ Brăila, Viorel Mortu a avut câteva iniţiative menite să sprijine activităţile culturale în mediul rural brăilean, declarând că prioritatea sa este să înlocuiască manelele din mentalul colectiv cu muzica de calitate. În acest sens, a iniţiat un program de concerte simfonice în căminele culturale din comunele brăilene. BUZĂU. Urmaşii baronilor La Buzău, deputaţii Marcel Ciolacu şi Adrian Mocanu sunt doi dintre moştenitorii sistemului întreţinut până nu demult de baronii locali. Marcel Ciolacu a preluat de la finele anului 2015 conducerea partidului Social Democrat Buzău, formaţiune viciată de prezenţa unor politicieni penali, iar Adrian Mocanu este urmaşul natural al ”baronului” Victor Mocanu. Marcel Ciolacu, (49 de ani) deputat şi secretar al Camerei Deputaţilor, a fost ales în septembrie şef la PSD Buzău, în locul lui Constantin Boşcodeală. Prima funcţie publică deţinută de Ciolacu a fost cea de prefect interimar, în noiembrie-decembrie 2005, după care a devenit, pe rând, director al Urbis Serv şi viceprimar al municipiului Buzău (2008-2012). La alegerile parlamentare din noiembrie 2012, a fost ales deputat din partea PSD în colegiul uninominal nr. 7, unde l-a avut în postură de contracandidat pe democrat-liberalul Cezar Preda. În 2015, Marcel Ciolacu a fost ţinta unei campanii de presă, fiind făcute publice mai multe poze în care deputatul apărea cu Omar Hayssam şi mistreţii doborâţi la o vânătoare din Munţii Buzăului. Ciolacu l-a acuzat pe colegul său de partid, Adrian Mocanu, că ar fi fost în spatele campaniei. Adrian Mocanu (32 de ani) este fiul „baronului” de Buzău, Victor Mocanu, senator PSD. A fost cel mai tânăr parlamentar român postdecembrist după ce, în 2008, la numai 25 de ani, a câştigat un loc de deputat pe listele PSD într-un colegiu din Buzău. A recunoscut că a intrat în politică datorită tatălui său, care atunci era preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău. În 2011, social-democratul Adrian Mocanu s-a trezit în atenţia opiniei publice după ce a organizat o nuntă fastuoasă, la patinoarul de la marginea Buzăului. După ce s-a căsătorit cu fiica unui om de afaceri din oraş, şi-a deschis două conturi noi în urma darului primit la cununie, în sumă de 205.000 lei şi 33.400 de euro. CĂLĂRAŞI. Primărie lăsată omului de încredere Deoarece până în luna februarie 2016 se află sub control judiciar, primarul Iulian Iacomi de la Lehliu Gară nu îşi mai poate exercita funcţia. Noul primar interimar al oraşului este vicepreşedintele PSD, Ştefania Moga, fost viceprimar şi mâna dreaptă a lui Iacomi. De profesie inginer, aceasta a fost aleasă consilier local în anul 2002. La propunerea organizaţiei locale PSD, a fost nominalizată pentru funcţia de viceprimar şi validată în unanimitate, în şedinţa Consiliului Local din decembrie 2012. Până atunci a deţinut funcţia de administrator la fabrica de confecţii „Sport Wear“ cu capital străin. Moga are în plan pentru acest an continuarea proiectelor la Lehliu, în beneficiul cetăţenilor, printre care: modernizarea satului Răzvani prin extindere reţelei de gaze, extinderea şi modernizarea parcului central, dar şi asfaltarea tuturor drumurilor locale - 9 km.