Stephen S. Wise: tartorul propagandei holocaustice
Ziarul The New York Times, din 11 iunie 1900, în pagina 7, publică „Mesajul“ rabinului Stephen Samuel Wise (1874-1949) [1]. Am văzut că, în toată cartea lui Arthur Rober Butz, numele acestui rabin este prezent, în anii 1940-1945, cu calitatea de preşedinte al Congresului American Jidănesc şi al Congresului Mondial Jidănesc. A fost un individ longeviv căci, evident, este vorba de aceeaşi persoană. Ca şi alţi propagandişti, încă din 1900, S. S. Wise scria: „There are 6,000,000 living, bleeding, suffering arguments in favor of Zionism“ – „Există 6.000.000 de argumente trăinde, sângerânde, suferinde pentru Sionism“!
Graţie facilităţilor acestei formidabile reţele care este Internetul, acum puteţi citi – până nu este şi acesta cenzurat – şi descărca articolul integral de aici: http://query.nytimes.com/gst/abstract.html?res=9E01E7D61F3CE433A25752C1A9609C946197D6CF.
Ca tânăr publicist, rabinul S.S. Wise foloseşte şi figuri de stil: fantasmagoricul număr „şase milioane de jidani“ îl prezintă ca „şase milioane de argumente“. Dar politizează problema: presupuşii „şase milioane“ de jidani nu „sângerează, nu suferă“ din cauza vicisitudinilor sorţii, eventual, din cauza persecuţiilor rasiale, din cauza comportamentului lor cămătăresc etc., din cauza evenimentelor istoriei, în general, ci pentru „Sionism“. Deşi, fireşte, dintre milioanele de jidani din Europa Centrală şi de Est, prea puţini auziseră de sionism. E-adevărat, prin îndoctrinarea făcută oamenilor simpli de către rabinii sionişti, jidanii ajunseseră ca, la despărţirea între ei, să-şi zică, nu ca tot omul, „La revedere!“, ci: „La anul la Ierusalim!“, aşa cum relevă Shalom Alehem în scrierile sale. Adică să emigreze în „ţara lor“, Palestina, deşi neam de neamul lor nu fuseseră la Ierusalim, căci ei nu erau evrei, ci jidani, descendenţi ai khazarilor.
Poziţia de proeminent lobby-st al sionismului pe care o deţinea rabinul Stephen Samuel Wise (născut Weisz!) a fost determinată, evident, de cumulul de funcţii – de preşedinte al Congresului Mondial Jidănesc şi, implicit, al Congresului American Jidănesc – şi de relaţiile sale inextricabile cu marii magnaţi jidani ai finanţelor S.U.A., proprietari ai băncilor „americane“, care constituiau principalele grupuri de presiune asupra guvernului S.U.A. Presiunea acestora a dus la capitularea guvernului S.U.A. şi a Aliaţilor în faţa propagandei insidioase, insistente şi eminamente false a rabinului S.S. Wise et comp. privind pretinsul holocaust. Capitularea a fost determinată de lobby-smul sionismului, a fost favorizată inclusiv de incompetenţa Serviciilor Secrete (aflate la începutul funcţionării lor) şi, îndeosebi, de insuficienta supraveghere a propagandei holocau$tice desfăşurate prin mass media. Arthur Robert Butz redă opiniile unor funcţionari ai Departamentului de Stat, care remarcaseră că scornelile debitate de rabinul Wise şi clica lui nu sunt decât repetarea balivernelor, pe tema holocaustului, utilizate de jidani în propaganda lor din timpul Primului Război Mondial şi până, acum, în vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, dar, din păcate, nu au marşat cu demonstraţia folosind ca argument această constatare. Nu e mai puţin adevărat că nişte funcţionari ai Departamentului de Stat – oricât ar fi fost ei de competenţi şi/sau de sus-puşi, ca Secretarul de Stat adjunct J. Breckenridge Long, care a opus o puternică rezistenţă perfidei propagande holocaustice duse de rabinul Wise – nu puteau rezista unor vectori de presiune ca ministrul Finanţelor Henry Morgenthau, de meserie jidan, sau altora ca el. De altfel, Breckenridge Long i-a făcut rabinului S. S. Wise un portret realist: „Wise ia mereu aerul lui fals, mieros, ipocrit şi presărat cu formule din arsenalul personal, pentru a pleda cauza «intelectualilor şi sufletelor dârze ale refugiaţilor care fug din faţa torturilor, a dictatorilor». Bineînţeles, doar o infimă parte dintre refugiaţi aparţine acestei categorii, iar printre ei unii sunt cu siguranţă agenţi germani. (…) Nu fac aluzie la cargoul Navemar, plecat din Lisabona cu destinaţia Havana şi New York. (…) Patru jidani au murit înainte de insulele Bermude, alţi şase au fost spitalizaţi, dintre care unul a murit. Aceştia au fost victimele lăcomiei companiilor de călătorie, nu ale Germaniei, nici ale politicii Statelor Unite. Acest cargou este un pericol şi o ameninţare pentru igiena porturilor în care face escală, o ruşine pentru cupiditatea omenească ce îngăduie astfel de lucruri. În răspunsul meu, nu am făcut, însă, aluzie la Rabinul Wise. (…) Fiecare dintre ei crede că oricine, oricând şi oriunde are dreptul să vină în Statele Unite, în vreme ce eu cred că nimeni, de niciunde, nu are acest drept, dacă Statele Unite nu îl doresc“. Revedeţi, pentru detalii, episodul „Înşelătoria secolului XX (14)“ [2].
Între timp, aşa cum am mai menţionat în prezentarea introductivă a cărţii, cercetătorii oneşti şi oripilaţi de omniprezenta propagandă sionistă a holocash-ului au relevat că lamentaţiile rabinului S. S. Wise pe tema holocaustului fuseseră publicate, în New York Times, încă din 11 iunie 1900 (!) – adică îi devansase cu şase decenii pe escrocii Simon Wiesenthal, Ilya Ehrenburg, Elie Wiesel, Léon Poliakov ş.a., şi cu aproape un secol pe escrocii Radu Ioanid, Braham Randoph, Jean Ancel, Vladimir Tismăneanu ş.a. După cum se poate vedea, în cadrul bibliografiei folosite de Arthur Butz, cea mai citată publicaţie este New York Times, care, după cum se ştie, aparţine unor jidani şi, ca atare, devenise vectorul principal al propagandei holocaustice.
Aşa cum voi releva mai jos, S. S. Wise, Louis Brandeis şi alţi lideri ai jidanilor l-au „îmbrobodit“ pe preşedintele Woodrow Wilson să achieseze la susţinerea perfidei acţiuni numite „Declaraţia Balfour“, prin care S.U.A. aveau să fie atrase în Primul Război Mondial.
NOTE
[1] Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Stephen_Samuel_Wise. Cf. şi http://query.nytimes.com/gst/abstract.html?res=9E01E7D61F3CE433A25752C1A9609C946197D6CF.
[2] Cf. http://www.altermedia.info/romania/2014/03/03/inselatoria-secolului-xx-14/.
http://www.altermedia.info/romania/2014/10/16/stephen-s-wise-tartorul-propagandei-holocaustice/