Cum arată NOUL PLAN de răspuns al NATO la ameninţarea Rusiei: comandament central în Polonia, comandament regional în România
Forţele multinaţionale NATO se vor putea mobiliza în 2-5 zile, iar Marea Britanie e dispusă să contribuie cu 3.500 de soldaţi, a anunţat David Cameron. Rămâne însă sub semnul întrebării cum ar putea apăra NATO flancul estic în situaţia unui blitzkrieg. „Am luat la cunoştinţă că ţările baltice, Polonia şi România sunt gata să găzduiască comandamente NATO”, a anunţat şeful Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Potrivit lui Rassmusen, decizia de vineri din cadrul Summit-ului NATO reprezintă un mesaj, şi anume că NATO îşi protejează toţi aliaţii, în orice moment. De asemenea, potrivit Secretarului general al NATO, acesta reprezintă un mesaj şi către cei care atacă orice ţară membră a Alianţei:
"Dacă vă gândiţi să atacaţi un singur membru, veţi suporta riposta întregii Alianţe". La rândul său, asistentul secretarului general NATO, Sorin Ducaru, a sugerat, după summit, că România va avea un comandament regional. Gândul transmite, pe tot parcursul zilei, momentele-cheie ale discuţiilor din Marea Britanie.
Polonia va găzdui comandamentul central al NATO Response Forces, structură reconfigurată de NATO drept răspuns la ameninţările Rusiei. România va primi unul dintre cele patru comandamente regionale, celelalte trei urmând să fie amplasate în statele baltice.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special. Va fi el amplasat în România? Şeful Alianţei a evitat să spună acest lucru, menţionând că atât ţara noastră, cât şi Polonia şi statele baltice şi-au exprimat dorinţa de a avea acest comandament pe teritoriul lor.
Rasmussen a descris însă, în linii mari, noul plan de răspuns rapid al NATO. Secretarul general al NATO a menţionat că în prezent mediul de securitate este foarte impredictibil - Rusia atacă Ucraina, în Orientul Mijlociu se manifestă violenţa extremă, iar instabilitatea din Nordul Africii este în creştere. ”În aceste vremuri tulburi, NATO trebuie să fie pregătită pentru a-şi apăra aliaţii, pe toate tipurile de ameninţări”, a continuat Rasmussen.
De dimineaţă, strânşi în jurul lui Barack Obama, în faţa unui avion de luptă, pe gazonul unui complex hotelier din Ţara Galilor, unde britanicii obişnuiesc să joace golf, liderii statelor NATO s-au minunat, ca un răspuns simbolic la agresiunea Rusiei în Ucraina, de noile aparate de luptă achiziţionate de Alianţă.
La show-ul aviatic cu care a început a doua zi a Summitului NATO din Newport, premierul britanic, David Cameron, le-a explicat entuziast şefilor de stat şi de guverne, gesticulând pentru camerele de luat vederi oficiale, cum funcţionează noile avioane RAF Typhoon şi ce poate face Voyager, cea mai mare aeronavă militară din flota britanică. Acelaşi entuziasm general a fost afişat în faţa MIG-urilor 29 ale polonezilor, dar şi la survolul avioanelor F16, F 18, F 15 C şi Eurofighter, 22 în total, care au scos mii de britanici în stradă, din Cardiff până în Newport: „Abslolut uimitor!”, s-a exclamat la unison, printre puţinii care au zâmbit reţinut pe tot parcursul show-ului aviatic de la Newport numărându-se Barack Obama.
Dincolo de parada aviatică, a doua zi a Summitului NATO este însă una dificilă, în care liderii Aliaţilor trebuie să decidă cum răspund ameninţărilor lansate de Rusia prin criza din Ucraina.
Ca răspuns la războiul declanşat de Rusia, Anders Fogh Rasmussen a anunţat noul plan de apărare, caare nu diferă de formula negociată în ultimele două luni: „Azi am decis să menţinem prezenţa continuă în aer, pe teren şi în apă în est, prin exerciţii prin rotaţie. Poate fi folosit oriunde în lume pentru apărare colectivă să situaţii de criză. Va fi o forţă cu capcitate înltă care să acţioneze foarte repede”, a spus esl despre Planul de Acţiune, referindu-se la întărirea forţei de Reacţie rapidă a NATO. Mai exact, va fi vorba despre „câteva mii de trupe, echipamente la dispoziţie şi un control prin comandamente în ţările estice aliate. echipamente prepoziţionate şi provizii şi mult mai multe exerciţii la comandă rpidă. Mesajul e clar: NATO îşi protejează toţi aliaţii de orice poţential agresior”, a spus Rasmussen.
Anders Fogh Rasmussen anunţă în aproximativ 10 minute concluziile liderilor Alianţei Nord-Atlantice în legătură cu răspunsul la războiul hibrid declanşat de Rusia. La conferinţaa de presă a secretaarului general al NATO paarticipă şi preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski.
Secretarul britanic pentru Apărare, Michael Fallon a descris noul mesanism prin care va funcţiona Forţa de Reacţie Rapidă a NATO drept unul care să „asigure capabilităţi oriunde în lume, în orice mediu, pentru un stat membru al Alianţei sau în susţinerea unei organizzaţii internaţionale precum ONU”.
UPDATE 14.00: Statele NATO au convenit să sprijine Irakul în contracraarea acţiunii grupării Statul Islamic, mai cunoscută ca ISIS. Alianţa nu va lua paarte la opreraţiuni militare directe, dar îşi va oferi ajutorul pentru transportul de trupe sau armament, relatează Reuters, citând un oficial care a participat la discuţii. Marţi, gruparea sunnită ultraradicală Statul Islamic a revendicat, într-o înregistrare video, decapitarea unui al doilea ostatic american. Cine este „noul monstru ISIS”, într-un comentariu semnat de Lelia Munteanu, AICI.
Prima parte a întâlnirii liderilor NATO începută în urmă cu două ore este pe sfârşite. Primul care va anunţa concluziile va fi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Barack Obama având programată prima ieşire publică în jurul orei 18.00, ora României.
Într-un interviu acordat postului de radio BBC, preşedintele Băsescu a motivat cererea reperată a fostelor state comuniste de întărire flancului estic cu argumentul încercării de „a-l descuraja pe domnul Putin să se uite la ţări precum cele baltice, Polonia, România, Bulgaria”. „Pentru noi este foarte important să-i transmitem un mesaj clar domnului Putin, potrivit căruia ţările NATO nu acceptă niciun pas înainte după evenimentele din Ucraina. În acelaşi timp, ţările NATO îi cer domnului Putin să respecte regulamentele internaţionale şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Băsescu. Detalii AICI.
Armistiţiu sau intenţii declarative ale Rusiei? Cum ar urma să fie apărată graniţa României
După deciziile de ieri legate de retragerea din Afganistan a ISAF şi noua misiune din 2015, dar şi despre modul în care NATO ar urma să sprijine Ucraina pentru a descuraja separatişii pro-ruşi, liderii celor 28 de state NATO oficializează azi modul în care vor întări flancul estic al Alianţei, inclusiv graninţa estică a României, ţările baltice, Polonia şi de la Marea Neagră fiind în ultimele două luni de negocieri extrem de vocale şi solicitând o prezenţă militară permanentă a NATO în zonă.
Cum bazele militare permanente, după modelul celor existente în statele Vechii Europe, sunt excluse având în vedere că Germania refuză rediscutarea textului unui mai vechi acord, Actul Fondator NATO-Rusia, deşi acesta este considerat depăşit de multe state, varianta agreată în discuţiile preliminare a fost întărirea aşa-numitei Forţe de Răspuns a NATO (care acum include 3000-4000 de militari), într-un Plan de Acţiune (Readiness Action Plan). Acesta presupune că, sub umbrela acestei Forţe de Răspuns a NATO, pentru care se vor cumpăra capabilităţi militare suplimentare, vor exista câteva comandamente pe teritoriile mai multor state de unde să fie gestionate exerciţii aeriene, navale şi terestre ale NATO, aflate într-o permanentă rortaţie, astfel încât zona să nu fie niciodată complet descoperită, dar nici să nu există militari care să staţioneze permanent, ostilizând Rusia.
În acest plan, încă neoficializat, România ar urma să aibă pe teritorius său, cel mai probabil la Mihail Kogălniceanu, în jurul bazei americane existente, un comandament, un altul urmând să se stabilească în Polonia şi un altul într-una dintre ţările baltice.
Dincolo de comandament, flancul Mării Negre şi implicit teritoriul României ar urma să fie supravegheat de minimum 4 avioane, care să facă poliţie aeriană, şi de minimum 4 nave, în Marea Neagră.
În negocierile de mai bine de două luni, dar şi la Summitul NATO, România este reprezentată prin Preşedinţie, MAE şi Ministerul Apărării, la Newport aflându-se preşedintele Traian Băsescu, secretarul de stat Bogdan Aurescu, cel care a paarticipat la cele mai multe discuţii preliminare, ministrul Apărării, Mircea Duşa, ministrul de Externe Titus Corlăţean, dar şi şeful Statului Major General.
Primele discuţii neoficiale pe această temă au avut loc aseară, la Castelul din Cardiff, la dineul şefilor de state şi de guverne.
Pacea Rusia-Ucraina, sub semnul întrebării
Anunţată ieri, în prima zi a Summitului, de Kremlin, intenţia încheierii unui acord între Rusia şi Ucraina este una dintre cele mai importante date ale problemei, de care ar urma să depindă şi deciziile finale ale NATO şi în privinţa întăririi flancului estic şi în privinţa sancţiunilor economice pe care statele le-ar putea înăspri la adresa Rusiei.
Posibilul armistiţiu este luat în discuţie la Minsk, în Belarus, în jurul orei prânzului. Atât preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, cât şi secretarul general al NATO, Anders Rogh Rasmussen, s-au declarat ieri optimişti moderaţi în legătură cu şansele de reuşită. Pe de o parte, o condiţie nenegociabilă a Ucrainei este respectarea integrităţii teritoriale şi suveranitatea, pe de altă parte Vladimir Putin nu este, aşa cum a arătat Rasmussen, la prima „perdea de fum”.