Esecul scolar ai copiilor supradotati!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Dezvaluiri


Investigatiile complexe si laborioase pe care le-am efectuat in 113 scoli franceze (primare si secundare) privind situatia copiilor « precoci », « hiperactivi », « supradotati », respectiv, cu « potential intelectual ridicat », folosind o serie de baterii de teste de mare fiabilitate (printre care si IQ) sub diverse forme, de la cele mai simple la cele mai complicate, necesitand putere de abstractizare, de analiza si sinteza iesite din comun, ne-au permis sa avem o viziune mai clara si de ansamlu, mai exacta, asupra unui copil cu abilitati intelectuale deosebite.
In cadrul acestor investigatii am facut apel la o serie de colaboratori specialisti, profesionisti reputati, fosti studenti si profesori de-ai mei, fosti colegi de studii, profesori, pedagogi, psihologi, cecrcetatori in educatie care, in principiu, s-au exprimat liber, insa nu rareori cu foarte multe rezerve.
Ei prefera sa pastreze totusi, anonimatul !

Multmesc tuturor si pe aceasta cale, insa, in special fostilor mei studenti de la CPP (Centrul privat de Perfectionare Pedagogica) din Grenoble (Franta), cu care in anul universitar 1994-1995 am facut un curs de « Logica matematica si Logistica structurilor matematice utilizate in stimularea creatoare a copiilor hiperactivi intelectual».
In timpul cursurilor tip « mese rotunde », pe care le-am initiat (in locul cursurilor tip « monolog »), am invatat multe de la ei si le sunt recunoscator !
Majoritatea dintre ei aveau o experienta didactica considerabila si au lucrat deja cu copii cu abilitati intelectuale inalte, chiar si in medii defavorizate, numite in Franta, ZEP-uri (Zone de Educatie Prioritare), apartinand ariilor metropolitane a unor mari ansambluri urbane (Lyon, Grenoble, Saint-Etienne) ale regiunii Rhône-Alpes (in care am efectuat investigatiile noastre), a doua regiune administrativa ca marime si importanta economica in Franta (dupa regiunea pariziana) si a sasea in Europa (dupa regiunea pariziana, greater London, regiunea Rhin-Ruhr, landul Bavaria si regiunea Catalania, inaintea regiunii Lombardia)

PREAMBUL

Ca invatamantul romanesc, un invatamant informativ la toate nivelurile, prea abstract, prea complex, prea « agresiv », neatractiv, fara finalitate practica, este un invatamant depasit, fara viitor, care se dezvolta, dar mai ales prospera in unitati de invatamant din ce in ce mai « salubre », intelectual vorbind, societati cu adevarat comerciale, care « confisca» materia cenusie a tineretului si o « topesc » pentru a o revinde la « second hand », sub forma de « marfa persibala » unor institutii « poubelle », adevarate « deseuri » pe piata de competente, nu exista nicio indoiala !
Ca invatamantul romanesc, este un dezastru pe plan intelectual, o adevarata catastrofa, asa cum el « functioneaza » in prezent, orice dascal dezinteresat, de buna credinta, indiferent la nivelul la care preda (scoala primara, medie, respectiv, superioara), lipsit de culoare politica, cu « frica lui Dumnezeu » sau ateu din convingere, ne poate confirma, cu mana pe inima !
Din pacate, studiile noastre au pus in evidenta faptul ca chiar si in tarile post-industrializate, cu economie si democratie avansate, cum este Franta (a patra putere economica mondiala, dupa SUA, Japonia si Germania), in care se pune un accent deosebit pe educatia copiilor cu abilitati intelectuale inalte, esecul scolar in randul lor, chiar daca este un fenomen relativ marginal, el exista !
El merita si poate fi prevenit!
Daca in unele tari anglo-saxone si chiar nordice, educatia de excelenta « se cultiva » in centre specializate, cu un personal calificat in « gifted education », educatia de excelenta in Franta difera fundamental de cea din aceste tari, ca de-altfel si sistemul juridic, care fata de cel din tarile anglo-saxone, ramane, unul de tip « inchizitorial » !
Daca insa, justitia franceza « moderna » este legata de numele lui Napoleon, educatia de excelenta tine de numele marillor oameni de stiinta francezi : Vandermonde, Monge, Berthollet, Lagrange, Laplace, Cauchy, Poisson, Darboux, D’Alembert, etc., initiatorii unui sistem ultra-elitist de invatamant superior, unic in lume, cunoscut sub numele de « Grandes Ecoles » printre care primele (dar si cele mai reputate inca astazi!) mentionam : Ecole Polytechnique (sau X, 1794, fondata ca Scoala Centrala de Lucrari Publice), Scoala Superioara Nationala de Mine (Mine de Paris, 1783), Scoala Superioara Nationala de Poduri si Sosele (Ponts et Cahaussés, 1747), Scoala Normala Superioara (l’Ecole de « l’an III », ENS, Nornal Sup’, 1794, absolventi : 12 laureati ai Premiului Nobel si 9 al Medaliei Fields - echivalentul Premiului Nobel la matematica), Scoala Superioara Nationala de Telecomunicatii (Télécom Paris, 1878), Scoala Nationala de Arte si Meserii (ENSAM, 1780), Conservatorul National de Arte si Meserii (CNAM, 1794), Conservatorul National de Muzica (CNSMDP, 1795, nascuta din « l'École Royale de Chant et de Déclamation », fondata pe 3 ianuarie 1783, si « l'École de Musique Municipale « , fondata in 1792), Scoala Centrala (Centrale de Paris, 1829), Scoala Libera de Stiinte Politice (1872, devenita din 1945 Institutul de Stiinte Politice, « Sciences Po – Paris »), Scoala de Inalte Studii Comerciale (HEC, 1881), iar mai tarziu, Scoala Nationala de Administratie (ENA, 1945), Scoala Nationala de Magistratura (1958), etc.
Astfel, in « mentalitatea » franceza, un copil cu abilitati intelectuale inalte, in mod obligatoriu, trebuia sa fie absolvent al uneia (sau chiar a doua !) dintre aceste scoli, accesibile numai dupa un ciclu CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) de doi ani (post-Bac), echivalent cu primul ciclu universitar si un concurs de admitere extrem de selectiv (scris si oral) care se deruleaza de-a lungul mai multor zile, pe capitole de disciplina de concurs.
Astazi, in medie numai 6% dintre absolventii scolilor medii urmeaza studiile superioare in sistemul educativ de « Grandes Ecoles », toate specialitatile confundate (stiinte, litere, inginerie, economie, arta, justitie, administratie, etc.), considerata de francezi « filiera regala » pentru o cariera profesionala de exceptie.
In ceea ce priveste un copil cu abilitati intelectuale « foarte inalte », adica un copil « supradotat » (surdoué !) trebuie sa aiba acelasi parcurs scolar, insa intr-un timp mult mai scurt !
In medie, cum invatamantul secundar francez dureaza 11 ani (opt in gimnaziu si trei in liceu), un elev cu ablitati intelectuale normale, obtine bac-ul la 17 ani.
Un elev cu abilitati intelectuale inalte (confirmat practic, prin rezultatele sale scolare deosebite la toate disciplinele !) est selectat in CPGE (Clase Pregatitoare pentru Concursurile de Admitere in Scolile de Inalte Studii, cu o durata de doi ani), dupa care mai are de efectuat in principiu trei ani (sau mai rar patru) dupa admiterea sa intr-una dintre Scolile de Inalte Studii, pana la obtinerea diplomei de absolvire.
Ceea ce inseamna ca la 23-24 de ani, un elev cu abilitati intelectuale inlte este absolvent al unei scoli elitiste, care simultan cu diploma de absolvire îi acorda si Diploma de Master.
Mentionam ca chiar si astazi inca, in Franta, avand in vedere traditia in invatamantul elitist francez, o diploma de « Grande Ecole », valoreaza mult mai mult, decat o Diploma de Doctor obtinuta intr-o universitate ! (A se vedea si articolul autorului: http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/cufr-consultanta-universitara-studii-si.html )
Din contra, un « surdoué » francez (clasat astfel in urma unei orientari profesionale, de catre o comisie de specialisti apartinand Academiei in cadrul caruia functioneaza institutia in care el studiaza, in cazul nostru Academiile din Lyon si Grenoble), trebuie sa obtina acelasi rezultat, insa mult mai devreme decat cei cu abilitati intelectuale inalte, si cu rezultate si mult mai bune.
Acest lucru este insa extrem de dificil de realizat.
Pentru ca el trebuie sa obtina rezultate exceptionale la toate disciplinele, avand in vedere ca un « surdoué » are o capacitate de intelegere si de aprofundare, putere de abstractizare, de analiza si de sinteza, iesite din comun.
« Algoritmul » este simplu.
Cei patru ani de scoala elementara (Classe Préparatoire, CP1-2 si Classe Maternelle, CM1-2) el este capabil sa absolve in doi ani cu rezultate excceptionale la fiecare disciplina de studii (17-18/20)
In scoala generala, el va proceda la fel !
Cei patru ani de studii (6e, 5e, 4e, 3e), iî poate aprofunda in numai doi ani, fiind astfel capabil sa obtina Brevetul de Colegiu (Certificatul de Capacitate, de absolvire a scolii generale) du 3e.
In ceea ce priveste cei trei ani de liceu (2e, 1ère, Terminale), avand in vedere complexitatea disciplinelor studiate, nu-i poate parcurge decat in doi ani, obtinand astfel Diploma de Bac, dupa Terminale, in numai 6 ani de la inceperea studiilor, adica la varsta de 12 ani !
Admis in CPGE, un ciclu universitar deja cu o « oarecare » orientare de specialitate, el va fi capabil sa obtina atestatul de absolvire in numai un an !
Ceea ce elevii cu ablitati intelectuale inalte nu-l pot parcurge decat in doi ani, iar cei cu abilitati intelectuale normale (obisnuite, daca sunt admisi !) in doi au chiar trei (dubland al doilea an, pentru o mai bumna aprofundare a programei !) si cu rezultate mult mai modeste (in general mediocre).
In ceea ce priveste admiterea sa intr-un « Grande Ecole », sigur va fi « cap de lista », iar in maximum doi ani (in loc de trei) va fi « Majeur de sa génération », adica sef de promotie.
La numai 15 ani, cu mult inainte de a deveni major.
Ca regula generala, el va mai urma cursurile inca a unei scoli elitiste cu un profil « complementar» pentru a-si completa, nu studiile, ca in Romania, ci pregatirea sa profesionala.
Astfel, el intra la majorat, « din start » in viata activa (invatamant superior, cercetare, administratie publica, industrie, etc) in calitate de « Haut Fonctionnaire » (inalt functionar) in posturi de conducere, deosebindu-l fundamental de tinerii cu care vine in contact, posedand abilitati intelectuale normale sau chiar inalte ! (A se vedea si articolul autorului: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2009/11/jaful-secolului-fara-violenta.html)

APROFUNDAREA DOSARULUI

Revenind acum la investigatiile noastre privind esecul scolar ai copiilor cu abilitati intelectuale inalte in Franta, in cele 113 institutii scolare, am reusit sa identificam cel putin 73 de elevi in scolile primare (in special) care erau in esec scolar.
Rezultate slabe la invatatura, la toate disciplinele!
Majoritatea hiperactivi, cu un dezinteres total pentru studiu.
In peste 23% din cazuri, acesti tineri aveau o situatie materiala buna, in 55% chiar foarte buna (prospera) si numai in restul de cazuri, modesta.
Cel putin 38% dintre ei credem ca ar fi “surdoués”.
Si inca 22-23%, posibil « surdoués », in cazul in care incadrarea lor in scoli ar fi corespunzatoare si lor ar fi adaptata o programa tip Gifted Education.
Restul ar avea abilitati intelectuale, sa spunem « deosebite », intre « foarte inalte » si « inalte ».
Rezultatele noastre sunt oarecum confirmate si de catre Sophie Côte si Ladislas Kiss, reputati psihiatrii, specialisti in precocitatea intelectuala.
Conform unui studiu realizat de catre ei (la care au participat si cativa dintre colaboratorii mei) ar reiesi ca o treime dintre tineri « arata » spontan precocitatea lor intelectuala si reuseste sa si puna in evidenta.
O alta treime nu are decat rezulte mediocrii.
Iar ultima treime este in sec scolar, cu rezultate slabe si foarte slabe (catastrofice!) la invatatura, in ciuda unui potential intelectual foarte ridicat, care in majoritatea cazurilor poate conduce la intreruperea studiilor (temporar, partial), la aparitia tulburarilor de personalitate sau de compoertament: anxietate, fobie, tulburari obsesionale compulsive, etc.
Studiile efectuate n-au permis sa stabilim, printre altele si niste criterii fundamentale conform carora putem distinge un elev bun de cel precoce.
Mai mult, acest sistem de criterii este accesibil chiar si parintilor sau profesorilor care nu sunt de specialitate, insa la randul lor, ulterior, pot interveni pozitiv in stimularea precocitatii.
Côte si Kiss, merg mai departe considerand ca depistarea precocitatii poate fi facuta mult mai devreme, incepand cu perioada de « nou-nascut ».
Astfel, privirea intensa la sugar, comportamentul tonic, precocitatea limbajului, la copilul mic, respectiv, decalajul (disincronia) intre dezvoltarea intelectuala, pshiomotrica si afectiva, curiozitatea nesatula, placerea sfidarii la adolescent, sunt semne de precocitate.
Chiar daca toate aceste semne nu sunt in exclusivitate de precocitate, ele pot conduce la un depistaj cu ajutorul unui specialist (medic, pediatru, siholog, etc.), fara a recurge neaparat la un IQ Test.
Cercetarile efecuate pe un numar mare de baterii de teste in randul tinerilor cu abilitati intelectuale inalte, ne-au aratat ca IQ Testele Wechsler desi pentru un rezultat peste 125-130 diagnosticheaza, in principiu, precocitatea, ele nu masoara, in general, decat inteligenta logico-matematica si verbala, respectiv, cititul, scrisul si capacitatea de a numara a celui testat!
Pe de alta parte, un IQ de 145 nu inseamna neaparat un copil supradotat, (« surdoué ») !
Un autist suferind de sindromul lui Asperger, poate si el obtine la teste valori cuprinse intre 140-150.
Din contra, prin mecanisme de aparare (Efectul Pygmalion), unii tineri dotati intelectual, pot « trisa » cu ocazia testelor, neobtinand decat valori cuprinse intre 90-100, ceea ce nu-i evidentiaza deloc !
Am avut ocazia sa constatam si faptul ca in Franta, in general, prin traditie, scolile sunt mult mai receptive la tinerii cu handicap (psihic, locomotor, etc.), decat la cei EIP (Copii cu Precocitate Intelectuala), insa acestia din urma sunt sustinuti la randul lor incepand din 2002, de catre organizatii neguvernamentale, de utilitate publica, ca AFEP (Asociatia Franceza a Copiilor Precoci), respectiv, ANPEIP (Asociatia Nationala a Copiilor cu Precocitate Intelectuala), o misiune care ar putea fi indeplinita cu succes in Romania si de catre IRSCA Gifted Education, daca statul roman ar aloca un buget anual in acest scop.
Conform acestor ONG-uri, tinerii supradotati reprezinta 5% dintre elevi in Franta, adica 750.000, din care cel putin 30% sunt in esec scolar!
Un procent alarmant!
In principiu, conform acestui sistem de criterii, un elev bun « cunoaste raspunsul », un elev precoce « pune intrebari ».
Un elev bun, in general, « este interesat », cel precoce « este foarte curios » !
Elevul bun « munceste mult », iar cel precoce, « mult mai putin, dar are rezultate asemanatoare ».
Elevul bun, « raspunde la intrbari », cel precoce « dezbate, intra in detalii ».
Elevul bun « este peste media clasei », cel precoce « are un avans important ».
Elevul bun « invata usor », cel precoce « stie deja ».
Un elev bun « repeta 7-9 ori o tema pentru a o cunoaste in detalii», cel precoce de « 1-2 ori, numai ».
Elevul bun « se simte bine in mijlocul colegilor sai », cel precoce « prefera compania adultilor ».
Elevul bun « intelege sensul celor invatate », cel precoce « trage concluziile ».
Elevul bun « prefera scoala», cel precoce « prefera sa invete (nu neaparat la scoala) ».
Elevul bun « asculta cu interes », cel precoce « face observatii, are pareri personale ».

COMENTARIUL AUTORULUI

Conform unei legi promulgate pe 23 aprilie 2005: “o adaptare a programuei scolare trebuie facuta pentru elevii precoci din punct de vedere intelectual si trebuie accelerat procesul de asimilare a ei in functie de potentialul intelectual al fiecaruia » !
Ceea ce extinde politica franceza privind scolarizarea tinerior supradotati si la cei cu abilitati intelectuale inalte sau iesite din comun.
Acest de proces de accelerare are ca efect, conform traditiei franceze, asa cum am mentionat, plasarea unui copil (elev) cu abilitati intelectuale inalte sau iesite din comun cu varsta de 10-13 ani, intr-un colectiv format din tineri cu varstele cuprinse intre 15-16 ani, unde are toate sansele sa se marginalizeze in relatiile sale interpersonale, ceea reprezinta, oarecum, un defect al sistemului !
Studiile lui Kiss au aratat ca un copil nascut precoce, ramane precoce tot timpul de-a lungul vietii !
Si pare logic, pentru ca sistemul sau cognitiv are un avans fata de dezvoltarea sa afectiva, dar asta nu inseamna ca un copil, orice varsta ar avea el, este un adult, in adevaratul inteles al cuvantului.
Un alt neajuns a legii promulgate in favoarea tinerilor cu abilitati intelectuale inalte, iesite din comun (sau supradotati) este si faptul ca sistemul îi obliga sa invete la toate disciplinele, indifernt daca au sau nu motivatie pentru ele!
Ceea ce il supune pe elev, in general, la un efort deosebit si pentru a putea face fata are nevoie de un program special de studiu, o incadrare adecvata de catre profesori, pedagogi si psihologi, imposibil de realizat intr-un sitem clasic de invatamant (decat in centre specializate, tip Gifted Education).
Pentru ca este adevarat, un supradotat este capabil de eforturi suplimentare (asimilare, rabdare), dar numai in domeniile care pe el il pasioneaza.
Astfel, trebuie gasita calea pentru a-i transfera aceste capacitati si in acele domenii de care el nu se simte atras.

NOTA AUTORULUI

Educatia in Romania sufera de un numar reprezentativ de circuite vicioase care-i micsoreaza performantele.
Printre acestea enumeram (Sansa Buzoiana, Florian Colceag, Thomas Csinta):
1. Circuitul formarii profesionale ce se face superficial la nivelul psihologiei copilului, teoretizat si neaplicativ => educatie centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor =>utilizarea cu predilectie a stilului de predare bazat pe reproducere si solicitarea invatarii bazate pe reproducere => demotivarea elevilor vizual spatiali ce au gandire creativa si nu reproductiva si neimplicarea acestora in procesul invatarii =>relatii tensionate intre profesori si elevi ce demotiveaza profesorii => superficialitate in lucrul cu elevii la aproximativ 85% dintre profesori.
Consecinta secundara este abandonul profesional al multor profesori cu potential creativ in predare.
2. Circuitul evaluarilor secventiale care se realizeaza inexact, nestructurat pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic, confuz si subiectiv, demotivant, nejustificabil pe dezvoltarea inteligentei, motivatiei si creativitatii => confuzie asupra performantelor proprii => lipsa de interes fata de scoala => tendinta de a fura nota si necorelarea dintre merit si nota =>scaderea calitatii in educatie => falsificarea acceptata unanim prin supraevaluarea testelor => vanzarea de diplome fara acoperire in competenta => inexactitatea evaluarii performantelor => scaderea gradului de incredere in scoala.
Consecinta secundara este degradarea sanselor de educatie si inserare sociala a vizual-spatialilor care gandesc in imagini nu in cuvinte si care dovedesc creativitate si inventivitate. Aceasta consecinta secundara are efecte sociale si economice absolut catastrofale, ce se simt acum in societatea romaneasca prin performantele scazute, incoerenta viziunii dezvoltarii si rezistenta la schimbare si inovare.
3. Circuitul administrarii pe criterii politice care produce obedienta fara sau cu insuficient feedback => se amplifica erorile decizionale prin lipsa bazei de incredere profesionala, se multiplica obedienta fara feedback la nivele inferioare de decizie => se corupe evaluarea activitatilor prin introducerea de criterii contextuale sau clientelare ce opresc initiativele proprii de reglare a sistemului educativ => se blocheaza autonomia decizionala a institutiilor => se micsoreaza prestigiul profesional al cadrelor didactice => se demotiveaza performanta didactica => se intareste obedienta in defavoarea initiativei constructive => se micsoreaza adaptabilitatea sistemului la dinamica socio-economica.
Consecinta secundara este oficializarea coruperii politice a administratiei cu simplificarea sau eliminarea totala a criteriilor de competenta profesionala. Aceasta consecinta are de asemenea consecinte catastrofale la nivelul gestionarii sistemului educativ, deoarece lipsa de competenta profesionala duce la imposibilitatea identificarii directe si cauzale a problemelor din educatie si la luarea de masuri nepotrivite de corectare. Aceasta multiplica problemele educatiei dincolo de limitele posibile ale controlului.
4. Circuitul carierei didactice este plat, fara perspective de viitor, demotivant => pierde atractivitatea pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism cu spirit antreprenorial si reformist => automatizarea si demotivarea demersurilor didactice => caderea in formal si in superficial in relatiile cu elevii => alienarea sistemului de educatie fata de scopurile educatiei.
Consecinta secundara este cresterea rezistentei la schimbare prin pierderea vitalitatii intelectuale. Astfel profesorii vechi devin inadaptabili la o alta profesie sau la un alt fel de a lucra cu elevii.
O alta consecinta secundara este cresterea impactului fenomenelor antisociale si a violentei in scoli. Aceste consecinte au de asemenea efecte secundare grave asupra vietii social-economice, numarandu-se printre factorii de risc mare in dezvoltarea economica si in combaterea infractionalitatii.
5. Circuitul curriculei orientate spre trecut.
Aceasta curricula este elaborata fara norme de elaborare precise orientate spre dezvoltarea potentialelor elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor => se dezvolta o inadaptare la nevoile de instruire si mai ales de educatie solicitata pe piata muncii => se dezvolta lipsa de interes din partea elevilor => absenteism si abandon scolar => prin modificari si simplificari succesive curricula devine tot mai slaba calitativ cu fiecare schimbare de mandat ministerial.
Consecinta secundara este concentrarea pe acelasi tip de curricula fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor din alte curricule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor, toate acestea ducand la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi generale aproape nula.
O alta consecinta secundara cu grave efecte economice este pietrificarea in trecut si extrem de slaba adaptabilitate la nou, inovare si initiativa in dezvoltarea de noi tehnologii.
6. Circuitul de mentoring si tutoring neorganizat de scoala.
Aceasta implica dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat => scaderea interesului in clasa si cresterea stresului elevilor ce nu sunt meditati de profesorii lor => orientarea familiilor catre instruirea privata suplimentara => consumul inutil de timp liber al elevilor cu consecinte asupra sanatatii fizice si consumul nejustificat de resurse financiare ale familiilor cu scaderea deseori a nivelului de trai al familiei.
Consecinta secundara este incurajarea lucrului la negru si a economiei paralele. In mod paradoxal acest sistem a mai reusit totusi sa creasca performanta scolara individuala desi a creat consecinte grave la nivel de sistem. Astfel putem constata rezultate deosebite la concursurile internationale in paralel cu rezultate extrem de slabe la evaluari internationale de tip TIMMS.
7. Inexistenta sistemului enrichment (imbogatirea curriculei).
Acest sistem era mai bine reprezentat in perioada comunista prin cluburile elevilor si prin cercurile cu elevi, insa a devenit din ce in ce mai slab reprezentat si mai ineficient in momentul actual. Mai rezista doar in cateva locuri din tara desi este sistemul ce dezvolta pasiunile de cunoastere ale elevilor => apare auto-educatia prin alte mijolace decat scoala, prin mass media si Internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa => tendinta tinerilor de a parasi tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit.
Consecinta secundara este imbatranirea populatiei lucratoare, o fluctuatie a fortei de munca ce pune in pericol diferite ramuri economice si in final un mare ecart intre potentialul creativ necultivat si nefolosit in tara si mobilitatea redusa a dezvoltarii locale.
O alta consecinta secundara este lipsa de stimulare a creativitatii in predare ceea ce conduce la lipsa unei educatii individualizate => lipsa de dezvoltare sistematica a abilitatilor inalte in randul tinerilor.
8. Reprezentarea redusa a unor forme de educatie pentru piata =>slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala => slabirea prestigiului si performantelor scolilor ce nu pot sa-si faca un brand => demotivarea scolilor catre performanta scolara.
Consecinta secundara este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care au brand si ale caror diplome au valoare de piata. O alta consecinta secundara este scaderea continua a calitatii si performantelor elevilor si studentilor admisi in scoala.
9. Conducerea clientelara a Catedrelor.
Acest sistem se perpetueaza in multe universitati si este creat de sistemul de granturi si publicatii in care sunt trecuti fara participare efectiva, colegii, viitori suporteri ai conducatorului => scaderea performantelor profesionale ce nu mai sunt motivate de un sistem de conducere corupt => scaderea performantelor studentilor => vanzarea de diplome fara acoperire in calitatea muncii => alungarea studentilor performanti catre universitati straine => exod al creierelor fara recuperare ulterioara.
Consecinta secundara dezastruoasa este lipsa sau putinatatea specialistilor in diferite domenii, un mediu decizional nepregatit si un mediu managerial neprofesionist.
O alta consecinta secundara dezastruoasa este lipsa sau putinatatea reprezentarii competentei, responsabilitatii si calitatii la nivelul reprezentarii la varf in structurile de decizie ale statului.
10. Circuitul diplomelor fara acoperire sau nerecunoscute pe piata noastra.
Aceasta conduce la nerecunoasterea diplomelor marilor universitati de top mondial => invechirea pronuntata a curriculei academice locale => lipsa inoirii cadrelor didactice vetuste si ineficiente => lipsa inovarii sau slaba inovare in sistemul economico-social => economie slaba => sindromul institutiilor slabe => descurajarea intoarcerii creierelor in Romania (Brain Regain).
Pentru cresterea performantelor educatiei in Romania, este necesar cel putin (!) eliminarea celor 10 circuite vicioase prezentate mai sus.
In acest scop, prezentam respectarea urmatoarelor 10 principii fundamentale care au contribuit substantial la cresterea calitatii invatamantului in statele occidentale dezvoltate, post-industrializate, precum si la afirmarea lui pe piata de competente.
1. Infintarea a doua tipuri de invatamant paralele si complementare: “invatamantul de masa” adresat majoritatii tinerilor “normali” si “invatamantul elitist”, adresat tinerilor “supradotati” (IQ>140), respectiv “talentati” (intr-un domeniu) si “definirea coerenta” a celor doua notiuni!
In general, “pe intelesul tuturor”, atat “supradotatul” cat si “talentatul” provin din “invatamantul de masa! Insa, cel supradotat avand un coeficient intelectual ridicat exceleaza in toate disciplinele si in special in cele care necesita multa imaginatie si putere de abstractizare.
In majoritatea statelor occidentale industrializate care promoveaza sistemul elitist de instruire, “supradotatul” se deosebeste “practic” de tanarul “normal” in primul rand prin faptul ca obtine diplome si titluri universitare/academice mult mai devreme, (absolva scoala generala la 9-10 ani, liceul la 12-13, o Scoala de Inalte Studii la 17-18 si obtine un Doctorat la 20-21 de ani) iar in al doilea rand, prin creativitatea sa, ulterior!
“Talentatul”, este un tanar care nu exceleaza neaparat in toate domeniile, insa prezinta niste abilitati iesite din comun in diferite discipline si chiar la varsta frageda (muzica, pictura, literatura, sport, etc.)
2. Renuntarea la invatamantul de tip informativ la toate nivelurile de
studii in cadrul “invatamantului de masa”, un invatamant bogat in informatii, insa putin atractiv (“interesant”), greu accesibil elevului, respectiv studentului de rand (“normal”) si inlocuirea lui cu unul formativ, simplu, care sa transmita numai informatii utile, usor de aplicat si care pot fi retinute fara dificultati pe baza unui rationament care sa nu solicite o putere de abstractizare, de analiza si sinteza deosebite.
Acest lucru ne-ar permite sa “recunoastem” oficial diplomele delivrate de universitati americane sau occidentale reputate, care datorita unei curricule “extrem de sarace” pe hartie comparativ cu a noastra, considerata ”extrem de bogata” (dar “apa de ploaie”, neaprofundata de absolvent nu in “fond”, dar nici macar “in forma”!), din pacate nu este posibil.
3. Introducerea unui invatamant informativ cu o curricula adaptata, “invatamant de elita”, propus tinerilor capabili de performanta, cu abilitati intelectuale inalte, “supradotati” (IQ>140) sau “talentati” (intr-un domeniu), in cadrul unei institutii specializate in “gifted education” propus de catre IRSCA Gifted Education (Presedinte Prof. Dr. Florian Colceag, gifted-olog, membru in diferite organizatii internationale), membru fondator al Consortiului (Miscarii) EDUGATE, in cadrul Institutului National de Instruire Diferentiata (INID) creat cu acest scop, sub indrumarea unor specialisti formati si confirmati in acest segment de invatamant.
4. Reorganizarea, reactualizarea si “revitalizarea” disciplinelor de invatamant, in special al celor stiintelor exacte (stiintele matematice, fizico-chimice, bilogice, etc.) considerate “uzate moral” si rupte de realitatea social-economica contemporana, folosind principiul “interdisciplinarizarii” care sa “captezeze” interesul elevului, respectiv al studentului si sa-l motiveze sa studieze, in general pentru acumulare de cunostinte si in particular pentru ceea ce cunostintele acumulate îi pot servi ulterior.
5. Descentralizarea institutelor de invatamant, de stat, sub contract cu statul sau private, acordarea unor autonomii in ceea ce priveste recrutarea cadrelor didactice titulare si asociate, precum si in ceea ce priveste gestionarea integrala a bugetului alocat de catre MECT.
6. Crearea unei “infrastrucuri” cu “toate utilitatile”, cu adevarat performante la nivelul institutiilor de invatamant, de stat, sub contract cu statul sau private, precum si dezvoltarea relatiilor de partenariat intre institutii de invatamant si cele de cercetare-productie, care sa permita o autofinantare a institutelor de valoare si falimentarea celor neperformante, care functioneaza pe principiul “prostitutiei intelectuale”.
7. Crearea de centre de pregatire private sau de stat, paralele, in care elevul/studentul sa fie pregatit de specialisti confirmati si agreati de catre MECT cu posibilitatea ca parintii sai sa poata deduca costul pregatirii din impozitul pe venit datorat statului.
Acest lucru ar putea contribui la falimentarea sistemului de meditatii, practicat in majoritatea cazurilor de catre cadre semi-analfabete, prost sau necalificate in diciplinele in care ele mediteaza, cu atat mai mult cu cat evaziunea fiscala in acest segment este de dimensiuni alarmante.
8. Sanctionarea severa a cadrelor didactice care accepta mita pentru promovarea de examene, pentru admitere in sistemul LMD (licenta, masterat doctorat) sau a celor care sustin “chetele” la examenul de bacalaureat, precum si a institutiilor care delivreaza diplome false sau “neacoperite”, considerate infractiuni deosebit de grave in Codul Penal!
9. Propunerea temelor de cercetare, pentru diplomele de sfarsit de cicluri universitare LMD din cele industrial-aplicative cu care se confrunta industria si economia tarii!
Acest lucru ar permite, pe de o parte cadrelor didactice-directori de cercetare de valoare sa se afirme pe piata de competente si sa fie retribuite suplimentar de catre firmele solicitante, in functie de rezultatele obtinute in cadrul temelor studiate, iar pe de alta parte, ar produce si o “selectie naturala” in sanul catedrelor, “falimentand” cadrele didactice incopetente, adepte ale “masturbatiei intelectale”, studii si cercetari fara nicio valoare, fara nicio utilitate si finalitate practica!
In sfarsit, sistemul ne-ar permite poate “contrazicerea” Principiului enuntat de D-l Profesor Liviu DRAGOMIRESCU, unul dintre marile adevaruri ale istoriei noastre contemporane in noul sistem LMD : « In Licenta nu suntem studenti ci doar audienti (pentru ca azi nimeni nu mai studiaza!). In Masterat, doar absenti! Iar in Doctorat, un adevarat neam de delincventi! »
Compilatori si plagiatori!
Adevarati talhari, cu diplome!
10. Abandonarea conceputului de “enrichment” in diplome universitare cumparate cu bani, direct sau indirect, sub o forma sau alta, (care oricum nu servesc la nimic!) si promovarea Principiului lui Gauss : “Putine dar coapte si bine inghegate”.
“Programul” de “enrichment” in diplome universitare “imbratisat” de tineret si propus de catre institutiile de invatamant superior, in majoritatea cazurilor, nu este altceva decat un mod legal da a “atenta” la buzunarul clientului (pentru ca “audientii” nu sunt studenti ci clienti!), premeditat, ceea ce in termeni jurisdictionali se numeste “crima organizata” si este pedepsita sever de catre lege!

_____________________________________
(*)Alin Inventa, UPB
Glodeanu Cristi, prof. Dir. Adjunct Grup Sc Ec. M Ciuc, Drd ASE Buc.
Tudorache Loredana Adriana, Sc Speciala 6
Meran Mariana, Scoala Speciala 6, Director
Cristina Ceuca, C.N. B.P.Hasdeu
Eugen Noveanu, Asociatia pentru Stiintele Educatiei, Cercetator As. Institutul pentru Stiintele Educatiei
Timus Clementina, Instit. National de Cercetare Dezvoltare pt Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor
Barbuta Rodica, Fundatia MATCA 2000
Marian Stas, Presedintele Fundatiei CODECS for Leadership
Mirela Stana, Radio Romania Cultural
Roberto Stan, Ag. Nationala Presa Rompres
Adrian Dadarlat, Ag. A.M. Press
Oneasca Iulian, Instit. European din Romania
Mihai Moia, Instit. European din Romania
Liviu Dragomirescu, Univ. Bucuresti
Remus Cernea, Solidaritatea pt libertatea de constiinta
Andra Miron, Realitatea TV
Duran Mariana, AFCSC. Asociatia Femeilor care isi Cresc Singure Copiii
Florian Colceag, Presedinte fondator IRSCA Gifted Education, Presedintele EDUGATE
Monica Gheorghiu, Vicep. IRSCA Gifted Education
Csinta Thomas, Director Stiintific CUFR- Conseil Universitaire Formation- Recherche aupres des Grandes Ecoles Francaises, Vicepresedinte EDUGATE, membru fondator IRSCA Gifted Education
Aron Jinaru, Director PISC, cercetator Centrul de Studii Complexe
Alexandru Bordea, Program Manager InfoSPEED

NOTA

Interviu despre Eductie la Radio Romania-Cultural

http://www.youtube.com/watch?v=uAOc8-E9nNE

A se vedea si articolele autorului

http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2009/11/jaful-secolului-fara-violenta.html
http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/cufr-consultanta-universitara-studii-si.html
http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2010/10/violenta-in-scoli-o-forma-moderna-de.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2022