Nu mai este o noutate faptul ca in aceste zile s-a mai petrecut o „minune” sub ochii orbi ai celor din Episcopia Maramuresului si Satmarului.
Al nostru Catalin Chereches, individual care a batjocorit BISERICA dand vin alb de Paste si care in Sfantul Post a dat discoteci in fata Catedralei a facut-o iar lata.
L-a adus pe Calin Georgescu sa le spuna ce si cum.

Deutsche Bank a admis implicit că a manipulat preţul argintului şi al aurului şi a sugerat că va deconspira alte entităţi care au manipulat preţul. Deutsche Bank AG a acceptat să ajungă la un compromis pentru a încheia un proces în SUA în care a fost acuzată că a conspirat împreună cu alte bănci pentru a manipula preţul aurului şi argintului, pe cheltuiala investitorilor, scrie Reuters. Plângerea din SUA a fost depusă în 2014.
Această înţelegere a fost prezentată într-o scrisoare a avocaţilor care îi reprezintă pe investitiorii păgubiţi de Deutsche Bank şi care acuza banca că a violat legislaţia antitrust din SUA.Termenii înţelegerii nu au fost dezvăluiţi, însă este vorba şi despre plăţi în bani.
În această afacere au fost acuzate Deutsche Bank, Bank of Nova Scotia, Brclays Plc., HSBC Holdings Plc, UBS, Societe Generale.

Rahova, Azuga, Silva, Ursus, Gambrinus, Basarab, Haţegana, Măgura, Cornişor, Coroniţa sau Cuşma sunt doar câteva din cele peste 200 de mărci de bere produse în fabricile din România, din 1869 până în 1990.
Dintre ele, astăzi se mai fabrică în ţară doar 11 mărci mari, toate sub licenţa a patru producători internaţionali de bere. De la restul au mai rămas doar pahare sau etichete în colecţiile unor împătimiţi.
Gheorghe Stoian, fost director comercial al Fabricii de Bere Rahova: „România a pierdut toată industria berii. Importăm hamei, când de la Rupea până la Huedin era peste tot, vedeai hameiul peste tot. Nu mai este. Orzul? Nu mai este!”

Unul dintre bogaţii lumii investeşte de peste 15 ani în România. Cumpără terenuri agricole pe bandă, însă nu cu scopul de a face agricultură intensivă şi producţii-record, ci doar pentru a-şi pune banii la păstrare în active de care este sigur că îşi cresc valoarea cu fiecare an care trece, anunţă Agrointel, citat de stiripesurse.ro.  În anul 2001, contele austriac Andreas von Bardeau (descendent al familiei de Habsburg) a găsit oportunitatea să cumpere teren şi a văzut potenţialul din agricultura din România, conform declaraţiei celor de la Bardeau pentru Agrointeligenţa Top 100 fermieri.

Potrivit site-ului transparenta-bugetara, citat de hotnews.ro, Academia  si-a rasplatit sefii cu sporuri de conducere de peste 100.000 de euro, potrivit  executiei bugetare.
Institutia a fost infiintata prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012, initiata de parlamentarii Marian Saniuta, Eugen Badalan, Ion Mocioalca, Adrian George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea si Teodor Melescanu (sursa).
Primul presedinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, vicepresedintele a fost chestorul de politie Gheorghe Popa, iar secretarul general – colonelul (r) Gheorghe Boaru (sursa). Tot prin vot secret, adunarea generala i-a ales pe generalul de brigada (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar si comisarul-sef de politie Stefan Pruna in functiile de presedinti ai celor trei sectii stiintifice: Stiinte Militare, Informatii si Securitate Militara, Ordine Publica si Siguranta Nationala, potrivit sursei citate.

Câteva mii de ani de puşcărie şi-au dat întâlnire la îngropăciunea celui mai notoriu interlop ai anilor ’90. Asta, pentru că peste trei mii de apropiaţi ai celebrului Fane Spoitoru, mulţi dintre ei veterani cu ani grei de prizonierat, în închisoare, au venit să-l vadă pe fostul puşcăriaş şi lider al ţiganilor, la capătul ultimului său drum pe lumea asta. Care lume l-a băgat la pârnaie. Marşurile funerare au fost înlocuite cu jelaniile maneliştilor, spre disperarea popilor veniţi să-i slujească la căpătâi.
După două zile în care Ion Titişor, alias Fane Spoitoru, zis şi Prinţul, a fost privegheat cu mititei şi prohodit cu manele, într-un cort de nunţi amplasat pe un teren de fotbal, din baza sa sportivă din Cernica, rudele, prietenii şi chiar preopinenţii temutului interlop au transformat istoricul cimitir Bellu într-un club de manele, cu batista de pe ţambal în bernă.

Din nefericire pentru cei ce locuim aici, nu mai este o noutate pentru nimeni faptul ca primarul Catalin Chereches trateaza bugetul public ca pe propriul buzunar si ca el chiar crede ca ii sunt premise si ingaduite toate, atata vreme cat se afla in fruntea bucatelor.
Ca sa-l contrazicem putin, dar si pentru a-i ajuta sa vada corect realitatea pe cei pe care i-a orbit cu farmecele sale, la fel si pe cei carora le-a cumparat cumva tacerea, astazi va spunem raspicat faptul ca acel gard a fost facut de o firma de casa a primarului nostru.
Firma se numeste a SC DODO AMA SRL si este reprezentata de administratorul Adrian Pischis, iar pentru aceasta lucrare pompos numita „Imprejmuire la str. Horea nr 46A si nr 46 B” a incasat exact 45.635,36 de lei.

Obiceiul locului în Săpânţa face ca după o vreme, în acelaşi loc de veci, să fie îngropat un alt membru al familiei. Conform tradiţiei, mortului i se aşterne la cap o nouă cruce.
Multă vreme nimeni nu şi a pus însă problema ce se întâmplă cu toate crucile vechi care au fost scoase pentru a face loc celor noi. Multe dintre crucile de patrimoniu, crucile lui Pătraş au ajuns astfel fie pradă interperiilor, fie obiectul unui trafic internaţional cu astfel de obiecte, trafic organizat, se pare, chiar de reprezentanţii bisericii.  
Mai nou, alertate asupra acestui fenomen de jaf organizat, de către un sătean de frunte, familiile îşi iau crucile vechi acasă, imediat după ritualul de înhumare.  

Cele mai mari 50 de companii americane - între care Apple, Wall-Mart, General Electric ș.a. - au ascuns circa 1.400 de miliarde de dolari între anii 2008 și 2014 în paradisuri fiscale, cu scopul de a-și reduce plata impozitelor, afirmă un studiu al Oxfam-SUA publicat joi și citat de AFP, informează agerpres.ro.
Aceste sume au tranzitat printr-o rețea ,,opacă și secretă'' formată din 1600 de filiale în paradisuri fiscale, susține documentul publicat în plin scandal declanșat de dezvăluirile din ,,Panama Papers''.
În același timp, aceleași întreprinderi au fost totuși ,,'principalele beneficiare de sprijinul contribuabililor'' americani, ele fiind destinatarele a 11.000 de miliarde din fondurile publice prin garanții asupra împrumuturilor sau ajutoare federale directe, indică raportul.

Memoria ei este incredibilă. Margareta se întoarce cu uşurinţă în timp 70 de ani, la cea mai fericită zi a copilăriei sale. Nu e mare lucru, dar amintirea apropierii de tatăl ei îi trezeşte emoţii. Oftează.
„Eram micuţă, aveam 4-5 ani. Eram cu el de mână, tata mă legăna înainte-înapoi, în joacă. Treceam pe lângă cofetăria unde se vindea bragă. Niciodată nu am cerut ceva, nu am plâns pe la vitrine. Numai că în clipa în care am ajuns în dreptul cofetăriei, eu am întors capul şi m-am uitat lung, lung, în vitrină. Tata m-a observat şi a râs. Ne-am întors şi am intrat să-mi dea să beau bragă. Asta e singura amintire frumoasă legată de el”.
Scena se petrecea imediat după război, la Turnu Severin, într-o zi călduroasă de vară în care umezeala ridicată din Dunăre urca spre munte.