Apel pentru competenţă în instituţiile publice de cultură
În această perioadă se discută în Parlamentul României prevederi legale importante de care depinde calitatea actului managerial în instituţiile publice de cultură din România. De asemenea, la nivel local, sunt organizate concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţii publice de cultură. În acest context, mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atrag atenţia Ministerului Culturii, Comisiilor de Cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, Primăriei Capitalei, autorităţilor locale, politicienilor şi altor profesionişti din domeniu asupra unor principii şi proceduri care afectează în prezent grav calitatea actului managerial în sectorul cultural public.
Apelul pentru competenţă în instituţiile publice de cultură este semnat de personalităţi culturale, operatori din domeniul cultural din România şi de artişti a căror voce se face astfel auzită în sprijinul respectării legii, în dorinţa de a îmbunătăţi mediul cultural.
Apelul a fost redactat de către Gianina Cărbunariu (regizor, Asociaţia DramAcum), Cristina Modreanu (critic de teatru, preşedinte Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului), Ioana Tamaş (specialist în management şi politici culturale), Dragoş Neamu, manager cultural (preşedinte Reţeaua Naţională a Muzeelor din România), Raluca Pop (facilitator cultural, preşedinte asociaţia MetruCub-resurse pentru cultură).
În atenţia:
Ministerului Culturii
Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Senatului
Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor
Primăriei Municipiului Bucureşti
În contextul organizării în acest an a unei serii de concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţiile publice de cultură, mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atragem atenţia asupra problemelor din procesul de selecţie şi evaluare.
Organizarea concursurilor de management şi intrarea în legalitate, în unele cazuri după ani de zile de interimat, este o oportunitate pentru reînnoirea sistemului instituţional cultural din România. De aceea, facem apel la responsabilitatea pe care autorităţile publice – Ministerul Culturii, primării şi consilii judeţene – o au faţă de performanţa instituţiilor de cultură din subordine.
Prin condiţiile de concurs pe care acestea le impun, prin regulamentele pe care le stabilesc şi prin modul de alcătuire a comisiilor de experţi de care depinde evaluarea candidaţilor, autorităţile publice au datoria de a permite şi de a sprijini accesul în sistemul cultural al unor persoane cu competenţe manageriale valide în contextul cultural internaţional. Oameni care au demonstrat că au o viziune asupra instituţiilor româneşti de cultură în acord cu tendinţele artistice actuale, cu dinamica consumului cultural şi, cel mai important, cu misiunea pe care cultura publică o are în societate, sunt cei care ar trebui să fie sprijiniţi pentru conducerea acestor instituţii. De asemenea, din respect pentru cheltuirea banului public în România, procesul de evaluare şi selecţie trebuie să fie transparent şi asumat, atât de către autorităţile publice care îl organizează, cât şi de către evaluatorii individuali care participă. Acest lucru trebuie să fie valabil nu doar în faza concursului pentru numirea pe post, ci şi la evaluările anuale şi finale.
Trăind şi lucrând în umbra personalităţilor care nu pot fi contestate, profesioniştii din sectorul cultural s-au obişnuit de-a lungul timpului să accepte tacit mai multe practici neperformante şi nedemocratice în managementul instituţiilor publice de cultură. Un sistem osificat, moştenit de dinainte de 1990, se opune în acest moment calităţii actului managerial în cultura publică şi hrăneşte teama artiştilor şi a altor specialişti de a acţiona din interiorul sistemului. Aplicarea prevederilor legale în litera şi nu în spiritul lor, permanentizarea directoratului în cazul unor personalităţi care au deţinut timp de decenii funcţii de conducere în instituţii publice de cultură, excluderea experţilor calificaţi în management şi politici culturale din comisiile de concurs şi, ulterior, din comisiile de evaluare, conflictele de interese ce compromit actul evaluării, conducând de multe ori la menţinerea aceloraşi contracte de management şi directori de instituţii – toate acestea sunt simptome ale unei lipse de disponibilitate pentru adaptarea reală la dinamica culturală actuală, la nevoile publicului şi ale rolului culturii publice în societatea prezentă.
Avem convingerea că schimbările legislative permanente în domeniu nu generează în mod automat şi îmbunătăţirea sau transparentizarea actului managerial în cultură, cât timp nu se conştientizează responsabilitatea instituţiilor publice de cultură faţă de societate, ceea ce este o chestiune de management şi politici culturale deopotrivă. Competiţia reală pentru posturile de manageri în instituţiile publice de cultură, asigurarea accesului cu şanse egale al unor oameni competenţi, care şi-au dovedit deja capacitatea managerială chiar şi în afara sistemului, este singura cale prin care ecosistemul cultural românesc poate fi reconectat la realitate şi i se poate restitui misiunea publică reală şi nu doar clamată.
Solicităm audienţe din partea instituţiilor cărora le este adresat prezentul Apel, împreună cu organizarea din partea acestora a unor dezbateri publice pe temele enunţate în Apel.
Apel pentru competenţa în instituţiile publice de cultură
Respectarea legislaţiei culturale trebuie să se realizeze în spiritul şi nu exclusiv în litera ei, eliminând subterfugiile legislative şi rabatul de la calitatea profesională;
Pentru transparentizarea procesului de evaluare a candidaţilor pentru postul de manager al unei instituţii publice de cultură, lista cu membrii comisiei trebuie făcută publică la finalul concursului, împreună cu CV-urile care să demonstreze competenţele lor nu numai în domeniul de activitate al instituţiei de cultură, dar şi în management şi politici culturale;
Proiectele de management cîştigătoare trebuie să fie publicate pe site-ul institutiei, dat fiind faptul că ele sunt de interes public. Publicul este primul beneficiar al strategiilor manageriale şi artistice, de aceea el trebuie informat în ceea ce priveste direcţia pe care urmează să o aducă un nou manager;
La anunţarea rezultatelor, comisia de selecţie trebuie să justifice alegerea făcută în scris;
Proiectele de management şi actul managerial trebuie evaluate nu numai pe baza unor criterii cantitative, aşa cum este redusă acum evaluarea, ci pe baza unor criterii profesionale calitative;
Sistemul cultural public din România trebuie să fie deschis profesioniştilor din domeniile artistice şi ale managementului cultural. În prezent, instituţiile publice de cultură reprezintă structuri ermetice, în care accesul la poziţii de conducere este permis numai profesioniştilor din interior;
Criteriile rigide de pregătire profesională necesare pentru înscriere la concursul de management, precum deţinerea din partea candidatului a unei diplome de licenţă în domeniul de activitate al instituţiei sau „x” ani de experienţă în sectorul public, trebuie eliminate. Proiectele de management şi actul managerial ar trebui evaluate în baza unor criterii profesionale adaptate mediului cultural şi în baza rezultatelor obţinute. Acest pas s-a făcut demult cu rezultate pozitive în state din Europa în mod vizibil mai avansate decât noi sub aspectul administrării culturale;
Limitarea numărului de evaluatori la 7 membri. Deşi legislaţia nu specifică un număr minim şi maxim legal acceptat, limitarea e necesară pentru simplificarea procesului de decizie în actul de evaluare şi de atribuire a mandatului de manager, dar şi pentru ajustarea cheltuielilor exagerate din banii publici pentru serviciile oferite de către evaluatori, în actualul context de criză economică care a afectat dramatic sectorul cultural;
Aprecierea de către ordonatorii de credite a proiectelor acelor candidaţi care oferă soluţii sustenabile şi realiste de creştere a resurselor extra-bugetare, cu consecinţe pozitive asupra calităţii programelor, serviciilor şi a produselor culturale oferite. Trebuie eliminat riscul ca instituţii culturale dependente aproape exclusiv de bugetul de stat să devină inerte, să promoveze mediocritatea şi suficienţa în actul cultural, sub protecţia garanţiei faptului că salariile şi utilităţile sunt acoperite lunar de către ordonatorii de credite;
Instituţiile publice de cultură trebuie să nu se mai comporte ca entităţi comerciale în ceea ce priveşte actul artistic propus publicului, ci să-şi asume faptul că sunt finanţate pentru a îndeplini o misiune publică: accesul la cultură, garantarea libertăţii de exprimare, păstrarea şi creşterea patrimoniului cultural. Atât autorităţile publice, cât şi managerii de instituţii şi angajaţii acestora trebuie să îşi asume calitatea publică pe care deciziile şi acţiunea lor o implică;
Buna administrare a banului public presupune transparenţa, astfel încît devine necesară publicarea pe site-urile instituţiilor publice de cultură a bugetelor anuale, alături de rapoartele narative de activitate. Nu doar profesioniştii în cultură, ci toţi cetăţenii României trebuie să poată consulta felul în care sunt investiţi banii în instituţiile publice de cultură.
Semnatari
Iniţiatori:
Gianina Cărbunariu, regizor, Asociaţia DramAcum
Cristina Modreanu, critic de teatru & curator, preşedinte Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului
Ioana Tamaş, specialist în management şi politici culturale
Dragoş Neamu, manager cultural, preşedinte Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
Raluca Pop, facilitator cultural, preşedinte Asociaţia MetruCub-resurse pentru cultură
Adeziuni – în ordine alfabetică (lista este deschisă):
Ada Solomon, producător de film, director al Asociaţiei Culturale NexT
Adrian Bojenoiu, curator, Club Electroputere
Alexandra Zbuchea, specialist marketing cultural, prodecan Facultatea de Management, SNSPA
Alexandru Berceanu, regizor, Asociaţia dramAcum
Alexandru Ion, actor, co-fondator Ideo Ideis
Anamaria Marinca, actriţă
Anca Ioniţă, lector universitar, UNATC Bucureşti
Anca Drăgoi, manager Partnership for the Arts
Andreea Borţun, scenarist, vicepreşedinte Asociaţia T.E.T.A
Andreea Căpitănescu, coregraf, curator şi manager cultural WASP şi Asociaţia 4 Culture
Andreea Vălean, regizor, Asociaţia dramAcum
Angelica Iacob, manager cultural, Global Mindscape
Bogdan Georgescu, dramaturg şi regizor
Carmen Vioreanu, traducător, lector Universitatea din Bucureşti
Catinca Drăgănescu, regizor şi dramaturg
Cătălina Buzoianu, regizor
Cinty Ionescu, artist video
Claudia Cîrlig, manager cultural
Claudia Pamfil, arhitect urbanist, director Asociaţia Grupul pentru Dezvoltare Locală
Corina Şuteu, expert internaţional, politici culturale comparate, preşedinte Film ETC.
Cosmin Manolescu, coregraf şi manager cultural
Dan Perjovschi, artist
Delia Popa, artist vizual, organizaţia ArtCrowd-artişti în educaţie
Diana Dochia, preşedinte Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România
Elena Vlădăreanu, jurnalist, scriitor
Eugenia Barbu, preşedinte A.C.T.O.R. (Asociaţia Culturală pentru Teatru şi Origami din România)
Farid Fairuz, artist & manager independent, Asociaţia Solitude Project/Căminul Cultural
Florentina Bratfanof, manager cultural, Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului
Ioana Păun, regizor
Iulia Popovici, critic şi curator de artele spectacolului, Observator Cultural
Jean-Lorin Sterian, curator Lorgean theatre
Lucian Ban, pianist, compozitor şi curator de jazz, New York
Luiza Zamora, istoric de artă, Asociaţia 37
Maria Manolescu, dramaturg
Marian Popescu, expert politici culturale, critic de teatru
Marius Chivu, scriitor şi jurnalist cultural, Dilema veche
Mihaela Michailov, dramaturg, jurnalist cultural
Mihaela Murgoci, manager de proiecte cultural-educative, Asociaţia Translucid
Mihaela Sîrbu, actriţă, profesor UNATC Bucureşti, preşedinte Fundaţia Teatrul fără frontiere
Miki Branişte, director al Festivalului TEMPS D’IMAGES, Cluj
Minodora Cerin, coordonator proiecte, Formare Culturală
Mircea Vasilescu, preşedinte Fundaţia Soros România
Mirella Patureau, critic de teatru, cercetător în artele spectacolului, CNRS Franţa
Miruna Runcan, critic de teatru, profesor UBB Cluj
Monica Istrate, regizor de film, secretar general Asociaţia Culturală Graphis 122
Nicolae Mandea, conferenţiar universitar, UNATC Bucureşti
Nina Tintar, consultant-coordonator proiecte/programe culturale
Oana Stoica, jurnalist cultural
Peca Ştefan, dramaturg, membru DramAcum
Radu Popescu, dramaturg şi regizor de teatru, director executiv al Asociaţiei TEATRUL.RO, coordonator Teatrul Apropo şi Bucharest Fringe
Raluca Bem-Neamu, preşedinte Asociaţia Da’ De Ce
Raluca Bibiri, TVR
Robert Bălan, jurnalist cultural, regizor
Rodica Buzoianu, Asociaţia Uma Ed
Roxana Wring, preşedinte Asociaţia Pro_Do_Mo
Saviana Stănescu, dramaturg, profesor de teatru şi scriere dramatică, New York
Sebastian Gheorghiu, evaluator şi manager cultural, director Exces Music
Sorin Tranca, antreprenor, fondator friends advertising şi ffff.ro
Theodor Cristian Popescu, regizor
Tudor Giurgiu, regizor, preşedinte Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc
dr. Valer Rus, director Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov
Velica Panduru, scenograf
Vlad Massaci, regizor
Victor Rebengiuc, actor