Cât de adevărat este, de fapt, blestemul mumiei egiptene?

Scris de Ioana Matei. Posted in Ancheta


La câteva luni de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon în 1922, bărbatul care a finanțat lucrările de excavare, George Herbert, al cincilea Conte de Carnarvon din Anglia, s-a îmbolnăvit și a murit. Astfel, oamenii nu au avut nevoie de prea multe dovezi pentru a ajunge la concluzia că „blestemul mumiei” l-a răpus pe conte.
„Blestemul de 3.000 de ani al faraonului îmbolnăvește familia Carnarvon” arăta un titlu pe prima pagina a unui ziar din Louisville, Kentucky la data de 21 martie 1923. Titluri similare au apărut în publicații din întreaga lume. Contele a suferit o infecție care ar fi rezultat în urma unui accident de bărbierit, atunci când George Herbert a tăiat o înțepătură de țânțar. Presa a susținut că și soția sa, Almina Herbert, s-a îmbolnăvit, însă aceasta s-a recuperat și a trăit până în 1969, murind la vârsta de 93 de ani.
În ciuda longevității lui Almina, decesul soțului său duce la întrebarea: Există vreo dovadă care să susțină existența unui blestem al mumiei?



Deși conceptul de „blestem” ar putea părea ridicol, oamenii de știință l-au studiat multă vreme. Încercând să stabilească dacă un patogen antic ar fi cauzat „blestemul”, cercetătorii au folosit modele matematice pentru a stabili cât de mult ar putea supraviețui un patogen într-un mormânt, potrivit unor studii publicate în 1996 și 1998 în jurnalul Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.

Asocierea blestemelor cu mumiile exista chiar înainte de descoperirea mormântului lui Tutankhamon

Cu toate acestea, studii mai recente resping această probabilitate. O analiză a petelor maronii de pe mormântul lui Tutankhamon a descoperit că „organismul care a creat petele nu este activ”, a scris o echipă de cercetători într-un studiu publicat în 2013 în jurnalul International Biodeterioration & Biodegradation.

Mai mult, un studiu publicat de Mark Nelson, profesor de epidemiologie și medicină preventivă la Universitatea Monash din Australia, nu a găsit dovezi că cei care au intrat în mormânt au murit la vârste neobișnuit de fragede. Studiul a analizat 25 de oameni care au muncit sau au intrat în mormânt la scurt timp după ce a fost descoperit. În medie, oamenii care au intrat în mormânt au murit la vârsta de 70 de ani, o vârstă la care moartea nu era neobișnuită în secolul XX. Studiul nu a descoperit „dovezi care să susțină existența unui blestem al mumiei”, a scris Nelson într-un studiu publicat în 2002 în revista British Medical Journal, potrivit Live Science.

Alți savanți sunt de acord că asocierea între blesteme și magie cu mumiile egiptene exista chiar înainte de descoperirea mormântului lui Tutankhamon. „Ideea că Egiptul era un tărâm al misterelor exista chiar de pe vremea grecilor și romanilor”, a spus Ronald Fritze, profesor de istorie la o universitate din Alabama. „În timp, egiptenii au fost asociați cu tot felul de concepții supernaturale și magice”, a adăugat Fritze.

„Oamenii vor ca viața să aibă sens”

Cinematografia a contribuit, de asemenea, la asocierea unui blestem cu mumiile egiptene, a precizat Eleanor Dobson, profesor de literatură engleză la Universitatea din Birmingham. „În esență, chiar înainte de moartea Contelui de Carnarvon, publicul era instruit să vadă descoperirile din Egipt prin prisma unor narațiuni cu teme gotice”, a adăugat Dobson.

Totodată, atunci când Titanicul s-a scufundat în 1912, unii oameni au crezut că mumia unei împărătese de la Muzeul Britanic ar fi cauzat tragedia.

Chiar și în zilele noastre, unii oameni continuă să asocieze descoperirile arheologice și evenimente contemporane cu blesteme. Atunci când un sicriu masiv, vechi de 2.000 de ani, a fost găsit în Alexandria, Egipt, în 2018, unele persoane s-au temut că deschiderea sa va declanșa un blestem. În mod similar, atunci când o navă a blocat Canalul Suez în 2021, unii oameni au încercat să dea vina pe mumii, susținând că mumiile mai multor faraoni egipteni urmau să fie transportate într-un muzeu din Fustat.

„Oamenii vor ca viața să aibă sens și să nu fie haotică și aleatorie. În mod tradițional, religia a satisfăcut acea nevoie de a ne explica propria existență. Însă, mulți oameni au apelat la credințe supernatural și magice, iar acestea includ și blesteme”, a mai spus Fritze.

https://www.descopera.ro/istorie/19793972-cat-de-adevarat-este-de-fapt-blestemul-mumiei-egiptene

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2021