Justiţia, „câmp tactic” pentru SRI? Cum a închis CSAT dosarul ofiţerilor acoperiţi dintre magistraţi. Judecător: Răspunsul e lapidar
Scandalul ofiţerilor acoperiţi din justiţie a ţinut agenda publică a anului trecut, CSM cerând preşedintelui României să verifice dacă oameni ai serviciilor secrete sunt infiltraţi printre judecători şi procurori. Totul în condiţiile în care generalul SRI Dumitru Dumbravă a vorbit, într-un interviu, despre instanţe ca fiind un "câmp tactic" pentru Serviciul Român de Informaţii.
Acum, după aproape un an de la izbucnirea scandalului, CSAT a constatat, potrivit unui comunicat de presă, că în rândul judecătorilor, procurorilor, al personalului de specialitate juridică asimilat acestora nu sunt lucrători operativi, agenţi acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Administraţia Prezidenţială precizează că, la dispoziţia preşedintelui Klaus Iohannis şi la solicitarea CSM şi a Ministrului Justiţiei, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin instituţiile abilitate, veridicitatea declaraţiilor magistraţilor în sensul că cei în cauză nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
"În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora", se arată în comunicat.
În mai 2015, CSM a decis sesizarea CSAT pentru a verifica dacă în rândul magistraţilor există agenţi sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Plenul CSM a luat această decizie la solicitarea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, care a cerut să fie făcute demersurile necesare pentru verificarea şi eliminarea din rândul magistraţilor a eventualilor colaboratori ai serviciilor secrete.
Răspunsul CSAT nemulţumeşte însă UNJR. Preşedintele acesteia, Dana Gârbovan, a comentat că răspunsul de la Cotroceni este unul „lapidar”, fără a fi însoţit de documente clare care să-l susţină.
"CSAT e singurul organism care are dreptul să facă astfel de verificări. Acum aşteptăm publicarea acestei decizii a CSAT şi a documentelor oficiale care o însoţesc. Răspunsul CSAT nu prevede la ce servicii de informaţii s-a făcut referire, sunt toate, sunt o parte, în mod concret, ce fel de verificări au fost efectuate şi ce perioadă au vizat. Răspunsul CSAT e lapidar", a spus Gârbovan, într-o intervenţie la B1.
Judecătoarea a precizat că "pornind de la interviul lui Dumbravă şi alte declaraţii publice am cerut CSAT să ne comunice numărul hotărârilor date de instituţie care vizează justiţia. Inclusiv implicarea serviciilor în lupta anticorupţie, dacă există, în ce constă în mod efectiv". "Luăm în considerare posibilitatea de a ne adresa justiţiei", a a adăugat ea.
"Apreciem că e foarte important ca problema care afectează independenţa justiţiei să fie lămurite clar şi public", a mai spus preşedintele UNJR.
Contestaţii anul trecut. „Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizaţi”
Uniunea Judecărorilor alături de Asociaţia Magistraţilor şi Asociaţia Procurorilor, a contestat anul trecut şi decizia CSM care decisese că afirmaţiile generalului Dumbravă că justiţia e câmp tactic pentru SRI nu au afectat independenţa justiţiei.
„În primul rând, hotărârea s-a bazat pe nişte note secrete ale SRI transmise la cererea Inspecţiei Judiciare. Independenţa justiţiei nu este un drept al acestuia, ci un drept al cetăţeanului, este dreptul cetăţeanului să aibă acces tocmai la aceste explicaţii date de către SRI. Aceasta era esenţa în cauză, ce a însemnat şi ce a implicat interviul dat de domnul Dumbravă. Or, răspunzându-se prin note secrete şi CSM fundamentându-şi hotărârea pe aceste secrete, este, din punctul nostru de vedere, o încălcare a însăşi noţiuni de independenţă a justiţiei. Am arătat că hotărârea CSM nu este motivată în mod real, în condiţiile în care argumentele asociaţiei nu sunt deloc avute în vedere şi analizate. În final, am arătat că, din punctul nostru de vedere, se face o interpretare greşită a noţiunii de independenţă a justiţiei şi de aparenţă a acesteia", a susţinea Dana Gârbovan, la acea vreme.
De asemenea, preşedintele AMR, Gabriela Baltag, a spus atunci, în faţa membrilor Plenului CSM, că "nu neagă nimeni că fenomenul corupţiei a prins, în mod nefericit, în mrejele sale şi sistemul judiciar", dar este de părere că Serviciul Român de Informaţia nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupţie de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească "pârghiile pentru eradicarea corupţiei de la nivelul justiţiei".
"Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizaţi şi că instanţele ar fi cablate şi că sunt monitorizate discuţiile din birouri. Ar fi grozav de grav aşa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării şi când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanţie mai avem la confidenţialitatea actului deliberării. Încredere în justiţie a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraţilor nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu ştie câtă muncă şi cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociaţiilor", a afirmat Baltag.