Topul finanţatorilor politici în 2014. Cât mai costă în România locul de europarlamentar şi cel de preşedinte

Datele din registrele financiare ale partidelor arată că cele mai multe fonduri private au ajuns în 2014 la PSD, principala formaţiune aflată la guvernare, dar şi că partidele au pus anul trecut, pe locurile eligibile din lista pentru europarlamentare, o „taxă” care a atins şi 70.000 de euro.
Singurul candidat la alegerile prezidenţiale care apare în lista oficială a sponsorilor politici în 2014 este Klaus Iohannis, cu o donaţie care echivalează însă cu indemnizaţia lunară pe care actualul preşedinte o primeşte la Palatul Cotroceni – 9.500 de lei. Victor Ponta şi-a finanţat partidul, aşa cum arată registrele oficiale, doar prin intermediul soţiei, care a candidat, la rându-i, la europarlamentare, în acelaşi an, în timp ce Elena Udrea a avut ca interfaţă o firmă de transport de marfă în care este acţionară.
Departe de a oferi imaginea detaliată a finanţării campaniilor pentru europarlamentare şi prezidenţiale din 2014, partidele au făcut publice numele celor care le-au sponsorizat cu acte în anul precedent. Datele publicate în Monitorul Oficial arată că locurile care garantau intrarea în Parlamentul European au fost „taxate”, pentru acoperirea cheltuielilor electorale, şi cu 70.000 de euro, dar şi că partidele s-au bazat în continuare, pe lângă sumele vărsate în conturile lor de actualii europarlamentari, pe banii unor sponsori cu tradiţie, unii dintre ei titulari de contracte cu statul.
Cât a costat, în România, un loc de europarlamentar
Intrarea garantată în Parlamentul European a costat, dincolo de angajamentele de campanie ale fiecărui candidat, şi în acte. Remuneraţi în Parlamentul European cu o indemnizaţie lunară de 7000 de euro, foştii deputaţi care şi-au dorit un nou mandat în 2014 au ajuns să fie declaraţi de propriile partide şi cei mai importanţi finanţatori ai anului.
Cel mai mult a cotizat pentru locul întâi din listă eurodeputatul Cristian Preda care apare în raportul oficial al finanţării PMP ca donator al sumei de 292.214 lei, echivalentul a 70.000 de euro. Pentru poziţiile care le asigurau realegerea, liberalii au plătit, la rându-le, în jur de 50.000 de euro. În vârful topului sponsorilor PNL se află, astfel, Cristian Buşoi (cu 242.000 de lei), fost şef al Casei Naţionale de Sănătate, dar şi Adina Vălean (222.600 de lei), soţia fostului lider PNL, Crin Antonescu.
La PDL, cotizaţia impusă candidaţilor eligibili a fost mai mică, dar nu cu mult. Astfel, capul de listă Theodor Stolojan a finanţat partidul cu 159.950 de lei, echivalentul a 38.000 de euro, în timp ce Monica Macovei a plătit pentru acoperirea costurilor de campanie 113.812 lei, adică 27.000 de euro. Aflat pe locul al patrulea, cu garanţii semnificative de realegere, Marian Jean Marinescu a sponsorizat PDL cu 98.090 de lei (23.000 de euro).
Tot 27.000 de euro a fost şi „taxa” practicată de PSD. Promovată ulterior comisar european, Corina Creţu a plătit, în contul locului întâi pe lista PSD decisă în luna mai, 111.501 lei, adică 26.500 de euro. Cu sume aproximativ egale au venit la partid Daciana Sârbu (111.477 de lei), Viorica Dăncilă (114.402 lei), Claudiu Tănăsescu (111.562 de lei) ori Victor Boştinaru.
