De ce Monarhia n-a salvat România. Momentele care ne-ar fi putut schimba istoria
Monarhia nu a salvat România. Nu a fost lăsată, nu a putut, nu a vrut, nu am vrut noi asta. Sunt multe motive. În cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea de sub comunism, monarhia şi România au trecut printr-un lung şir de nesincronizări. Năzuinţele populaţiei, ale politicienilor şi ale Casei Regale rareori s-au întâlnit. Am avut un Rege fără coroană, politicieni monarhişti care au întărit republica şi un milion de oameni care au ieşit în stradă în 1992, când Mihai I s-a întors în România, dar care n-au mişcat un deget în desele ocazii când acesta a fost izgonit de autorităţi.
De multe ori, Regele a fost folosit în bătăliile politice – s-au câştigat alegeri cu Regele la braţ. De multe ori, Regele a fost pasiv, aşteptând să vină istoria peste el. Cu timpul, a obosit să-şi mai ceară tronul. A cerut însă palatele şi proprietăţile confiscate de comunişti. Iar cei care i-au fost duşmani în anii ’90 i le-au dat. A fost un pact dureros. Milioanele de români care strigaseră „Nu mai vrem 10 mai/ fără Regele Mihai!“ au privit lung la pozele în care Ion Iliescu zâmbea mai larg ca niciodată la braţul „ex-regelui“. În 2003, a venit vremea lui Adrian Năstase să zâmbească la dreapta Maiestăţii Sale: premierul primea din mâna monarhului distincţia „Omul anului“ la gala premiilor VIP. Presa quality folosea cuvântul „şocant“. În trena acestei reconcilieri istorice, noua generaţie a Casei Regale a devenit tot mai activă şi mai conectată la zona politică. Principele Duda a fost numit membru al Guvernului Năstase, iar în 2009 a avut o tentativă de a candida la alegerile prezidenţiale. De-a lungul ultimului deceniu, voci importante din viaţa publică românească s-au întrebat, cu îngrijorare, unde va ajunge Casa Regală cu un port-stindard precum Radu Duda.
Adrian Năstase: „Dacă tu, Rege, nu mă recunoşti, cum vrei să-ţi dau eu ţie paşaport?“ Ianuarie 1990 – Regele Mihai îşi afirmă dorinţa de a reveni pe tronul României. Primii membri ai Familiei Regale care se întorc în România sunt principesele Margareta şi Sofia. Aprilie 1990 – Regele Mihai înceară să vină în România, însă este oprit pe aeroportul din Zürich. Existau îngrijorări cu privire la instabilitatea pe care ar fi adus-o Regele înainte de primele alegeri de după Revoluţie. „Iliescu, care e o vulpe bătrână, îşi dădea seama că Regele este un adevărat pericol“, a declarat Neagu Djuvara într-un interviu pentru „Adevărul“. Decembrie 1990 – Regele Mihai şi Regina Ana aterizează pe Aeroportul Otopeni, într-o vizită neanunţată. Cuplul regal este întors din drumul spre Curtea de Argeş sub motivaţia că intrase în ţară fără viză, cu paşapoarte daneze. Regele şi Regina sunt nevoiţi să se întoarcă imediat în Elveţia. Petre Roman a fost unul dintre cei mai vocali oponenţi ai Regelui Mihai, la acea dată. În prima parte a anului 1990, premierul României declarase într-un interviu acordat postului de televiziune francez „Antenne 2“ că Regele Mihai este „o relicvă a istoriei“. Azi, Petre Roman este mai temperat: „Înţelegerea era ca Regele să vină în 1991 de Paşte şi să fie primit de noi cu toate onorurile. Din păcate, nu a respectat acel acord şi a venit în mod intempestiv în decembrie 1990. Puteam să luăm ca atare acea venire, dar eram totuşi o putere legitimată prin vot, prin tot ce vrei. Cred că Regele trebuia să ţină cont de acest lucru şi să vină în baza unei înţelegeri. Episodul rămâne foarte neplăcut, deoarece s-a creat impresia că el a fost hăituit“. „Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog»“ Adrian Năstase, ministru de Externe al României la acea dată, spune că problema paşaportului era una reală, iar că membrii familiei regale ar fi primit paşapoarte, dar au refuzat să le solicite. „Pentru a obţine paşaport românesc, Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog». Ceea ce Regele nu a dorit să facă. A fost o chestiune de principiu: dacă tu, Rege, nu mă recunoşti, cum vrei să-ţi dau eu ţie paşaport, dacă tu nu mă recunoşti? Dacă eu nu exist pentru tine, cum să-ţi dau paşaport? Regele a spus că în 1947 i s-a retras cetăţenia şi că trebuia să i se redea automat. Era o discuţie de orgolii“, ne-a declarat Adrian Năstase. 25-27 aprilie 1992 –Regele Mihai se întoarce în România, de Paşte. Sute de mii de oameni vin să-i asculte discursul rostit din balconul Hotelului Continental. Regele mi-a lăsat impresia şi la 23 august, şi în prezent că e o personalitate manipulată de cei din jur. Nu l-am simţit pe Rege ca fiind el activ la începutul anilor ‘90. Eram activi noi, presa, şi partidele de opoziţie, care îl foloseam ca o bâtă împotriva lui Ion Iliescu. Ion Cristoiu, directorul revistei „Historia“ Iunie 1992 - Regelui i se propune de către preşedintele PNL, Radu Câmpeanu, să fie candidatul liberalilor la alegerile din toamna acelui an. Regele refuză şi îşi afirme din nou hotărârea de a reveni în ţară ca Rege, nu ca politician. 7 octombrie 1994 - Regele ajunge din nou pe Aeroportul Otopeni, dar este întors de autorităţile din Regele – agent de campanie electorală Imaginea Regelui a fost intens folosită în scop electoral la alegerile din 1992 şi 1996. Ion Cristoiu e de părere că „Regele era folosit mai mult ca un element de contracarare a lui Ion Iliescu. Îl prezentai pe Rege şi rezulta cât de comunist şi obtuz e Iliescu în comparaţie cu el. Chiar şi noi, cei din presă, eram regalişti ştiind că asta îl supără pe Ion Iliescu“. România, care nu-i acordă viză de intrare. După acest episod, se vehiculează declararea Regelui Mihai drept persona non-grata în România. 1996 – Pe parcursul campaniei electorale pentru Preşedinţie, Emil Constantinescu declară că, în cazul în care va fi ales şef de stat, se va implica în revenirea României la statutul de monarhie şi întoarcerea Regelui Mihai pe tron. După ce a câştigat scrutinul prezidenţial, Emil Constantinescu a abandonat tema monarhistă. „Dacă prin absurd ceream un referendum, eram cinic, pentru că după aceea puteam să spun: iată ce am vrut să fac, dar poporul a ales 5-7% pentru revenirea la monarhie“, ne-a declarat Emil Constantinescu. Februarie 1997 – Regele primeşte, în sfârşit, paşaportul românesc şi revine în România. Este învestit de preşedintele Constantinescu cu misiunea de a reprezenta interesele ţării noastre în efortul de aderare la NATO. După încheierea acestei misiuni fără izbândă (România nu a fost admisă în NATO la Summitul de la Madrid, 1997), Regele Mihai se întoarce în Elveţia, întrucât autorităţile române nu i-au restituit proprietăţie confiscate de comunişti.