Ce ştim şi ce nu ştim despre cavaleri şi cavalerism ?
De la Cavalerii Mesei Rotunde, trecând prin Cruciade şi romane istorice, până la celebra serie TV, Games of Thrones, cultura şi civilizaţia occidentală este puternic marcată de prezenţa istorică a cavalerilor medievali. Cu toate acestea, în prezent se ştiu surprinzător de puţine lucruri despre războinicii înveştmântaţi în armuri strălucitoare şi despre lumea acestora. La fel, puţini oameni bănuiesc măcar, imensa influenţă a obiceiurilor şi codurilor cavalerilor medievali asupra comportamentului gentlemenilor de mai târziu.
Câte ceva despre cavalerii medievali şi lumea acestora
Instituţia cavalerismului se referă la modul de viaţă şi la codul moral şi comportamental urmat de cavalerii medievali europeni.
Numele de cavaler provine de altfel din franceza veche, unde „Chevalerie” semnifica literalmente „războinci călare”.
Cavalerismul medieval a fost la originile sale un amestec de doctrine şi valori războinice de sorginte romană şi germanică, peste care s-au suprapus elemente de etică creştină romano-catolică, precum şi idealizarea ulterioară a onoarei, purităţii, curtoaziei, loialotăţii, precum şi idolatrizarea femeii iubite.
Dacă iniţial, cavalerismul a pornit ca un cod de comportament războinic, acesta s-a adaptat cu timpul schimbărilor sociale din perioada renascentistă. Conform tradiţiilor şi cutumelor Evului Mediu occidental, cavalerii jurau fidelitate şi supunere suveranilor. Relaţia dintre nobilul suveran şi cavalerul vasal devenea astfel un punct capital din codul cavaleresc. Cronicile şi baladele medievale au sporit din plin aura romantizată şi puternic cosmetizată a cavalerilor, prezentaţi drept nişte războinici curajoşi şi bărbaţi cu caracter rafinat.
Deoarece regii cosntituiau persoanele centrale din viaţa şi codul cavalerilor, aceştia au ispirat obiceiurile de mai târziu de curtoazie şi curtare, ambele provenind din termenul de „curte regală”. Însăşi expresia „ a face curte” a fost promovată de cavaleri, şi provine de la obiceiul acestora de a patrula în faţa curţii reşedinţei femeilor pe care le iubeau, în scopul evident al atragerii atenţiei acestora.
Cultura cavalerismului a fost extrem de populară în perioada medievală precum şi în cea renascentistă. Nobilii şi aristorcraţii bogaţi din perioada renascentistă au continuat să promoveze tradiţiile militare pentru a-şi arăta puterea, faima şi generozitatea. În acest scop, organizau nenumărate turniruri cavalereşti şi purcedeau adesea în războaie.
De fapti, tendinţa din prezent a milionarilor de a-şi angaja gărzi de corp din rândul practicanţilor consacraţi de arte marţiale sau sportivi de performanţă retraşi, precum şi organizarea de turnee şi campionate de box, kick-box sau MMA, este în fond o reminiscenţă comportamentală la nivel de clasă socială, care provine din perioada medievală.
În timpul Evului Mediu târziu şi al Renaşterii, noţiunea de aristocraţie a început să fie definită tot mai mult de istoria familiei şi bogăţie decât de forţa militară şi calităţi războinice. Însă pentru oricine se vroia înobilat de regi, un strămoş care muncise sau se ocupase cu negoţul era o ruşine de netrecut. Prin urmare, multe familii nobiliare au început atunci să se asocieze cu cavaleri şi războinici săraci pentru plusul necesar de valoare şi autenticitate adus de aceştia.
Astfel, arborele genealogic al marilor familii aristocrate din Europa a început de abia în acele vremuri să se acopere de blazoane şi simboluri războinice cavalereşti. Atât de disperată era nevoia de a avea un strămoş războinic, încât mulţi nobili care nu fuseseră niciodată pe un câmp de bătălie îşi doreau atât de mult titlul de cavaler încât plăteau menestreli să le cânte balade închipuite, şi pictori care să le creeze propriile blazoane cu aer fioros.
Conceptul literar de cavalerism provine dincolo de baladele şi cânturile medievale. De fapt, primele romane cavalereşti conţineau exclusiv relatări din bătălii, nu poveşti de dragoste. Acestea au apărut mult mai târziu, odată cu influenţa romantismului în literatura occidentală. Primele cărţi cu şi despre cavaleri erau de fapt greoaie traduceri franţuzeşti ale originalelor scrise în latină.
Citeste mai departe: http://www.descopera.ro/cultura/13533778-ce-stim-si-ce-nu-stim-despre-cavaleri-si-cavalerism