UK Bookmakers

Psihosociologia matematica si aplicatiile ei la studiul comportamentului deviant

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Cu trei decenii in urma (la inceputul anilor 1980), intr-un context social-istoric reprimant, incercam sa fac ceva interesant. Cel putin, asa credeam pe atunci. Sa cuceresc mediul carceral pentru a putea efectua niste studii si cercetari legate de comportamentul deviant, dar in special, de cel criminal, utilizand metode si structuri matematice complexe. Din pacate, sau din nefericire, n-am reusit. Dar recidivist cum sunt, am perseverat si tot am cucerit mediul carceral. Adevarat, nu in Romania, ci in Franta, cu mult timp dupa stabilirea mea definitiva in aceasta tara. Si mult mai tarziu, dar mai bine, chiar si mult mai tarziu, decat niciodata! (A se vedea pentru detalii si ciclul de articole al autorului consacrat mediului carceral francez: „In unbra vietii”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/05/thomas-csinta-in-umbra-vietii.html)

 

Vorba vine: "Ai reusit continua, n-ai reusit continua"! 

Mai in gluma, mai in serios, Sarko (Nicolas Sarkozy, fostul Presedinte al Frantei), spunea ca cei care au "vocatie" pentru ceva...reusesc pana la urma! (A se vedea pentru detalii si articolele autorului: "Studiul comportamentului uman cu ajutorul structurilor matematice complexe": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/11/studiul-comportamentului-uman-cu.html; „Psihosociologia matematica. Aplicatii la stdiul comportamentului deviant”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/12/thomas-csinta-psihosociologia-matematica.html)

 

 

Articol aparut in Revista “Politia Capitalei” nr. 249

si “The Dectective’s world Investigation”, anul V, Nr.16

 

Cercetarile teoretice pe care le-am efectuat in ultimul timp, in materie de psihologie sociala si sociologie matematica relativ la interactiunea grupurilor si mecanismelor sociale, la studiul comportamentelor de grup si evolutia lor temporala, utilizind structuri matematice complexe, au condus la definirea unor concepte si componente sociale fundamentale noi materializate printr-o reprezentare unitara matriciala (prin spectrul valorilor proprii) al individului uman, definita printr-un “cod”, numit codul sau Socio-Genetic. (A se vedea pentru detalii si articolul autorului pe aceasta problematica, destul de controversata: "Psihosociologia matematica. Aplicatii la studiul comportamentului uman"http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/12/thomas-csinta-psihosociologia-matematica.html)
Structurile sociale abstracte si studiul lor prin metode si modele (statistico- matematice), au aparut cu multi ani in urma, in literatura romaneasca de specialitate, deja in “Mecanica Sociala” a lui S. Haret, apoi, in lucrarile lui Gh.  Zappan, ele fiind ulterior preluate sub diverse fome, in special sub forma testelor socio-psihometrice, (dezvoltate prin lucrarile lui G. Meuris si L. Daveux) si de catre Scoala de psihologie romaneasca a lui C. Zahirnic.

 

PREAMBUL

 

Utilizând rezultatele lui Spiru Haret (Mecanica Socială), Gheorghe Zapan (Cunoaşterea şi Aprecierea Obiectivă a personalităţii), Gaston Richard (Metoda sociologică utlizată în România), Boudon Raymond, (Analiza Matematică a actelor sociale), putem dezvolta o teorie matematica (unitara) care sa conduca la introducerea unui concept nou numit Codul Socio-Genetic (CSG) cu ajutorul caruia putem caracteriza individul uman din punct de vedere psiho-social şi comportamental. 
Mai mult, teoria cuantificării Codului Bio-Genetic (CBG), precum şi legile de complementaritate între Codurile Bio si Socio Genetice în cadrul Codului Genetic (CG), permit o evaluare riguroasa si fiabila a cunoasterii personalitatii a unui individ uman.

Matricea de corelaţie este cea care descrie riguros mecanismele de interacţiune în cadrul grupurilor sociale, stabilind legile generale de transfer, precum şi cele de absorbţie, respectiv cele de anihilare în cazul proceselor şi fenomenelor sociale ireversibile.

Teoria noastra a fost confirmata printr-o serie de baterii de teste efectuate in medii comportamental deviante (penitenciare, centre de detentie - retentie, QHS -cartiere de inalta securitate), in special in domeniul marii criminalitati!

Succesele Analizei, factoriale sau multifactoriale, a centroidei in factorii comuni (J. C. Garnett, L. L. Thurstone, E. Kaiser, L. Guttman, L. R. Tucker, J. W. Frick, J. P. Guilford, P. R. Christesen, P. R. Manfield) care apar pentru prima data in lucrarile matematicianului Arthur Kayley (aplicat si adaptat la studiul structurilor psihologice de Spearman, Thomson, Witman, Kelly, Hotteling, Fischer, Benks, Burt, Vernon, Medland) este un prim mare pas inainte, in studiul, in reprezentarea si in intelegera profunda ale structurilor fundamentale psiho-sociologice legate de comportamentul si interactiunea grupurilor sociale si el este o dovada certa a necesitatii aplicarii structurilor matematice in studiul fenomenelor sociale si psiho-sociale complexe, care permit introducerea unei « ordini » in cadrul descrierii abstracte al individului.

Cercetarile aprofundate de ultima ora, asupra comportamentului uman in general si asupra comportamentului deviant in particular, in cadrul proiectelor ce cercetare MASS (Matematici Aplicate in Stiintele Sociale) de care ma ocup deschid o noua faza in studiul matematic al fenomenelor sociale, impuse pe de o parte de fenomenele de mondializare si interactiune polivalenta ale grupurilor sociale cu parametrii sociali foarte diversi, iar pe de alta parte de cresterea ratei delincventei, in toate domeniile de activitate, generate insasi de, evolutia si structurile reformatoare ale societatii.

In acest scop, pentru o mai buna “localizare” si caracterizare a individului in Spatiul Socio-Matematic (un spatiu matematic multidimensional, avind ca componente caracteristicile fundamentale ale individului sau a unui grup social, numit si spatiul sau referentialul de caractere atasat individului sau grupului, in particular si sistemului social in general) putem introduce sau defini (construi!) un parametru care sa contina toate informatiile importante specifice (sociale, psiho - sociale, psiho-somatice, intelectuale, etc) individului, numind prin analogie cu codul bio-genetic, cod socio-genetic!

Acest parametru permite o evaluare rapida si corecta a unui individ, intr-un mod net mai obiectiv, decit testele clasice utilizate, pina in prezent, in acest scop!

In plus, cunoscind codul socio-genetic al unui individ sau al unui grup social, utilizind legile de complementaritate si de simetrie, ale elementelor matematice care descriu acest cod, se pot obtine informatii si despre indivizii care care afla in diverse tipuri de relatii sau interactiuni sociale cu individul sau grupul in cauza, avind in vedere ca aceste coduri pot fi clasificate in structuri fine si hiperfine, in grupe si ”perioade” similar sistemului periodic al elementelor chimice.

El ne poate permite si o evaluare calitativa a “sensului” de evolutie a unui individ pe plan social sau infractional.

Este adevarat, ca in general acest cod, fata de cel bio-genetic (ADN) nu este static ”absolut”, avind in vedere ca societatea ca si mecanismele de interactiune sociala evolueaza dupa niste criterii si legi precise, descrise de ecuatii de evolutie, ale caror solutii exacte, pe un interval lung de timp sint greu de determinat.

In schimb, numerosele cercetari efectuate in medii sociale de o mare diversitate si complexitate arata ca acest cod specific individului are o mare stabilitate, pe o perioada de timp relativ importanta si ca in general el fluctueaza in jurul unei valori fixe (stabile) similar fluctuatiilor unui corp material in jurul pozitiei sale de echilibru, la interventia unor forte exterioare care perturbeaza aceasta stare.

Aceasta observatie, ne permite sa obtinem solutiile ecuatiilor de evolutie, prin procedeele de interpolare ale functiilor (Lagrange, Newton, etc.) la diverse momente de timp, cind acest cod prezinta sau a prezentat o stabilitate. 

In sfarsit, cunoscind “functia” de evolutie sociala a individului (sau a grupului social), in care trebuie tinut cont si de efectele interactionale, descrise de matricea de corelatie (prin functiile si valorile proprii asociate, respectiv spectrul valorilor proprii), ea poate fi scrisa sub forma unui cod, in functie de coeficientii ei care contin informatiile sociale necesare.

Invarianta acestui cod la o transormare de reper, la un interval spatio-temporal si unicitatea lui, permite o clasificare a indivizilor unui grup (mediu social) in functie de elementele preferentiale, (centrale sau periferice) componente ale codului.

In felul acesta grupul poate fi divizat in “clase”, clasele in “celule”, iar celule in “segmente”.

Atit clasele cit si celulele, precum si segmentele prezinta elemente centrale comune deductibile prin recurenta unele din altele, pe baza legilor de complementaritate si din elementele matricei de corelatie.

Aceasta proprietate are aplicatii deosebite pe plan infractional, pentru intelegerea efectelor si cauzelor infractiunilor, in scopul limitarii lor sau prevenirii lor, in evaluarea “puterii” infractionale a individului (sau ale grupurilor sociale) sau mai exact in “delimitarea” infractorului ”ocazinal” de cel “profesionist” si de cel “consacrat”.

O consecinta directa, ar fi cea legata de pedepsele private de libertate care decurg direct din aceasta apreciere.

 

 

 

APROFUNDAREA DOSARULUI

 

Cercetari aprofundate, recente (in care autorul este implicat direct), in materie de psihologie sociala si sociologie matematica relativ la studiul si evolutia personalitatii arata ca Individul Uman (IU), pe langa codul sau Bio-Genetic (CBG), care il descrie din punct de vedere biologic, poseda de la nastere si un cod Socio-Genetic (CSG), care il caracterizeaza din punct de vedere social si poate furniza informatii precise asupra trasaturile sale psihologice, sociale, psiho-somatice, intelectuale, etc.

Spre deosebire de CBG, care este invariabil pe parcursul vietii, CSG se "modifica" in general conform unei ecuatii diferentiale de evolutie ale caror solutii generale "respecta" legi statistice care pot fi stabilite folosind structuri socio-matematice mai mult sau mai putin complexe, in functie de precizia de interes.

Important este insa faptul ca cele doua coduri, structural complet diferite, sint corelate intre ele si formeaza un “cuplu” de variabile, definit prin Codul Genetic Personal (CGP) ale carui componente sint si care permite “localizarea” individului, in cadrul grupurilor sociale in particular si in cadrul societatii in general, intr-un spatiu numit "socio-matematic".

De regula, in CGP, unui CBG corespunde un singur CSG si invers.

In cazul dedublarii de personalitate insa, acelas individ uman “biologic” va avea doua “personalitati” diferite, ceea ce revine la corespondenta a doua CSG la un singur CBG.

Mai mult, indivizii diferitelor grupuri sociale, poseda CGP diferite, ceea ce ne permite in cazul particular sa obtinem cu ajutorul legilor de complementaritate, informatii asupra mediilor sociale cu grad ridicat de infractionalitate si asupra membrilor sai.

Cercetarile pe care le-am efecuat pe un mare numar de baterii de teste pun in evidenta o posibila “clasificare” si “tabelare” al comportamentului deviant (in special infractional) in functie de CSG, ceea ce ar permite o”ierarhizare” al delincventului in principalele sale categorii: « ocazional », “consacrat” si “profesionist”!

Teoretic, o aplicatie imediata a modelului standard (MS) al CSG ar fi “traducerea” inculpatului in fata justitiei cu mai multa “precizie” si s-ar putea evita in felul acesta “incalcarea” unor demersuri “neconventionale” precum si evitarea numeroaselor erori judiciare, care in momentul de fata sint inevitabile.

O alta aplicatie ar consta in obtinerea de “informatii”, din CSG ale indivizilor

testati, despre membrii grupurilor, “absenti”, utilizind legile sale de complementaritate (Csinta Thomas si Luc Giraudet), avind in vedere cuantificarea CGS (neputind lua decit anumite ”valori” bine definite, multiple ale unei “valori de baza”, numita “standard”!).

Practic, CSG al unui IU poate fi determinat, pe baza unui TSM (Test Socio-Matematic), elaborat pe baza unor legi statistice ale unor observatii psiho-sociologice parametrizate, cuantificate, matematic) care este prelucrat cu ajutorul calculatorului electronic, utilizind un program special conceput pentru prelucrarea informatiilor de genul celor mai sus mentionate.

In functie de acest cod, individul este “perfect localizat” in functie de parametrii sai sociali in spatiul socio-matematic atasat lui si utilizarea „Detectorului de Minciuni” (fiabilitatea caruia lasa mult de dorit !), nu mai este necesara!

Remarcam aici ca privarea de libertate este rareori benefica individului.

In general “elementul” antisocial (si in special, cel in cazul caruia s-a luat o decizie gresita!) se inraieste, se demoralizeaza, se dezumanizeaza si poate suferi puternice traumatisme psihice sau fizice.

Ori, scopul detentiei ar trebui sa fie ”educativ”, de reinsertiune in societate a individului, ceea ce este contradictoriu cu cele prezentate anterior. 

Iata de ce, cum viata noastra nu ne este "oferita" decit intr-un singur exemplar si daca “taiem” din ea o “bucata” ea nu se va mai “reface” niciodata, privarea de libertate sub toate formele, cu toate “elementele“ sale “aditionale” nu poate fi o solutie demna omului.

Aplicatiile codului socio-genetic, permit printre altele, evitarea unor grave erori judiciare si ne pun in “garda” in fata unor decizii “destructive” ale omulmui, pentru a «bloca» procesul de producere de “deseuri” umane.

O pedeapsa privata de libertate, in general, este o pedeapsa ”pierduta”, ratata, fara nici un sens, in adevaratul sens al cuvantului !


COMENTARIUL AUTORULUI

 

Studiile aprofundate ale Codului Genetic (CG), conduc la un rezultat surprinzator care poate fi aplicat la intelegerea tuturor proceselor si mecanismelor sociale generate de indivizi izolati sau grupuri sociale de diverse dimensiuni si diversi parametrii sociali.

Modelul Standard (MS,“fenomenologic”) consta in ideea ca, Codul nostru genetic prezinta doua componente fundamentale: codul bio-genetic, “stabil” si “invariant” in cursul vietii, care “detine” toate informatiile de natura biologica a individului si care este capabil sa ne furnizeze, in “principiu”, orice detaliu legat de “evolutia” individului pe plan biologic, respectiv codul socio-genetic, care detine toate informatiile de natura “sociala” ale individului (trasaturi psiho-sociologice, psiho-somatice, intelectuale, personalitate, etc), “instabil” si “variabil” (riguros!) in cursul vietii, care urmeaza o ecuatie diferentiala de ordinul II, “temporala”, de evolutie , cu conditii la limita si un sistem de conditii cu legaturi, ai parametrilor componenti, caracteristic intercatiunilor si mecanismelor de schimb, sociale.

Un studiu experimental pe un mare numar de baterii de teste, scoate insa in evidenta ca acest cod in “principiu” poseda totusi o “stabilitate” si ”invarianta”, pe un termen suficient de lung, ceea ce permite aproximatia “instabilitatii” printr-o ”stabilitate” cu fluctuatii, de diverse amplitudini (in functie de aproximatia de interes!) in jurul “stabilitatii”, considerat “pozitia”de echilibru, mod in care calculul matematic este “relativ” mult simplificat si exprimarrea codului socio-genetic va prezenta o forma redusa si usor de “manipulat” ceea ce conduce si la o buna aproximatie in majoritatea cazurilor.

O alta descoperire interesanta consta si in faptul ca cele doua coduri nu sint independente!

Cu alte cuvinte, exista o stransa legatura intre cele doua componente principale ale codului genetic, care poate fi exprimata matematic prin relatii de recurenta intre spectrele valorilor (coeficientilor) proprii ale celor doua coduri (ale matricelor lor asociate) in spatiul socio-matematic atasat.

Aceasta legatura, precum si aspectul “discret” (cuantificat) ne permite clasificarea codurilor genetice in “tabele”, in grupe, clase, segmente si in concluzie, ar “permite” sa asociem un anumit cod unui anumit individ, in cazul obisnuit (valori proprii “nedegenerate” ale spectrului) sau mai multe coduri, intre care exista tot o relatie de ”reciprocitate”(cu o anumita probabilitate) in cazul unei “degenerari” (in cazul dedublaraii de personalitate!). 

In sfarsit, «elementul social» reprezentat intr-un spatiu « socio-matematic » (al caracterelor individului sau grupului), prin codul sau genetic este si un mod de a permite o “vizualizare” de ansamblu al lui in raport cu alte repere, componentele spatiului (subspatii) si permite cunoasterea “evolutiei” lui in aceste repere asociate, utilizand legile de transformari relativiste ale subreperului de “plecare” fata de cel de “sosire”!

Notiunile matematice utilizate in descrierea codului genetic al individului pot fi “extinse” si la grupuri sociale de dimensiuni ”variabile”, constituind o “baza” generatoare a fenomenelor sociale.

Evident, aparatul matematc “atasat” unui grup social este mai “vast” si “consistent”, avind in vedere “interactiiunile” sociale de diverse tipuri intre membrii grupului, precum componentele mecanismelor de schimb intre grup si ”exteriorul”!

Totusi, modelizarea matematica a fenomenului este posibila si nu ridica probleme deosebite, majore.

Dificultatatile apar mai mult in “transpunerea” Modelului matematic (MS) in Testul Socio-Genetic, care poate fi facuta cu mai “mare” sau “mica” fidelitate.

In functie de “abaterea” de la MS si precizia va fi mai putin exacta sau mai buna, deci conforma cu realitatea!

Insa, in functie de necesitate, pot fi concepute teste care sa posede o mai “slaba” sau mai “tare” convergenta catre modelul teoretic (MS), procedee matematice permitand (daca modelul este ales convenabil!) chiar o accelerare a convergentei testelor catre modelul de baza teoretic, standard (MS).

Ultima etapa si faza finala pentru obtinerea codului, este programul informatic, care permite “prelucrarea” bateriilor de teste si ale observatiilor care le caracterizeaza, cu o mare viteza si precizie.

Marea lor diversitate si precizia lor, pot fi si ele reprezentative in ”abaterea” de la modelul teoretic (MS).

In concluzie, constatam ca un asemenea MS are cel putin teoretic, ”puteri” nelimitate!

Deci aplicatiile lui, “practic”, pot fi nebanuite sau mai exact “necontrolabile”!

Iar ideea ca acest Cod este cuantificat ne sugereaza reducerea numarului de grupe si clase sau segmente in care pot fi clasificati indivizii societatii, ceea ce simplifica in mod sensibil identificarile necesare in cazul infractiunilor sau in cazul identificarii “valorilor” infractionale care pot fi comise de membri izolati sau ai unor grupuri sociale.
Acest cod ne permite in egala masura si o “apreciere” mai corecta (exacta) a personalitatii individului care este cercetat in cazul unei infractiuni comise, precum si sensul ei de “evolutie” catre alte repere sociale ca de altfel si “viteza” (probabila!) a acestei evolutii!

In majoritatea fenomenelor sociale, elementul “generator” este grupul social in general sau individul in cazul particular.

In acest caz exprimarea relatiilor interpersonale in functie de parametrii sociali de decizie (principali, fundamentali, etc.) este o conditie necesara, iar o “corelare” individ-grup, grup-mediu exterior, obligatoriu, pentru obtinerea unui rezultat corect cu o mare probabilitate.

Acest rezultat poate fi “imbunatatit”, tinind cont de precizia matematica a MS conceput, precum si de legile care vor decurge din el.

In general, in “practica” insa, se utilizeaza MSO (modele standard optimale) in loc de MS (teoretice) care au cele mai mari sanse probabilistice de “realizare”, avind in vederea complexitatea aparartului matematic utilizat si precizia rezultatelor necesare. (adica, un MS cu cel mai “ridicat” grad de precizie matematica, care poate fi ”exploatat” prin teste de cod genetic, in modul cel mai”accesibil”, fara mari dificultati, relativ simlu!)

In incheiere, mentionam ca teoria CSG este o teorie stiintifica recenta, in evolutie (in care autorul articolului de fata este direct implicat) si este in plina “testare” in diferite medii comportamentale, in cele deviante, in general si in cele delincvente, in particular.

In concluzie, modificari “ de fond” si chiar “de proportii ”pot aparea in viitor in functie de rezultatele furnizate de observatia directa si confruntarile lor cu MS al teoriei.

 

NOTA

 

Printre primii romani de mare valoare intelectuala, care au inceput punerea bazelor sociologiei si psihologiei matematice, putem mentiona pe Spiru Haret (Mecanica Sociala) si Gheorghe Zapan (Cunoasterea si Aprecierea Obiectiva a Personalitatii).
Autorul articolului a avut interminabile discutii pe aceasta tematica, inca din anii studentiei, cu regretatul si reputatul sociolog, Prof. univ. dr. Ion Iordachel, precum si cu regretatul si reputatul psiholog, Acad. Prof. Paul Popescu-Neveanu, respectiv, cu fostul asistent al acestuia, renumitul psihopedagog, Prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, astazi, Prodecan a facultatii de Pedagogie si Stiintele Educatiei de la Universitatea Bucuresti.

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020