UK Bookmakers

La Rio, in umbra lui Cesare Battisti, apreciat si de catre Francois Hollande!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Colocviul international : "Crimele politice de sange. Pro si Contra"

Romancier de origine italiana, scriitor de mare succes, Cessare Battisti, in timpul anilor “de plumb” devine membru al Organizatiei PAC (“Proletarii Inarmati pentru Comunism”), clasata pe atunci de catre magistratura italiana, o “intreprindere” terorista.
Condanmnat la inchisoare pe viata in 1981 pentru comiterea a patru asasinate din acea perioada (pe care le neaga cu vehementa!), Battisti evadeaza si se refugiaza in Mexic.
Astfel, in 1988, Curtea Suprema de Justitie din Milano, il condamna, din nou, pentru a doua oara, la aceasi pedeapsa, prin contumacie!

 

Revenind in Europa in 1990, el se stabileste in Franta, care refuza conform“Doctrinei Mitterrand-iste” extradarea sa catre Italia in 1991.

In 2004, cand Guvernul Francez se hotareste totusi, in sfrasit, sa-l extradeze, Battisti paraseste Franta si se refugiaza in Brazilia unde este arestat pe 18 martie 2007 si incarcerat in inchisoarea de maxima siguranta Papuna (Brazilia).

Solicitand intre timp azilul politic, pe 31 decembrie 2010, Presedintele Luiz Inácio Lula da Silva, in ultima zi al mandatului sau, in ciuda “amenintarilor” din partea Guvernului Italian, refuza extradarea sa in Italia, fara insa a-l pune in libertate.

Pe 6 ianuarie 2011, Tribunalul Federal Brazilian refuza cererea lui de eliberare din inchisoare (formulata la inceputul anului de catre avocatii sai), decizie care el va contesta in fata Curtii Supreme.

Intre timp, pe 20 ianuarie 2011, Parlamentul European aproba (numai cu un singur vot contra!) o rezolutie de extradare a lui Battisti catre Italia.

Din contra, in ceea ce priveste Comisia Europeana, ea considera ca diferendul trebuie sa fie solutionat pe baza unui accord bilateral, nu intre UE si Brazilia, ci numai intre Italia si Brazilia!

Astfel, cum pe 8 iunie 2011, sase dintre cei noua judecatori ai Curtii Supreme de Justitie braziliene aproba cererea de eliberare a lui Battisti, putin dupa miezul noptii, pe 9 iunie el este eliberat din penitenciarul de maxima siguranta Papuna unde a fost inchis din 2007 dupa ce Brazilia a refuzat extradarea sa in Italia.


PREAMBUL


Considerat unul dintre cei mai "duri" activisti-teroristi italieni de extrema-stranga, ulterior, devenit scriitor celebru, Cesare Battisti in varsta de 52 de ani, a fost condamnat de catre Curtea Suprema de Justitie din Milano, de doua ori la pedeapsa cu inchisoare pe viata (recluziune criminala la perpetuitate) in martie 1993, pentru urmatoarele capete de acuzare :

- asasinatul (asasinarea) unui gardian de inchisoare pe 6 iunie 1978 la Udine (estul Italiei) 

- asasinatul (asasinarea) unui politist (carabinier) pe 19 aprilie 1979 la Milano

- complicitate la asasinatul (asasinarea) unui militant neo-fascist pe 16 februarie 1979 la Mestre (estul Italiei)

- complicitate la asasinatul (asasinarea) unui bijutier pe 16 februarie 1979 la Milano

Este Cesare Battisti vinovat asa cum justitia italiana sustine (pretinde) sau nu ?

Este intrebarea pe care o punem si noi si la care incercam sa raspundem cu impartialitate in urma unei minutioase investigatii intreprinse dupa arestarea lui pe 18 martie 2007 la Rio de Janeiro in Brasilia !

 

Nascut pe 18 decembrie in 1954 la Sermoneta (Latina) la sud de Roma, Cesare Battisti a fost un activist de frunte al grupului armat italian de extrema-stanga PAC (Proletarii Inarmati pentru Comunism), cu o "prodigioasa" activitate in perioada "aniilor de plumb" (n.a. anii 70-80).

El a fost ulterior condamnat de catre Curtea Suprema de Justie de la Milano pe 18 martie 1993, pentru o serie de patru crime  pe care le-ar fi comis  in perioada iunie 1978-februarie 1979.

Battisti intotdeauna si-a clamat nevinovatia in ceea ce priveste faptele care i-au fost reprosate si considera si astazi ca a fost si inca este victima unei masinatii politico-juridice!
In 1990 se instaleaza in Franta pentru a beneficia de "Doctrina Mitterrand"-ista promulgata in 1985, conform careia Guvernul Francez se angajeaza de a nu extrada fostii activistii PAC, care au renuntat la violenta si s-au retras din organizatie ! 

Arestat pentru prima data si inchis in 1979, el este condamnat in 1981 la inchisoare pentru apartenenta sa la grupul armat de extrema-stanga (PAC), dar reuseste sa evadeze si se refugiaza in Mexic.

In 1988 este judecat si condamnat din nou prin contumacie la inchisoare pe viata de catre Curtea Suprema de Justitie de la Milano, pentru asasinatul in 1978 al supraveghetorului de la inchisoarea Udine, Antonio Santoro, al agentului de politie de la Politia Metropolitana, Andrea Campagna la Milano in 1979, pentru complicitate la asasinat al macelarului neo-fascist Lino Sabbadin la Santa Maria di Sala (Venicie) aproape de Mestre si al bijutierului Pierluigi Torregiani la Milano, pe 16 februarie 1979.

In baza doctrinei mitterrand-iste, extradarea lui catre Italia este refuzata in 1991 de catre francezi.

Incepand din 1993 descopera arta scrisului si scrie o serie de romane politiste de succes, "romane negre" cum au fost ele numite de catre criticii literari din anii '90.

In 2004, in timpul Presedentiei Jacques Chirac, Guvernul Francez ia decizia de a-l extrada in Italia, pentru a lasa justitia italiana sa decida de soarta lui !

Insa, Battisti informat din timp, se refugiaza in Brazilia pana la arestarea lui pe 18 martie 2007 la Rio.

 

APROFUNDAREA DOSARULUI

 

Conform investigatiilor noastre de mare amploare, Battisti, cu mult inainte de a fi arestat in Brazilia,  afirma ca detine "probe materiale" acablante (dintre care unele considerate chiar foarte fiabile!) care confirma ca el s-a retras din PAC inca din 1978 ca urmare a asasinatului lui Aldo Moro, deci el personal nu are nimic de-a face cu crimele comise si revendicate de catre PAC !

Interesant este ca desi "probele materiale" s-ar fi aflat la dosar, cu adevarat, ele nu au fost verificate in timp util, iar ulterior au "disparut ", cum se intampla in majoritatea dosarelor criminale in care sunt implicate interese politice !

Nimeni nu stie cum !

Nimeni nu stie unde sunt si ce s-ar fi putut intampla cu ele.

Mai mult, disparitia lor nu a fost niciodata "semnalata" jurisdictiei italiene, de catre cei care efectuau anchetele in dosarul Battisti !

Oare, de ce ?

Si totusi, avem probe materiale (certe!) ca pe 4 octombrie 1981 sunt membrii organizatiei PAC care pun la cale evadarea lui de la Inchisoarea Frosinone, unde a fost incarcerat in 1979 pe 26 iunie, dupa arestarea lui !

O evadare reusita in urma careia Battisti se refugiaza din Italia in Franta, de unde in 1982, cu documente false pleaca in Mexic si ramane pana in 1990 cand revine (se intoarce) in Franta, pentru a beneficia de "Doctrina Mitterrand"-ista!

Atunci, daca in 1978 Battisti s-a retras din PAC, de ce pe 4 octombrie 1981 membrii PAC au organizat evadarea lui ?

Alt element important este "marturia" lui Pietro Mutti, unul din sefii PAC-ului cautat pentru asasinarea lui Santoro.

Condamnat ca si Battisti, prin contumacie in acelasi dosar penal (criminal), Mutti este arestat in 1982 si depune marturie contra lui, fiind unul dintre martorii cheie in acuzarea lui Battisti si a implicarii lui in cele patru asasinate comise si revendicate de PAC.

Astfel, procesul lui Battisti este redeschis in 1987 si pentru cele doua asasinate ale lui Santoro si Campagna, precum si pentru complicitate la asasinatele lui Torregiani si Sabbadin, el este condamnat in 1988, prin contumacie la recluziune criminala la perpetuitate (inchisoare pe viata), cu o izolare totala de 6 luni din momentul arestareii, pedeapsa confirmata pe 16 februarie 1990 de catre Prima Curte de Appel de la Milano, iar ulterior dupa casatie partiala si de catre cea de-a 2 Curte de Appel de la Milano. (A se vedea si articolul autorului consacrat acestei tematici:  http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html)

Studiind materialul "acuzator" a lui Battisti pus la indemana magistratilor italieni de catre Mutti (si pe care l-am obtinut cu ajutorul unori fideli colaboratori italieni de-ai nostri!), nu am reusit sa intelegem "logica" dupa care cei din urma au considerat declaratiile unuia dintre leaderii PAC ca "sfinte" si "adevarate" !

Cu alte cuvinte, cu cat valorau mai mult declaratiile lui Mutti, decat cele ale lui Battisti si de ce ?

Era o manevra politica ? 

Sau era vorba de o pedeapsa usoara promisa lui Mutti, daca il "vinde" pe Battisti ? 

Nu am reusit sa aflam si nu stim inca! 

Dar s-ar putea sa aflam adevarul, daca suntem perseverenti. 

Daca insistam!

Intr-adevar, retragerea lui Battisti din PAC in 1978 dupa asasinarea lui Aldo Moro, ne-a fost

confirmata de mai multi activisti PAC (chiar cu documente scrise!), dar este foarte probabil (neverificat inca!) ca Battisti sa fi promis intoarcerea sa in organizatie daca este ajutat sa evadeze (conform unori martori PAC, pe care din motive de securitate nu-i putem cita).

Un fel de "pact cu Dracul pana trece Podul"! 

In sfarsit, asistam si la o rasturnare a situatiei.

Battisti, dupa ce in 1990 la revenirea in Franta din Mexic, a profitat de "Doctrina Mitterrand"-ista, este arestat de catre PN (Politia Nationala) franceza la cererea Justitiei italiene (de la Roma) in 1991 si inchis intr-unul dintre cele mai dure penitenciare din regiunea pariziana (dar si din Franta) la centrul de detentie de la Fresnes, unde petrece nu mai putin de cinci luni. (A se vedea si ciclul de articole al autorului pe aceasta tematica din Mediul Carceral Francez: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/02/thomas-csinta-in-umbra-vietii-ziarul.html)

Interesant !


Tot pe vremea celui de-al doilea mandat al lui Mitterrand, autorul "Doctrinei Mitterrand"-iste!

Insa, pe 29 mai 1991 Curtea de Appel de la Paris, refuza extradarea lui Battisti in Italia pentru urmatoarele doua motive :

1. Justitia franceza considera ca legile aflate in vigoare in Italia contra terorismului nu erau "compatibile" cu cele ale CPF (Codului Penal Francez).

2. Respectarea principiului "Non bis in idem", conform caruia nu putem fi judecati de doua ori pentru aceasi crima !

In urma refuzului extradarii, Battisti obtine "protectia" guvernului francez si se angajeaza in "campul muncii", devenind gardian de imobil.

Dar pentru scurt timp, pentru ca ulterior,  se consacra scrisului!

Mentionam ca lansarea lui Battisti in Presa[1] a avut loc deja in Mexic, unde el se stabileste din 1982 cand paraseste Franta si pana in 1990, cand revine din nou in Franta.

O revista literara "Via Libre" pe care o creaza in 1986, pastreaza si astazi o versiune electronica, a operei acestuia !

Scrie sub "impulsul" lui Paco Ignatio II, pe care il "recunoaste" ca mentor !

In paralel colaboreaza la mai multe ziare si reviste.

In plus, contribuie si participa activ la crearea festivalului cartii "Managua" si a "Bienalei de Arta Grafica" la Mexico.

Primul sau roman, "Les Habits d'ombre" ca si celelalte doua care urmeaza "L'Ombre rouge" si "Buena onda" sunt clasate de criticii literari ai epocii ca "romane negre", ele abordand in fond anturajul si conditiile de viata ai italienilor (macaronari "adevarati"!), exilati la Paris.

Un alt roman de valoare este "Dernieres cartouches",  actiunea caruia se deruleaza in Italia "anilor de plumb".

In sfarsit, pe 31 martie 1993, condamnarea lui Battisti (pronuntata de catre Curtea Suprema de Justitie de la Milano pe 18 martie) pentru capetele de acuzare mentionate mai sus, ramane definitiva.

Traind in libertate in Franta, pe 10 februarie 2004, Battisti este din nou arestat la Paris pentru a fi extradat autoritatilor italiene.

Guvernul francez comunica ca aceasta procedura este obisnuita in asemenea situatii ! (In care? In ce fel de situatii? De natura politica?, Ok!)

De fapt este inceptul "Afacerii Battisti", care va da nastere unor polemici de mari dimensiuni atat in Italia cat si in Franta !

Un numar impresionant de artisti, scriitori, jurnalisti, respectiv, personalitati politice si publice apartinand orientarii politice de stanga si de extrema-stanga protesteaza contra extradarii lui Battisti autoritatilor italiene, printre care putemmentiona [2] : Colectivul "Pouple" care asociaza (reuneste) autorii romanelor politiste, printre care, si pe Fred Vargas, pe humoristul Guy Bedos, pe cantaretul Georges Moustaki, pe Primarul Parisului Bertrand Delanoë, filosoful Bernard Henri Lévy, Abbé Pierre (pe atunci inca in viata!) si chiar si pe Primul secretar al PS (pe atunci),  François Hollande (actualul Presedinte al Frantei!), care il si viziteaza in inchisoarea din strada "La Santé" (Paris) dupa arestarea acestuia !

Pe 2 martie 2004 Consiliul Parisului voteaza o rezolutie pentru a-l sustine pe Battisti contra extradarii lui in Italia !

In ciuda unei sustineri fara precedent in cazuri similare, climatul social-politic atat in Franta cat si in Italia este nefavorabil lui Battisti !

Guvenamantul italian de centru-stanga, opozitia de centru dreapta, precum si Politia Italiana, respectiv majoritatea magistratilor italieni, sunt impotriva lui. 

In "Express", Procurorul adjunct de la Tribunalul de Inalta Instanta de la Milano care a participat la procesul lui Battisti, declara ca "in Franta este vorba de o mare dezinformare cu care se confrunta populatia si in special cei care il sustin" !

Dar pe 3 martie 2004, Battisti este totusi pus in libertate si "supravegheat", pentru a nu dispare inainte de proces prin care s-a hotarat extradarea lui, pe 30 iunie 2004!

Contrar tuturor asteptarilor, Camera de Instructie a Curtii de Appel de la Paris, ia o decizie favorabila extradarii lui Battisti.

Pe 2 iulie 2004, Presedintele Frantei Jacques Chirac, sustinut si de catre Dominique Perben, (pe atunci Ministrul Justitiei), declara public ca el nu se va opune deciziei justitiei franceze de a-l extrada pe Battisti in Italia si ca decizia ei nu contravine "Doctrinei Mitterrand"-iste promulgate in 1985.
Mai mult, Guvernul Francez anuleaza decretul de naturalizare pe 8 iulie 2004 prin care Battisti devenea francez de sol, in urma unei proceduri incepute in 2001, cu toate ca aceasta decizie este contestata de justitia administrativa franceza pe 14 aprilie 2006, cum Battisti are sotia de nationalitate franceza si doi copii francezi !

In aceste conditii, Battisti "ajutat" din nou si "anuntat din timp" (adica:  "in timp util"), pe 21 august se sustrage controlului judiciar si "anunta" ca intra in clandestinitate.

O contestatie in fata Curtii Criminale de la Curtea de Casatie Paris este examinata pe 29 septembrie si refuzata pe 13 octombrie 2004, decizie in urma careia decretul de extradare este semnat de Primul Ministru.

Un ultim gest din partea avocatilor sai esueaza (se soldeaza cu esec).

Este vorba de un recurs in fata Consiliului de Stat Francez, care confirma decretul de extradare a lui Battisti pe 18 martie 2005.

Ce coincidenta ! 

Exact dupa 12 ani de la condamnarea lui in 1993 de catre Curtea Suprema de Justitie de la Milano la inchisoarea pe viata.

Dupa intrarea in vigoare a deciziei de extradare, Battisti dispare in natura, fara urma, pe 21 octombrie 2004!

Este arestat asa cum am mentionat la inceputul articolului la Rio de Janeiro, pe strada Copacabana, Atlantica Avenue, exact la doi ani de la confirmarea decretului de extradare de catre Consiliul de Stat, pe 18 martie 2007.

Alta coincidenta !

Repetatele coincidente fac ca data de "18 martie" sa aduca "zile negreť" lui Battisti.
Dupa arestarea lui, in care un rol important a jucat Interpolul dar si Politia Franceza, precum si Serviciile franceze de Informatii, Battisti depune o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDH) sub pretextul ca extradarea sa in Italia ar putea aduce prejudicii serioase rezultatului procesului care i-a fost intentat in ceea ce priveste echitabilitatea lui.
Din pacate insa CEDH a declarat pe 18 martie (o noua coincidenta !) si redactat pe 19 martie 2007, ca cererea depusa de Battisti este inacceptabila !

In primul rand pentru ca daca el nu a fost prezent la proces este numai pentru faptul ca pe atunci el era in cavala (in fuga, aflat in UG-Urmarire generala), dupa evadarea din inchisoare in 1981!
In al doilea rand, pentru ca, cu toate acestea el a fost reprezentat prin avocatii lui, desemnati de catre el, pe baza unor documente in manuscris sau semnate de el cu acest scop si pe care jurisdictia italiana, mai mult decat "grijulie" (in asemenea situatii!), "le-a pastrat la dosar" !

Apararea a incercat sa probeze ca acele documente erau contrafacute, intocmai pentru ca procesul lui Battisti, in absenta lui, sa poata fi trucat.


COMENTARIUL AUTORULUI


Cesare Battisti a fost arestat de catre Politia Braziliana pe 18 martie 2007 la Rio de Janeiro in jurul orelor 08h00 (ora locala), aproape de plaja Copacabana (intersectia dintre str. Copacabana si Atlantic Avenue).

Din sursele noastre de mare fiabilitate (de la locul faptei!), se pare ca in momentul arestarii, el se afla in compania unei femei Lucie Abadia, membra in comitetul lui de sustinere (sprijin), prinsa in filatura deja din Franta si care i-ar fi  inmanat un plic cu 9000 Euro !

Aceasta versiune este contestata de catre Politia Franceza prezenta si ea la fata locului in momentul arestarii lui Battisti.

Imediat dupa arestarea lui, Guvernul Italian a solicitat autoritatilor braziliene extradarea lui Battisti in Italia, unde el a fost deja condamnat definitiv la inchisoare pe viata, prin contumacie pe 18 martie in 1993, exact cu 14 ani in urma ! 

Alta coincidenta !

Pe 20 martie 2007 Curtea Suprema de Justitie Braziliana solicita Italiei o cerere de extradare in maximum 40 de zile !

Depasind acest termen, Battisti poate solicita statutul de "Refugiat Politic", iar obtinerea acestui statut este incompatibila cu extradarea lui din Brazilia.

Mai mult, merita sa semnalam si faptul ca Brazilia nu extradeaza cei condamnati la mai mult de 30 de ani de recluziune criminala si nici pe cei care nu au fost prezenti la procesele lor, in urma carora ei au fost condamnati la inchisoare pe viata, prin contumacie !

Cu toate acestea autoritatile italiene s-au declarat foarte satisfacute de arestarea lui Battisti !

Romano Prodi, Presedintele Consiliului l-a felicitat pe Giuliano Amato, Ministrul Italian de Interne, respectiv pe membrii Politiei Antiteroriste Italiene UCIGOS, care se aflau si ei la fata locului la Rio de Janeiro inca din octombrie 2006,  in cautarea si depistarea fostului membru al gruparii de extrema-stanga, PAC !

In ceea ce il priveste pe Piero Fassino, Secretarul General al "Democratilor de Stanga" (Democratici di sinistra, DS) si purtatorul de cuvant al celui mai important partid de coalitie la putere, declara ca: "a venit momentul ca cei care s-au facut vinovati de acte grave de terorism, facand victime nevinovate si au bulversat viata acestei tari (n.a. Italia) sa-si plateasca datoria fata de justitie "!
Concesiunii unei amnesti in Italia se opune in primul rand Asociatia Italiana ale Victimelor Terorismului (PIVT).

Conform celor declarate de Maurizio Puddu, Presedintele PIVT : "Gratiile si amnestiile nu pot fi acordate acelor persoane care au comis crime de terorism si masacre ! Numerosi teroristi s-au refugiat in Franta si si-au refacut vietile, dar noua (n.a victimele) ne este imposibil pentru ca familiile noastre se afla in cimitire"!

Sociologul, sindicaslistul si producatorul italian Pietro Mancini in schimb, doreste o amnestie in Italia in aceste situatii, dar considera ca "Italia este inca o tara imatura pe planul Drepturilor Omului, o tara care nu reuseste sa-si rezolve nici macar propriile sale contradictii" si in concluzie, acordarea unei amnestii in cazurile de terorism in Italia nu este ceva de domeniul"viitorului apropiat" !

Clasa politica franceza a reactionat deasemenea cu fermitate.

Daca dreapta se felicita de capturarea lui Battisti, responsabilii politici francezi de stanga, precum si centristul François Bayrou (MoDem, formatiune politica de centru), fac presiuni asupra Italei, pentru ca Cesare Battisti sa fie rejudecat in cazul extradarii sale in Italia, cum in 1988 el nu a fost prezent la procesul lui, fiind in cavala (fuga, sustragere) si condamnat prin contumacie.

In ceea ce priveste cavala lui, "Battisti a fost obligat sa fuga in strainatate pentru ca se stia nevinovat si era ferm convins ca va fi condamnat la inchisoare pe viata " !

Acest lucru, ca de-altfel multe altele, printre care si nevinovatia lui, explica detaliat in cartea sa "La Cavale" aparuta in Franta in 20.000 de exemplare in aprile 2006 la Editura Grasset!

Din contra, se pare ca Nicolas Sarkozy, pe atunci ministru de interne, facuse din Dosarul Battisti un element de campanie electorala dupa parerea jurnalistilor de investigatie de la "La Republica", pe care i-am putut contacta.

Pentru ca Sarko ar fi stiut unde se afla Battisti inca din 2006 cand serviciile franceze de informatii si politia franceza de la Oficiul Central de Lupta contra Crimei Organizate (OCLCO) "debarcase" la Rio de Janeiro, care si participasera de-altfel atat la prinderea cat si la arestarea lui.

Acesta pozitie este sustinuta si de Bernard Henri Lévy un, apropiat a lui Battisti, care in scrisorile adresate lui, povesteste cu detalii modul in care era supravegheat de catre Politia Franceza, 24 de ore din 24.

Sarko riposteaza in mass-media franceza: in presa si pe canalalele de TV, in special pe France 3, sustinand ca este vorba doar de o "coincidenta", pentru ca PN (Politia Nationala) Franceza nu a facut decat sa raspunda "afrimativ" la solicitarea de colaborare cu Politia Italiana in Dosarul lui Battisti !

Respectiv cu Interpolul ! 

Pentru ca era vorba de o condamnare pronuntata intr-un stat european, Italia, recunoscuta ca un stat democratic, care respecta drepturile fundamentale ale omului.

Extradarii lui Battisti se opuni si o serie de Organisme politice[2] sau apolitice braziliene. 
Este vorba de grupul "Tortura Nunca Mais/RJ",  Comisia Drepturilor Omului al Ordinului Avocatilor din Brazilia (OAB-CE), grupari sociale, partide politice, avocati, profesori din invatamantul superior, scriitori, artisti si alte categorii de oameni de arta si cultura.


Ei solicita lui Battisti statutul de "azilant politic" in Brazilia, ceea ce impiedica guvernul brazilian sa-l extradeze in Italia sa natala.

Cu atat mai mult cu cat Brazilia are o "traditie" in acordarea azilului politic, refugiatiilor italieni din "anii de plunb" cum ar fi Luciano Pessina, fost militant al Miscarii de Autonomie Muncitoreasca (MAO), Toni Negri, etc. si, conform Articolulul 5, alineatul LII din Constitutia Brziliana : "Nu se executa nicio extradare a unui strain pentru crime politice sau de opinie "!

Pentru a nu intra in conflict cu Constitutia Braziliana, inaintea expirarii celor 40 de zile Ministrul Justitiei Italiene Clemente Mastella, a solicitat o cerere de extradare conform legii, in care facuse si mentiunea ca pedeapsa lui Battistii nu este de fapt "o perpetuitate efectiva", stiind ca pentru pedepsele mai mari de 30 de ani, extradarea lui Battisti poate fi din nou refuzata ! (A se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html)
Afirmatia Ministrului de Interne Italian a dat nastere unei polemici atat in Italia, respectiv in Brazilia, cat si in randul rudelor victimelor PAC.

Pentru a ne putea face o idee cat mai completa despre Battisti, am studiat o serie de documente mai putin accesibile marelui public sau deloc.

Credem ca principalele elemente care il incrimineaza pe Battisti ar fi : analiza balistica, documentele gasite in ascunzatoarea lui din 1981, precum si marturii depuse in defavoarea lui de catre fosti activisti PAC,  sustinut si de Guillaume Perrault, jurnalist de investigatie la "Le Figaro".

Insa, dupa parerea noastra, nu exista nici o proba materiala directa care sa-l incrimineze pe Battisti, nici macar analiza balistica.

In ceea priveste marturia depusa de fostii activisti PAC este nula, avand in vedere faptul ca unii dintre ei (dupa cum confirma investigatiile noastre!) ar fi fost  sub tratament psihiatric de mult timp iar ceilalti nu erau demni de incredere (studiind cu atentie dosarele lor, in posesia carora se afla si Jurisdictia Italiana !).

Aceasta pozitie este sustinuta si de catre Fred Vargas, Valerio Evangelisti, precum si Bernard Henri Lévy.
In ceea ce priveste apararea lui Battisti, documentele pe care le-am putut studia, diverg in sensul echitabilitatii procesului lansat impotriva lui inca din 1987 !

Nu exista nicio comunicare intre aparare si guvernul italian care "sustinea" ca facuse o "ancheta secreta" in dosar dupa evadarea organizata din inchisoare a lui Battisti si fuga lui in strainatate !

Ori, o "ancheta secreta" intr-un dosar de talia celui lui Battisti, inseamna "lipsa de transparenta" foarte favorabila jurisdictiei italiene.

Care poate da nastere la polemici.

Si pe buna dreptate.

Conform legislatiei franceze, el fiind condamnat prin contumacie ar fi avut dreptul la un nou proces in prezenta sa si nu putea fi trimis in inchisoare direct in Italia.

Cu atat mai putin pentru recluziune criminala la perpetuitate (inchisoare pe viata)!

Este insa important de retinut faptul ca in Italia contrar Jurisdictiei franceze, acuzatul are dreptul sa nu fie prezent la proces daca el considera ca prezenta lui este defavorabila  (o favorizeaza).
Cum explica Guillaume Perrault: "Ca daca el asteapta in holul tribunalului sau pe o plaja tropicala fiind in cavala, conteaza prea putin ! Important este ca el sa aiba cunostinta de convocarea lui la proces si sa fie reprezentat de catre avocatii pe care i-a desemnat"!

Pentru el, Battisti a fost "constiinta proasta a extremei stangi" !

In ceea ce il priveste pe Gilles Perrault, scriitor, el calificase arestarea lui Battisti: "sarkozyana" (sarkozysta!), o arestare "electoral" si "electorialista".

Amintim ca Gilles Perrault este autorul celebrului document-carte "Le poull-over rouge", in care aduce probe materiale in favoare nevinovatiei lui Christian Ranucci, condamnat la moarte pentru uciderea si violarea unui baietel langa Marsilia in 1974, executat cu ghilotina in 1976 !

Astazi se pare ca nevinovatia lui Ranucci este unanim acceptata si verdictul procesului in urma caruia Ranucci a fost executat face obiectul uneia dintre cele mai celebre erori judiciare din secolul trecut ! (A se vedea si articolele autorului pe aceasta tematica:http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42733-giscard-d-estaing-si-condamnatii-sai-la-moarte.htmlhttp://dossiers-criminels.blogspot.com/2010/12/affaire-christian-ranucci.html).
Procedura de condamnare prin contumacie a fost (in absenta) aprobata pe 14 decembrie 1993 de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, instanta politica insarcinata cu aplicarea deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu toate ca asa cum rezulta din documentele pe care le-am studiat si care ne-au fost puse la dispozitie de apararea lui Battisti, condamnarea prin contumacie italiana, a fost de mai multe ori contestata de catre Curtea de la Strasbourg.

Insa, conform jurisdictiei italiene precum si a documentelor din arhiva, se pare ca Battisti ar fi avut parte de un proces "echitabil ".

Cu toate ca el putea fi "traficat", politic.

In sfarsit, alta intrebare:  Cum si in cel fel s-a reusit localizarea lui Battisti in Brazilia la Rio de Janeiro?
Este vorba de interceptarile telefonice ! 

Pentru ca toti membri Comitetului de sustinere a lui Battisti erau supravegheati si ascultati sistematic de catre serviciile de informatii franceze, dar si de catre cele ale Interpolului la care jurisdictiile italiana si franceza au facut apel.

Astfel, pe 4 februarie 2007 Battisti a sunat de pe un telefon mobil brazilian inregistrat pe un nume fals, ceea cea i-a condus pe anchetatori la Rio, inainte de revenirea noastra, pe 6 martie.

Investigatiile noastre in ceea ce priveste persoana de sex feminin care l-a contactat duminica pe 18 martie la Rio, pe Battisti cand acesta a fost arestat de catre Politia braziliena conduc la identitatea reala a lui Lucie Abadia.

Este vorba de o femeie de nationalitate franceza pe nume Lucie Genevieve Oles.

Ea intrase in Brazilia sub o identitate falsa cu Pasaport si Carte de Identitate Nationala eliberate de catre "autoritatile" franceze si a fost pusa in libertate la putin timp dupa arestarea lui Battisti.

Conform celor declarate de catre Glorivan Bernardo de Oliveira, seful operatiunilor si al cooperarii internationale al Politiei Federale Braziliene, ea a fost "vectoru" care i-a condus la Battisti si ar fi  "contribuit" involuntar la arestarea celui din urma!

In concluzie, "merita" libertatea, fara niciun fel de rezerve !

A doua zi Battisti a fost transferat de la Rio la Brazilia (Capitala), iar doi dintre avocatii lui: Eric Turcon si Edgar Vincensini, au si sosit la fata locului, care au atras atentia avocatului sau brazilian Rogerio Marcolini ca, condamnarea italiana prin contumacie, pronuntata la Milano in 1993 contra lui Battisti, in absenta lui nu era compatibila cu jurisdictia braziliana, cum nu era nici cu cea franceza.
In ciuda faptului ca magistratul din Torino, Pietro Forno, care instruise dosarul lui Battisti a insistat pentru extradarea lui in Italia si a lertat autoritatile braziliene din timp ca el este la fel de periculos ca si in trecut, pe vremea cand a comis crimele sale atroce cu sange rece!

Din contra, Bruno Ramos, un purtator de cuvant al Politiei Braziliene declarase ca procedura de extradare a lui Battisti in Italia incepuse !

Din declaratiile Comisarului Oswaldo da Cruz Ferreira de la Politia Federala din Rio reiese ca Battisti ar fi fost "legitmat" in urma unui "control de rutina" si neavand asupra lui documentele sale de identitate ar fi fost dus "fortat" la sediul Politiei Centrale, unde a fost identificat cu ajutorul amprentelor sale digitale.

Din alte surse, mai fidele realitatii, am aflat ca Battisti s-a legitimat, se astepta sa fie arestat si nu a opus nici o rezistenta fortelor de ordine braziliene. 

La putin timp dupa arestarea lui, a sosit si avocatul sau, Marco Mora care ne-a confirmat ca drepturile lui Battisti nu au fost violate sub nici o forma, in nici un moment al interogatoriului sau !
Desi jurisdictia italiana si braziliana sunt incompatibile in dosarul lui Battisti asa cum am mentionat mai sus, mentionam ca un acord de extradare totusi a fost semnat intre Italia si Brazilia in 1989 care a intrat in vigoare din 1993.

Adevarat, un acord vag, confuz si destul de ambigu.

In incheiere, mentionam ca nimic din investigatiile pe care le-am intreprins in legatura cu dosarul Battisti nu ne permite sa-l consideram vinovat!

Nimic nu-l incrimineaza direct !

Nimeni din anturajul lui pe care i-am contactat, nici in Franta, nici in Mexic si nici in Brazilia nu "recunoaste" in Battisti un criminal si cu atat mai putin un asasin care sa premediteze o crima politica !

Rasfoind cu atentie vasta sa opera literara, nimic din ceea ce a scris, nu ne permite sa-l consideram un extremist de stanga "adevarat" care sa lupte pentru o cauza pierduta, un non-sens, pentru care sa fie capabil sa ucida cu sange rece.


Cercetarile pe care le-am intreprins in "profile-ologia" marilor criminali politici, patimasi[3], folosind modele de analiza si sinteza ale sociologiei matematice (in care autorul lucrarii are cercetari avansate: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/11/studiul-comportamentului-uman-cu.html;http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/12/thomas-csinta-psihosociologia-matematica.html) nu ne permite sa afirmam acest lucru !

Codul sau socio-genetic nu corespunde profilului unui asasin politic !

Specrtul sau este "divergent".

Deci nu converge catre nicio structura definita de noi ca limita-cod "profil criminal" ! 

Si totusi, toate aceastea nu inseamna neaparat ca Battisti este nevinovat.

Pentru moment el se afla "in mainile" Administratiei Braziliene, care va decide de soarta lui.
Battisti are nevoie de mult noroc si intelegere din partea celor care nu-l sustin pentru a putea conjuga in libertate verbul "to be"  sau eventual negatia acestuia "not to be", guilty!

Sfarsitul Calvarului, pe scurt!


Desi Guvernul brazilian a decis acordarea "azilului politic" fostului presupus terorist italian de extrema stanga, Cesare Battisti, decizia apartinea Curtii Supreme de Justitie !

In ciuda faptului ca o asemenea decizie ar fi putut dura luni sau chiar ani, cel putin teoretic, Ministrul brazilian al justitiei, Tarso Genro, a anuntat marti seara pe 13 ianuarie 2009 ca statutul de "refugiat politic" a fost acordat fostului militant de extrema stanga, Cesare Battisti, «convertit» ulterior, de-a lungul anilor intr-un scriitor de succes, cu toate ca in cursul lunii noiembrie anul trecut, Curtea Suprema estima ca acest statut trebuie refuzat solicitantului pentru pastrarea unor "bune" relatii de cooperare economica cu Italia, care-i solicita extradarea!

Battisti, nascut pe 18 decembrie 1954 la Semoneta (Latina) a fost condamnat la recluziune criminala la perpetuitate (inchisoare pe viata) prin contumacie in 1990 pentru patru crime (asasinate) comise in anii ’70  ("Anii de plumb").

Amintim ca este vorba de asasinatul unui gardian de inchisoare pe 6 iunie 1978 la Udine (estul Italiei), respectiv, de asasinatul unui politist (carabinier) pe 19 aprilie 1979 la Milano, precum si de complicitate la asasinatul unui militant neo-fascist pe 16 februarie 1979 la Mestre (estul Italiei), respectiv, de complicitate la asasinatul unui bijutier pe 16 februarie 1979 la Milano. 
Desigur, un rol impotrtant in decizia luata de catre Guvernul brazilian a avut si avocatul lui Battisti, Luiz Eduardo Greenhalgh, reputat pentru apararea teroristilor de extrema stanga din Italia "anilor de plumb".

Presupusul multi-asasin si terorist a evadat dintr-o inchisoare italiana in 1981 si se refugiase in Mexic, pentru ca in 1991 sa se stabileasca in Franta, lucrand la inceput ca administrator in imobile rezidentiale, iar ceva mai tarziu sa se lanseze in literatur, scriind romane politiste («romane negre »), care i-au adus celebritate si notorietate in domeniu.

La solicitarile repetate ale Guvernului italian, in 2004, amenintat de extradare, in timpul Presedentiei Jacques Chirac, pentru a lasa justitia italiana sa decida de soarta lui,
Battisti informat din timp, se refugiaza in Brazili.

Intre timp, pe 14 aprilie 2006, justitia administrativa franceza (Trinunalul Administrativ) se pronunta contra blocajului in 2004 al Guvernului francez pentru acordarea cetateniei franceze lui Cesare Battisti.

El este arestat pe 18 martie 2007 la Rio de Janeiro si este imediat plasat in detentie in asteptarea deciziei Guvernului brazilian in ceea ce priveste extradarea sa catre Italia.

Ministrul brazilian de justie, Tarso Genro, "motiva" decizia Curtii Supreme prin faptul ca fostul militant al gruparii politice de extreme stanga "Proletari inarmati in slujba comunismului" risca sa fie persecutat in tara sa de origine, Italia, pentru convingerile sale politice.

Pe 14 ianuarie, miercuri in 2009, la primele ore ale diminetii, se pare ca Ministrul Afacerilor Externe italian regreta profund decizia Curtii Supreme, declarandu-se "extrem de surprins" de comunicatul lui Tarso Genro.

Ripostand cu vehementa, el ne-a declarat ca va solicita ajutorul Presedintelui Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva pentru reexaminarea deciziei Curtii Supreme de Justitie !

Din investigatiile pe care le-am intreprins in acest dosar, de exceptie, si pe care l-am urmarit de aproape atat in Europa cat si in America Latina, "procesul" de acordare al azilului politic lui Cesare Battisti s-a derulat in felul urmator :

Pe 5 aprilie 2008, Procurorul general din capitala Braziliana (Brazilia) a acordat un aviz favorabil extradarii catre Italia al arestatului, considerand ca desi, cert, el avea niste «convingeri politice» pentru care ar putea fi persecutat in tara sa, acest lucru era «insuficient» pentru justificarea crimelor atroce pe care le-ar fi comis cu cruzime, singur, respectiv, cu complicitatea tovarasilor sai de PAC (Proletari Inarmati pentru Comunism).

La randul sau CNR (Comisia Nationala pentru Refugiati), i-a refuzat statutul de "refugiat politic"! 

Pe 12 ianuarie 2009, Tarso Genro, Ministrul Justitiei braziliene, la insistentele avocatului lui Battisti, Luiz Eduardo Greenhalgh, materializate printr-o serie de referate in care este mentionat intregul «arsenal» de sprijin international care se aducea lui Battisti, emite o opinie contrara Procurorului General si CNR acorda un aviz favorabil pentru obtinerea azilului politic de catre el!

Decizia finala apartinand Curtii Supreme de Justitie brazilian.

Pe 27 ianuarie 2009, Italia a rechemat ambasadorul sau din Brazilia !

Sergio Romano, editorialist la "Corriere della sera"  scria atunci: «Brazilia, in acest moment se simte o tara puternica datorita succesului sau economic, respectiv, al modelului pe care acesta reprezinta, si este cu adevarat un mare pacat ca Ea n-a inteles ca exista in Italia inca aceasta rana deschisa a terorismului» !

Intr-o scrisoare publicata de catre avocatul lui Battisti pe 30 ianuarie, el neaga «in bloc» din nou toate asasinatele care îi sunt reprosate si mentioneaza numele a patru dintre fostii sai tovarasi de la PAC, condamnati toti cu ani in urma pentru respectivele asasinatele comise (Gabriele Grimaldi, Sebastiano Masala, Giuseppe Memeo si Sante Fatone).

In sfarsit, nu stim daca Presedintele Braziliei va interveni direct sau indirect in decizia Curtii Supreme, desi in calitatea pe care o detine si conform legislatiei in vigoare acest lurcu îi este permis !

Insa, conform principiului reducerii la absurd, interventia lui va fi sigur considerata atat de catre partizanii lui Battisti cat si de catre adversarii sai ca un act «antidemocratic», pentru ca legistaltivul si executivul, respectiv, justitia, formeaza trei noduri independente, cel putin teoretic, al unui graf (brazilian) neorientat si «debusolat» in plina «consolidare» inca, ceea ce ar contrazice profund reformele democratice in care Brazilia s-a angajat in ultimii ani.

In orice caz, daca totusi Presedintele brazilian va «interveni» pentru extradarea lui Battisti (ceea ce poate dura din nou luni sau chiar ani !), pentru a pastra o relatie de «amicitie» cu Italia, el va solicita Guverului italian, sa se «angajeze» ca nu va persecuta pe condamnat pe perioada executiei pedepsei sale si nici ulterior.

In plus, nu-l va condamna la mai mult de 30 de ani de recluziune criminala (in cadrul unui nou proces !) pedeapsa maxima admisa de catre Codul de Procedura penal brazilian.
In incheiere ne intrebam totusi cum ar putea fi respectatata o asemenea «doleanta» a domniei sale si cum ar putea fi ea «verificata» in «timp si spatiu» avand in vedere ca legislativul italian, respectiv, executivul si justitia sunt independente in Italia, o tara considerata «profund»  democratica ?"

 

 

______________________________
[1] Opera lui Battisti si lucrari despre Battisti:  Cesare Battisti (trad. Gérard Lecas), Les Habits d'ombre (Travestito da Uomo), Gallimard, coll. "Série noire", Paris, 1993 (réimpr. 2004) (ISBN 2070493202 et ISBN 2070316297) (réimpr. 2006, Gallimard, coll. "Folio policier" (ISBN 207033791X); Cesare Battisti (trad. Monique Baccelli), Nouvel an, nouvelle vie (Anno nuovo, vita nuova), Mille et une nuits, coll. "Mille et une nuits", Paris, 1997 (ISBN 2842051408); Cesare Battisti (trad. Gérard Lecas), L'Ombre rouge (Orma rossa), Gallimard, coll. "Série noire", Paris, 31 décembre 1994, 302 p. (ISBN 2070494241); Buena onda "Buena onda", (trad. de l'italien par Arlette Lauterbach), Gallimard/NRF, coll. "Série noire", Paris, 1996, (ISBN SN n°2432); J'aurai ta Pau, (trad. de l'italien par Arlette Lauterbach), La Baleine, coll. "Le Poulpe", Paris, Pixel "Copier coller", (trad. de l'italien par Anna Buresi), Flammarion, coll. "Pere Castor", Paris, 1997, Poche.; L'Ultimo sparo "Derničres cartouches", (trad. de Gérard Lecas, préface de Valerio Evangelisti) (Joëlle Losfeld dir.), Gallimard, coll. "Littérature étrangere/Joëlle Losfeld" 1998, 180 p. (ISBN 2844120024); Tempo da insetti "Jamais plus sans fusil", (trad. de l'italien de Gérard Lecas), Le masque, Paris, octobre 2000; Avenida Revolución "Avenida Revolución", Rivages thriller, Paris, novembre 2001; Le Cargo sentimental, Joëlle Losfeld, 2003; Vittoria, Cesare Battisti, illustrations d'Alain Korkos (trad. de l'italien par Mariette Arnaud), Eden Productions, Paris, novembre 2003, 80 p. (ISBN 2 913 24579 X); L'Eau du diamant, (trad. de Gérard Lecas), Le masque, Paris, avril 2006;  Ma Cavale, (Préface de Bernard-Henri Lévy, postface de Fred Vargas), Grasset/Rivages, France, 27/4/2006, 376 p. (ISBN 2 246 70851 6); Via Libre 5, Cesare Battisti (dir.); "Quattro passi di danza", dans : Daniele Brolli (dir.) et al. (collectif), Italia odia, Arnoldo Mondadori Editori; "Super snail in action", (trad. de l'italien par Sonia Fanuele et Catherine Siné), dans : Serge Quadruppani (dir.) et al. (collectif) (entretien-préface avec Valerio Evangelisti), Portes d'Italie, Fleuve Noir, 2001.; "Choice", dans : Gérard Delteil (dir.) et al. (collectif), Noir de Taule, Société d'Édition Les Belles Lettres, 2001; "L'air de rien", dans : J.P. Pouy (dir.) et al. (collectif), Paris rive noire, Autrement, Paris, 1996.; Terres brűlées, Cesare Battisti (dir.) et al. (collectif), Rivages thriller, 2000.; Fred Vargas (dir.) et al. (collectif), La Vérité sur Cesare Battisti, Viviane Hamy, 2004-05; Comité lyonnais de soutien "Cesare Battisti (collectif), Cesare Battisti face au marchandage", Jean-Paul Rocher, Lyon, 02/9/2004, 88 p. (ISBN 2-911361-69-5).; Guillaume Perrault (préface de Gilles Martinet), Génération Battisti. Ils ne voulaient pas savoir, Plon, février 2006, 186 p.; Recueil de textes sur l'affaire, sur les réfugiés italiens, pétitions, expressions de soutien et site de l'auteur : Cesare Battisti, Valerio Evangelisti (collectif), ViaLibre5; Pierre-André Sauvageot, Cesare Battisti, Résistances, Label Video-Plančte-France3 Corse, 2004, documentaire.; Cesare Battisti (Préface de Bernard-Henri Lévy, postface de Fred Vargas), Ma Cavale, Grasset/Rivages, France, 27/4/2006, 376 p. (ISBN 2 246 70851 6.



[2] Scrisoare deschisa Presedintelui Republicii Franceze: ""Noi nu acceptam ca Cesare Battisti sau orice alt refugiat italian sa fie extradat ! In primul rand, pentru ca el are statutul de refugiat politic si beneficiaza de "Doctrina Mitterrand", iar in al doilea rand, datorita modului in care el a fost condamnat prin contumacie si care nu este compatibil cu jurisdictia noastra franceza. Noi nu acceptam violarea principiilor fundamentale ale Republicii si solicitam mobilizarea tuturor contra extradarii lui Cesare Battisti, ca si contra tuturor refugiatilor italieni care s-au stabilit la noi in anii 70-80 ("Anii de plumb"). Noi dorim ca onoarea, precum si "cuvantul de onoare" al Frantei (n.a. prin Doctrina Mitterrand) sa nu fie tradate. Este de datoria Presedintelui Republicii, gardianul acestui "cuvant de onoare" si garant al principiilor tarii noastre ca sa vegheze asupra lor""


Semnatarii scrisorii deschise: Michel ABBAX (scriitor), Michel ABESCAT (jurnalist), AdN (Asociatia pentru Democratie Nisa), Mouloud AKKOUCHE (scriitor), Daniel ALCOBA (scriitor, Argentina), Martine ALCORTA (consilier municipal Bčgles, PCF, universitar), Lysiane ALEZARD (consilier regional Ile de France, PCF), Patrice ALLAIN (conferentiar universitar, Universitatea de Nantes), Jean-Claude AMARA (purtator de cuvant al "Droits Devant !!") Claude AMOZ (scriitor), Jean-Philippe ANDRAKA (producator), Didier ANDREAU (CGT, presedinte Ť Colčres du Présent ť), Jean-Pierre ANDREVON (scriitor), Monique ANTELME (editoare), Georges Jean ARNAUD (scriitor), Gérard ASCHIERI (secretare general FSU), Hubert ARTUS (jurnalist), Ariane ASCARIDE (actor), Gilles ASCARIDE (scriitor), Olivier ASSAYAS (cineast), ATTAC-France, Marie-Caroline AUBERT (jurnalist), Dominique AUBOIRE (pictor), Jacques AUDIARD (cineast), Jean AUDOUZE (director de cercetare CNRS, Institutul de Astrofizica Paris), Daničle AUROI (consilier municipal Clermont-Ferrand, Vrezii), Clémentine AUTAIN (adjunct la Primaria Paris, PCF), AYERDHAL (scriitor), Genevičve AZAM (universitar, Toulouse II), Nicole AZZARO (consilier municipal Paris, Verzii), Edouard BAER (actor, realisator), Jean-Pierre BACRI (cineast, actor), Sophie BAJARD (editoare), Luc BARANGER (scriitor, Montréal, Québec), Jacques BARBERI (scriitor), Patrick BARD, (fotograf, scriitor), Corine BARLIS (consilier municipal Paris, PS), Pierre BAROUH (autor, compozitor, interpret) , Lambert BARTHÉLÉMY (universitar, Universitatea Montpellier III), Annie BARRIČRE (scriitor), Patrick BAUDRY (sociolog), Denis BAUPIN (adjunct la Primaria Paris, Verzii), Francine BAVAY (vicepresedinte Consiliul Regional Ile de France, Verzii) , Guy BEDOS (actor), Jean-Pierre BEL (senator Aričge, PS), Claire BELMAS (profesor, scriitor), Tarek BEN HIBA (consilier regional, Ť Alternative Citoyenne ť), Julia BENECH (scriitor), Jean-Luc BENNAHMIAS (deputat european, Verzii), Daniel BENSAĎD (folosof, scriitor), Christian BÉRARD (producator), Violaine BEROT (scriitor), Pierre BERNASCONI, (consilier regional Provence-Alpes-Côte d'Azur, PCF), Marc BERTHOD (presedinte, Consiliul Federal PS Rhône), Olivier BESANCENOT (LCR), Patrice BESSAC (consilier egional Ile de France, PCF), Philippe BESSON (scriitor), Jean-Luc BÉZIAT (profesor la Facultatea de Medicina Lyon), Laurence BIBERFELD (scriitor), Enki BILAL (desenator), Alexandre BILOUS (jurnalist), René-Marc BINI (compozitor), Henri-Frédéric BLANC (scriitor), Marie-Christine BLANDIN (senatoare Nord, Verzii), Danielle BLEITRACH (universitar, sociolog), Jacques BONNAFFÉ (actor), Frédéric BONNAUD (jurnalist), Pierre BORDAGE (scriitor), Jean-Louis BORIE (avocat), Marie BORREL (scriitor), Didier BOULAUD (senator Ničvre, PS), Pierre BOULEZ (compozitor, sef de orchestra), Nicole BORVO (senatoare Paris, presedinte Grupul comunist republican si cetatean), Brigitte BOUCHER (actrita), Jacques BOUDET (actor), Michel BOUJUT (critic de cinema), Pierre BOULDOIRE (primar Frontignan, PS), Magali BOUMAZA (cadru didactic-cercetatoare in stiinte politice), Jérôme BOURDELLON (muzician), Michel BOUTANT (presedinte Consiliul general Charente, PS), Jacques BOUTAULT (primar, sector 2 Paris, Verzii), José BOVÉ (confederatia taranilor), Jean BRAFMAN (consilier regional Ile de France, PCF), Patrick BRAOUEZEC (primar Saint-Denis, PCF), Achille BRAQUELAIRE (cadru didactic-cercetator, Universitatea Bordeaux I), Jacques BRAVO (primar sector 9 Paris, PS), Robert BRET (senator Bouches-du-Rhône, PCF), Alain BRON (scriitor), Colombe BROSSEL (consilier Paris, PS), Luc BRUN (profesor universitar Caen), Jacques BULLOT (cercetator stiintific CNRS, scriitor), Yves BULTEAU (scriitor), Laurent BUREAU (adjunct Primaria sector 2 Paris, PS), Olivier CADIOT (Scriitor), Michel CAHEN (cercetator CNRS), Angel de la CALLE HERNANDEZ (desenator, Spania), Catherine CANDELIER (consilier regional Ile de France, Verzii), Jean-Michel CARRÉ (cineast), Philippe CARRESE (scriitor), Dominique CARLIER (jurnalist), Dominique CARTON (fotografe), Shaďne CASSIM (scriitor), Nathalie CASTAGNÉ (scriitoare, traducatoare), Pierre CASTAGNOU (primar sector 14 Paris, PS), Eva CASTRO (actrita), Philippe CAZA (desenator), Erdal CELIK (plastician), Julien CENDRES (scriitor), Laurent CHABAS (consilier sector 9 Paris, PS), Claude CHABROL (cineast), Gilbert CHABROUX (senator Rhône, PS), Nicole CHAMPENOIS (coregraf, cantareata), Sabrina CHAMPENOIS (jurnalist), Patrice CHÉREAU (cineast), Isabelle CHEMIN (redactoare, scriitor), Guillaume CHÉREL (scriitor), Michel CHEVRON (scriitor), CHRAZ (actor), Delphine CINGAL (conferentiar universitar Universitatea Paris II), Laurent CIRADE (muzician), Yves COCHET (fost ministru, deputat Paris, Vrezii), Sylvie COHEN (scriitor), Pierre COHEN-SADRIA (sociolog), Patrice COHEN-SEAT (consilier sector 9 Paris, PCF), Daniel COHN-BENDIT (deputat european, Vezrii), Yves CONTASSOT (adjunct Primaria Paris, Verzii), Jean CONTRUCCI (scriitor), Yves COQUELLE (senator Pas-de-Calais, PCF), Philippe CORCUFF (sociolog, jurnalist), La CORDE RAIDE (muzicieni), Ruben CORREA (scriitor, Argentina), COSTA-GAVRAS (cineast), Thierry COTE (biolog), Philippe COURTIN (realisator), Thierry CRIFO (scriitor), Paul CRESP (istoric), Alejo CUERVO RIEGER (editor, Spania), Daničle, D'ANTONI (agent artistic), Didier DAENINCKX (scriitor), Claude DARGENT (consilier Paris, PS), Maurice DAYAN (profesor emerit in stiinte clinice umane, Universitatea Paris VII), Lud DALL'ARMELLINA (cadru didactic-cercetator, Universitatea Paris VIII), Zakya DAOUD (jurnalist, scriitor), Annie DAVID (senatoare Isčre, PCF), Liliane DAYOT (consilier regional Ile de France, Verzii), Jacques DAGUENET (consilier Paris, PCF), Erri DE LUCA (scriitor), Alice DEBORD (scriitor), Géraldine DEBUS (consilier municipal, PS), Isa DEDEAU (scriitor), Régine DEFORGES (scriitor), Benoît DELÉPINE (animator de televiziune), Emilie DELEUZE (cineast), Jean-Paul DELFINO (scriitor), Michelle DEMESSINE (senatoare Nord, PCF), Myriam DESAINTE CATHERINE (profesor universitar de informatica, Bordeaux I), Richard DESJARDINS (canteret, Montréal, Québec), Pascal DESSAINT (scriitor), Philippe DI FOLCO (jurnalist, scriitor, cercetator stiintific), Anne DOAT (actrita), Bernard DOMPNIER (profesor universitar Clermont Ferrand II), Roger DOSSE (magistrat), Olivier DOUBRE (jurnalist), Olivier DOUYERE (scenarist, scriitor), Julien DRAY (purtator de cuvant PS), Michel DREYFUS-SCHMIDT (senator Belfort, PS), DROITS DEVANT !! (asociatie lege 1901), Pierre DUBA (autor de desene animate), Olivier DUCASTEL (cineast), Anny DUPEREY (actrita), Martine DURLACH (adjunct Primaria Paris, PCF), Dominique DUSSART (adjunct Primaria sector 2 Paris, Verzii), Dominique DUSSIDOUR (scriitor), René DUTREY (consilier Paris, Verzii), Patrice DUVIC (scriitor, editor), Marie-Florence EHRET (scriitor), Christian ELOY (compositor, profesor la Conservatorul National Regional, Bordeaux), Annie ERNAUX (scriitor), Jean-Louis ESCARFAILLE (editor), Jean-Pierre ESPÉRET (purtator de cuvant, Verzii, Réunion), José ESPINOSA (consilier Paris, PCF), Bernard ETIENNE (medic psihiatru), Aude EVIN (consilier regional, PS), Jean-Baptiste EYRAUD (purtator de cuvant Asociatia Ť Dreptul la Locuinta ť), Sylvie EXERTIER (responsabil serviciul social, Paris), Cédric FABRE (scriitor), Bernard FARCY (actor), Frédéric FAJARDIE (scriitor), Henri FARRENY (profesor universitar), FASTI (Federatia Asociatiilor de Solidaritate cu Muncitorii Imigranti), FAUJOUR (desenator), Janine FAURE (editoare), Eric FAYET (jurnalist), Roger FAYET (primar Ceilloux, PS), Anouk FERJAC (actrita), Denis FERNANDEZ RECATALA (scriitor), Christine FERNIOT (jurnalist), Jean FERRAT (cantaret), Mireille FERRI (vicepresedinte Consiliul regional Ile de France, Verzii), Arlette FÉTAT (scriitor), Bruno FIALHO (consilier sector 18 Paris, PCF)
Yassir FICHTALI (presedinte UNEF), Aurélie FILIPPETTI (scriitor), Guy FISCHER (senator Rhône, PCF), Mijo FONTFREDE (jurnalist), FRANCE-LIBERTÉS (Fundatia Danielle Mitterrand), Suzanne FLON (actrita), Sylviane FORESTIER (adjunct Primaria sector 19 Paris, PS), Thierry FOUCAUD (senator Seine-Maritime, PCF), Georges FOVEAU (scriitor), Dan FRANCK (scriitor), FRAP (desenator in presa), Georges FRĘCHE (presedinte regiunea Languedoc-Roussillon, PS), Frédéric FREDJ (primar adjunct sector 4 Paris, PS), Yves FRÉMION (consilier regional, Verzii, presedintele Consiliului Scriitorilor), Monseigneur Jacques GAILLOT (Parténia), FSU (Federatia Sindicala Unitara), Yves GALIFRET (profesor, Universitatea Paris VI Ť Pierre et Marie Curie ť), Pepe GALVEZ (jurnalist, Spania), Sylain GAREL (consilier Paris, Verzii), Pacal GARNIER (scriitor, pictor), Pierre GATIGNON (consilier Paris, PS), Jean-Pierre GATTÉGNO (scriitor), Philippe GAUBERT (muzician), Michčle GAZIER (jurnalist, scriitor), Mélina GAZSI (scriitor), Catherine GEGOUT (consiliera Paris, PCF), Laurent GENEFORT (scriitor), Christophe GIARD (ginecolog-obstetrician, sef serviciu CHR Voiron), Marie-Hélčne GIARD (director de cercetare, INSERM). Martin GIARD, (astrofizician, director de cercetare CNRS, Toulouse), Bernard GIRAUDEAU (actor), Jean-Pierre GIRAULT (consilier regional Ile de France, Verzii), Christian GIRIER (cineast), Patrice GOHIER (adjunct primaria sector 13 Paris, Verzii), Francesc GONZALEZ-LEDESMA (avocat si romancier, Spania) Viviane GOT (secretar general Teatrul National Chaillot), Maurice GOUIRAN (scriitor), Robert GUÉDIGUIAN (cineast), Kheira GUENAOU (PS), William GUÉRAICHE (istoric), François GUÉRIF (editor), Franck GUÉRIN (realizator), Sarah GUILBAUD (jurnalist), Patricia GUILHOT (vicepresedinte Consiliul General Puy-de-Dôme, PS), Daniel GUIRAUD (primar Les Lilas, consilier general Seine-Saint-Denis, PS), Jean-Pierre GUIS (adjunct primaria sector 12 Paris, PS), Dominique GRANGE (cantareata), Sylvie GRANOTIER (actrita, scriitoare), Michel GRIMAUD (scriitor), Thierry GROENSTEEN (editor), Francine GUILLAUME (consilier regional Ile de France, Vezrii), Pierre GUILLON (primar Billom si consilier general Puy-de-Dôme, PS), ARTHUR H. (cantaret), Marion von HAGEN (editoare, Germania), Carine HAHN (scriitor), Viviane HAMY (editoare), Salim HATUBOU (scriitor), Sparkle HAYTER (scriitor, USA, Canada), Doug HEADLINE (cineast), Johan HELIOT (scriitor), Marcel HÉNAFF (profesor de filosofie, Universitatea California, USA), Marion HENNEBERT (editoare), Dominique HENRY-GAMBIER (director de cercetare CNRS, Bordeaux), Anne-Marie HEUGAS (profesor de educatie fizica si sport, Universitatea Paris Orsay, deputat municipal, Verzii), Jean-Philippe HEURTIN (profesor, Universitatea din Nisa), Jacques HIGELIN (cantaret), Jean HOIBIAN (pastor), Joël HOUZET (adjunct la primaria sectrorului 19 Paris, PCF), Jean-Paul HUCHON (presedinte Consiliul regional Ile de France, PS), Bertrand JACOB (avocat), Albert JACQUARD (genetician), Hervé JAOUEN (scriitor), Rosita JAOUEN (consilier regional, PCF), Agnčs JAOUI (cineast, actrita), Frédéric JARDIN (cineast), Yves JAUMAIN (cabinetul primarului Frontignan), Philippe JUHEM (conferentiar universitar in stiinte politice), JULIETTE (cantareata), Jean KEHAYAN (jurnalist, scriitoare), Nina KEHAYAN (scriitoare, profesor), Thierry KELLER (jurnalist), Nabila KERAMANE (purtatoare de cuvant Verzii, Ile de France), Michčle KERHOAS (actrita), Edgar KIGANGA (avocat), Pénélope KOMITES (adjunct primaria Paris, Vrezii), Alain KRIVINE (LCR), Nicolas de LA CASINIČRE (jurnalist), Jean-Marie LACLAVETINE (scriitor), Thomas LACOSTE (editor), Annie LAHMER (directoare de cabinet, primaria sector 2 Paris), Alain LANCE (director Casa Scriitorilor), Michčle LANCINA (editoare) Léo LAMARCHE (scriitor), Gilles LARHER (jurnalist), Susana LASTRETO (scenarist, scriitor), Jose LATOUR (scriitor, Cuba), Charles-Henri LAVIELLE (editor), Pierre LEBEDEL (jurnalist), LCR, Claudy LEBRETON, (presedinte Consiliul general Côtes d'Armor (PS) si Asociatia departamentelor Franceze), Gérard LECAS (scriitor), Henri LECLERC (avocat, presedinte de onoare Liga Drepturilor Omului), Alexandre LE COEUR (consilier municipal, Montreuil), Hervé LE CORRE (profesor, scriitor), Gérard LEFORT (jurnalist), Marc LE GLATIN (director de teatru), Jacques LEGLOU (producator), Benjamin LEGRAND (scriitor, scenarist), Gilles LEMAIRE (secretar national Verzii), Annick LEPETIT (deputat et consilier Paris, purtator de cuvant PS), Jean-François LEPETIT (producator), Sylvie LE POULICHET (profesor de stiinte humane clinice, Universitatea Paris VII), Jean-Michel LERAY (actor), Jérôme, LEROY (scriitor), Michčle LESBRE (scriitor), Luc LE VAILLANT (jurnalist), Bruno LEYDET (scriitor), Alain LEYGONIE (scriitor), Alain LHOSTIS (adjunct Primaria Paris, PCF), LIGUE DES DROITS DE L'HOMME, Hélčne LIPIETZ (consilier regional Ile de France, Verzii), LIO (cantareata), Serge LIVROZET (scriitor), LOLA LAFON (cantareata), Justine LÉVY (scriitor), Gwenaëlle LENOIR (jurnalist), Emmanuel LOI (scriitor), Dominique, LOMBARDI (scriitor), Henri LOPEZ (scriitor), Véronique LOPEZ (jurnalist), Joëlle LOSFELD (editoare), Virginie LOU (scriitoare), Michčle LOUP (consilier regional Ile de France, Verzii), Hélčne LUC (senatoare Val-de-Marne, PCF), Jean-Luc LUCIANI (scriitor), Lorenzo LUNAR (scriitor, Cuba), Gilles LUNEAU (jurnalist, scriitor), Jean MAILLAND (scriitor), Jean-Claude MAIRAL (consilirer regional Auvergne, PCF), Sylvie MAISONNET (consilier general Puy-de-Dôme, PS), Henri MALBERG (responsable Comisia de Justitie PCF), Noël MAMČRE (deputat, Verzii), André MANDOUZE (universitar, scriitor), Pierre MANSAT (adjunct Primaria Paris, PCF), Dominique MANOTTI (scriitor), Hervé MANTELET (secretar regional Verzii, Auvergne), Alain MARCHAND (profesor de stiinte politice, Universitatea din Montpellier), Bernard MARIS (profesor universitar, scriitor), Gérard MARO (director Teatrul Oeuvre, Paris), Laure MARSAC (actrita), Daniel MARTIN (jurnalist), Gilles MARTIN-CHAUFFIER (jurnalist), Jacques MARTINEAU (cineast), Michel MARTIN-ROLAND (jurnalist, scriitor, editor), Patrick MASSIP (jurnalist), Anne MASSOTEAU (actrita), Bernard MATHIEU (scriitor), Josiane MATHON (sénatoare Loire, PCF), Olivier MAU (sciitor), Jacques MAURY (pastor), Marion MAZAURIC (éditoare), Capucine MAZILLE (pictor), Caroline MÉCARY (avocatea baroul Paris), Grégory MECHE (Primarias, sector 14 Paris, PS), René MERLE (istoric, scriitor), Claude MESPLČDE (scriitor), Jean-Michel MEURICE (pictor, raalizator), Luc MEYER (medic psihiatru), Sophie, MEYNAUD (consilier Paris, PCF), Luce MICHEL (scriitor), Monica MICHLIN (profesor, Universitatea Paris IV), Patrick MILLE (actor), Philippe MINARD (istoric, Universitatea Lille III, CNRS), Jean-Louis MINGALON (jurnalist, realizator), MIOU MIOU (actrita), Danielle MITTERRAND, Gérard MONCOMBLE (scriitor), Nadine MONFILS (cineast), Chantal MONTELLIER (desenatoare desene animate si de presa), Bernard MONTINI (actor), Rosa MORA, (jurnalist, Spania), Gérard MORDILLAT (realizator, scriitor), François MOREL (actor), Isabelle MORIN-GUIROUS (consilier Paris, Verzii), Annie MORVAN (editoare), Thierry MORVAN (jurnalist) MORVANDIAU (desenator), Patrick MOSCONI (scriitor), Georges MOUSTAKI (cantaret), Bruno MOYNOT (actor, director teatrelor Splendid si La Renaissance, Paris), Baptiste MUCKENSTURM (jurnalist), Martine MUNOZ (consilier regional Auvergne, PS), Roland MUZEAU (senator Hauts-de-Seine, PCF), Philippe NABONNAND (Facultatea de Litere si Stiinte Umane Nancy), Corinne NAIDET (doctor in genetica), Christophe NAJDOVSKI (consilier Paris, Verzii), Alain NÉRI (deputat, prim vicepresedinte Consiliul General Puy-de-Dôme, PS), Françoise NEVEU (poeta), André NEYTON (director de teatru), Serge NIÉMETZ (lingvist, scriitor), Stéphane NICOT (redactor sef revista Galaxies), Jean Paul NOZIČRE (écrivain), Louise OLIGNY (fotograf), Jean-Hugues OPPEL (scriitor), Viviane ORBAN (Verzii, Reims), Jacques PAIN (profesor, Universitatea Paris X), Stéphane PAJOT (jurnalist), Pierre Paresys (medic psihiatru), Angel PARRA (compozitor interpret), Bertrand PASCUITO (consilier general Puy-de-Dôme, primar Cournon, PS), Patrick PECHEROT (scriitor), Daniel PENNAC (scriitor),Guy PEELLAERT (plastician), Martine PEIGNER (jurnalist), Ingrid PELLETIER (editor), Pierre PELOT (scriitor), Ezequiel PEREZ (editor, Spania), Lourdes PEREZ (traducatoare, Spania), Joseph PÉRIGOT (scriitor), Patrick PETITJEAN (istoric al stiintelor, CNRS), Serge PEY (poet), Jean-Bernard PEYRONEL (adjunct Primaria sector 9 Paris, Verzii), Emmanuel PIERRAT (avocat, scriitor), Daniel PICOULY (scriitor), Ernest PIGNON-ERNEST (pictor), Richard PINHAS (muzician, filozof), Christian PICQUET (LCR), Gilles PIQUOIS (avocat), Jean Vincent PLACE (presedinte Grupe Verzi Consiliul regional Ile-de-France), Jean PORTANTE (jurnalist, scriitor, Luxemburg), Anny POURSINOFF (consilier regional Ile de France, Verzii), Jean-Bernard POUY (scriitor), Nadia PRETE (consilier sector 9 Paris, Les Verzii), Jerôme PRIEUR (scriitor, cineast), Christine PRUNAUD (adjunct Primaria Lamballe, PCF), Serge QUADRUPPANI (scriitor), Stéphane QUEYRIAUX (editor), Michel QUINT (scriitor), Sophie RACHMUHL (conferentiar universitar), Jack RALITE (senator Seine-Saint-Denis, PCF, animator Cultura), Marie-José RAYMOND-ROSSI (consilier regional Ile de France, PS), Patrick RAYNAL (editor), Madeleine REBERIOUX (istoric, presedinte de onoare a Ligii Drepturilor Omului), Jean-Jacques REBOUX (scriitor), Jacques REBOTIER (scriitor), Thomas REGNIER (jurnalist), Jean-Claude RENOUX (scriitor), Laure RICOUARD (dansatoare), Alain RIOU, (presedinte Grupul Verzi Consiliul General Paris), Hubert RIVEY (pictor), Denis ROBERT (scriitor), Michel, ROCARD (fost Prim-ministru, PS), Jean-Paul ROCHER (editor), Jean-Yves ROGNANT (secretar departamental Verzii Alpes de Haute-Provence), Waldo ROJAS (profesor de Istoire, Universitatea Paris I, scriitor), Gérard RONDEAU (fotograf), Christian ROUX (compozitor, scriitor), Christian RYO (editor), Cécile ROL-TANGUY-PLET (atasat de presa), Michel-Martin ROLAND (scriitor), Christophe ROSSIGNOL (consilier regional Centre, presedinte comisia Relatii Internationale), Michčle ROZENFARB (scriitor), Corinne RUFET (consilier regional Ile de France, Verzii), François SALVAING (scriitor), François SAMUELSON (agent literar si artistic), Pierre-Olivier SANCHEZ (editor), Enrique SANCHEZ ABULI (scenarist, Spania), Emile SANCHIS (muzician), Véronique SANDOVAL (consilier regional Ile de France, PCF), SAPHO (cantareata), Claude SAUNIER (senator Côtes d'Armor, PS), Jean-Claude SAUREL (presedinte Festival Scurt Metraj Clermont-Ferrand), Pierre-André SAUVAGEOT (cineast), Jocelyne SAUVARD (scriitor), Francois SCHUITEN (desenator, scenograf), Heinz SCHWARZINGER (scenarist, traducator), Serge SCOTTO (scriitor), Wilfrid SEJEAU (presedinte Grup Verzi Consiliul regional Bourgogne), Maren SELL (editor), Yasmine SIBLOT (cadru didactic-cercetatoare in sociologie, Paris), Grégoire SIMON, (muzician, LES TETES RAIDES), Michel SIMON (profesor emerit universitar), Yves SIMON (cantaret, scriitor), Romain SLOCOMBE (scriitor), Christophe SMITH (realizator), Philippe SOLLERS (scriitor, jurnalist), Isabelle SOMMIER (directoare Centrul Cercetare si Studii Politice Sorbonne, Universitatea Paris I), Mylčne STAMBOULI (adjunct Primaria generala Paris, Verzii), Gérard STREIFF (jurnalist, scriitor), Paco Ignacio TAIBO II (scriitor, Mexic); François TAILLANDIER (scriitor), Jacques TARDI (desenator), Llibert TARRAGO (editor, scriitor), Odette TERRADE (senatoare Val-de-Marne, PCF), Daniel TERROLLE (antropolog, Universitatea Paris VIII), Dimitri TIKOVOI (muzician), Colin THIBERT (scenarist, scriitor), François THOMAZEAU (scriitor), Alexis TIKOVOĎ (regizor), Goran TOCILOVAC (scriitor, Peru), Jef TOMBEUR (jurnalist, traducator, scriitor), Elisabeth TRÉHARD (producatoare), Michel TUBIANA (presedinte Ligii Drepturilor Omului, vicepresedinte Federatia, Internationala a Ligilor Drepturilor Omului), Alain UMHAUER (actor), Emmanuelle URIEN (scriitor), Roseline VACHETTA (LCR), Serge VALETTI (scriitor, actor), Amir VALLE (scriitor, Cuba), Christine VAN DE PUTTE (scriitor), Fred VARGAS (scriitor), Justo E. VASCO (scriitor, Spania), Jean VAUTRIN (scriitor), Vladimir VELICKOVIC (pictor), Marion VERNOUX (cineast), Pauline VERON (adjunct Primaria sector 9 Paris, PS), Pascal VERROUST (producator de cinema), Karin VIARD (actrita), Sophie VIARIS DE LESEGNO (avocata), Gilles VIDAL (scriitor), Pierre VIDAL-NAQUET (istoric), Catherine VIEU-CHARIER (consilier de sector, PCF), Marc VILLARD (scriitor), Claire VILLIERS (vicepresedinte Consiliul regional Ile de France, Alternative Citoyenne), Christian VINCENT (cineast), Thierry VINCENT (jurnalist), Christian VIGUIÉ (scriitor), Maxime VIVAS (scriitor), Dominique VOYNET (fosta ministra, Verzii), Jean VUILLERMOZ (consilier Paris, PCF), Jean-Philippe VUILLEZ (profesor de medecina nucleara, CHU Grenoble), Roland C. WAGNER (scriitor), Aďna WALLÉ-ZAY (pictor), Sabine WESPISER (editoare), Martin WINCKLER (scriitor, medic), WILLEM (desenator), Joëlle WINTREBERT (scriitor), Thierry WIPPLER (Verzii), WOÔMANH (scriitor), Eric YUNG (scriitor), Paule ZAJDERMANN (cineast), ZANIBONI (cantareata), Dominique ZAY (scriitor), Malika ZEDIRI (consilier regional, PCF), Nicole ZIMERMANN (jurnalist).

 

[3] Crime politice


Crimele lui Battisti, imi aduc aminte de cele comise in 1981 in noaptea de la 18 catre 19 iulie, in regiunea Marsilia (Chicago francez !), la Auriol (Masacrul de la Auriol), in plina expansiune a filierei "french connexion "! Inspectorul de Politie Jacques Massie, patronul departamental (Bouche de Rhone) al SAC (Serviciul de Actiune Civica), "Politi" paralela de tip gaullist, a fost ucis cu brutalitate si intreaga sa familie, sotia, Marie-Dominique cu parintii ei Maurice si Emanuelle Jacqueme si, baietelul sau Alexandre, precum si cumnatul lui Georges Ferarini au fost toti masacrati cu bestialitate, cadavrele lor fiind ingropate intr-o zona dezafectata ! Deghizat in asasinat politic si comandidat de adjunctul sau la SAC, Jean-Joseph Maria, comando-ul a fost condus de Lionel Collard, fost parasutist in Legiunea Straina, avand alaturi alti patru fideli lui Maria, invatatorul model, Jean-Bruno Finochietti si functionarii de la Posta, Ange Poletti, Didier Campana si Jean-Francois Massoni. Desi trebuia executat numai Jacques Massie, restul familiei a fost lichidat pentru a nu lasa martori in urma. Maria si Collard (care dupa eliberarea sa din inchisoare, ar trai in Romania!), au negat intotdeauna implicarea lor in acest masacru de nsatura politica, considerat de catre istorici, unul dintre cele mai sangeroase din intreaga istoria criminala a Frantei ! (A se vedea si articolul autorului:  http://www.necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42719-drama-de-la-douronne-in-cautarea-adevarului-istoric.html)
Un alt caz asemanator, si mai dramatic, care a "doborat" tristul record a lui Al Capone (pe 14 februarie, de ziua de Saint-Valentin in 1929 la Chicago) a fost tot la Marsilia in 1978 pe 3 octombrie de Saint-Gérard, cand un comando format din patru "mercenari" cagulati in Barul Telefonului (Le Bar du Téléphone) au masacrat nu mai putin de 10 persoane, din care noua au murit pe loc si unul mai tarziu ! In afara de cel care trebuia executat, restul clientilor au fost victime ale hazardului, pentru a nu lasa martori in urma ! Desi au existat inculpati in acest dosar nici astazi nu se cunosc, nici cine trebuia executat si de ce, nici cine au fost cei care au comanditat masacrul si, nici cine au fost cei care au executat comanda !" (A se vedea si articolele autorului legat de acest subiect:  http://dossiers-criminels.blogspot.ro/2010/12/laffaire-du-bar-du-telephone.htmlhttp://dossiers-criminels.blogspot.com/2012/01/laffaire-pierre-michel.html)

Multumesc si pe aceasta cale prietenilor mei  fideli care ne-au ajutat si sustinut in investigatiile noastre legat de acest articol : Yves Cohen (Paris, Franta), Luc Giraudet (Paris/Nantes, Franta), José Perez (Alicante, Spania), Xavier Dupire (Geneva, Elvetia), Pablo Paco (Sao Paulo, Brazilia),  Mia Giorgio  si Sergio  Voltera (Milano, Italia),  Jean – Pierre Michel (Rio de Janeiro, Brazilia), Michel Le Pouttre (Montevideo, Uruguay), Kurt Krafft (Buenos Aires, Argentina), Macchio Gonzales (Mexico, Mexic), precum si Grupului de Cercetasi Amazonieni (Guyana franceza, America de Sud) fara ajutorul caruia investigatiile noastre nu s-ar fi derulat in conditii optime !

In sfarsit, dar nu in ultimul rand, multumesc si Dlui Comisar Sef Florin Zagoneanu (ZeZe), fost Redactor sef al ziarului "Politia Capitalei" (Bucuresti) si al IPA (International Police Association) Journal, care nu m-a sustinut si nici nu m-a incurajat in investigatiile mele, fiind total absolvit de orice responsabilitate privind acest articol, caruia insa îi datorez in exclusivitate pasiunea mea pentru jurnalismul de investigatie !


Articolul cu imagini pe Investigatie Jurnalistica

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/la-rio-in-umbra-lui-cesare-battisti.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2018