În februarie s-au aniversat 50 de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială a Maramureșului
Înainte de a intra în ordinea de zi a ultimei ședințe ordinare a Consiliului Județean Maramureș, șeful administrației județene, Gabriel Zetea a dorit să sublinieze faptul că, în acest an aniversăm 50 de ani de la înființarea actualului județ Maramureș. ”La data de 17 februarie 1968 au fost publicate și au intrat in vigoare Legea 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorială și Legea nr. 3 privind asigurarea conducerii locale de stat în unitățile administrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor locale. Potrivit celui de-al doilea act normativ, la data intrării în vigoare a legii, activitatea sfaturilor populare regionale, precum și a comitetelor executive ale acestora a încetat, urmând ca deputații sfaturilor populare regionale și raionale să alcătuiască consiliile populare județene provizorii și să constituie comitetele executive provizorii până la noile alegeri. În acest cadru, la data de 19 februarie 1968, deputații din fostul sfat popular regional Maramureș și cei din fostele sfaturi populare raionale s-au întrunit în prima sesiune a Consiliului popular județean provizoriu, convocată de drept în temeiul legii.
Data de 19 februarie 1968 poate fi considerată data de naștere a județului Maramureș în actuala sa configurație, diferit substanțial ca teritoriu de județul cu aceeași denumire existent până la reforma administrativ-teritorială din 1950”, a arătat președintele Consiliului Județean.
Județul Maramureș s-a constituit din fostele raioane Baia Mare, Sighet, Vișeu, Târgu Lăpuș și parțial fostul raion Cehu Silvaniei. Potrivit vechii organizări administrativ-teritoriale, la data înființării județul era constituit din patru orașe -Baia Mare, Sighet, Baia Sprie, Vișeu de Sus- și din 83 de comune. Conform datelor de la ultimul recensământ al populației anterior reorganizării (1966), populația era de 427.645 de locuitori. Autoritățile publice ale fostelor regiuni și raioane și-au încetat activitatea și, odată cu aceasta, respectivele unități administrativ – teritoriale s-au desființat la data intrării în vigoare a Legii 3/ 1968, iar orașele și comunele existente la acea dată și-au continuat activitatea până la publicarea și intrarea în vigoare a anexelor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ – teritorială a R.S.R. Deși Legea 2/1968 a fost publicată și a intrat în vigoare la 17 februarie 1968, delimitarea unităților administrative și publicarea anexelor corespunzătoare fiecărui județ s-a realizat abia la 20 decembrie 1968. În baza noii organizări administrativ-teritoriale, județul Maramureș era format din 69 de unități administrativ-teritoriale care cuprindea două municipii (Baia Mare și Sighetu Marmației), cinci orașe (Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș și Vișeu de Sus) și 62 de comune.
În decursul celor 50 de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială, atât numărul cât și nivelul de organizare a unităților administrativ-teritoriale s-a modificat prin mai multe legi. Un număr de șase comune au trecut în categoria orașelor (Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții Măgherăuș și Ulmeni), au fost înființate un număr de șapte comune noi (Coaș, Coltău, Gârdani, Groșii Țibleșului, Oncești, Poienile Izei, Șieu) și un sat, Sâlța. În prezent, județul Maramureș are în componența sa un număr de 76 de unități administrativ-teritoriale, respectiv două municipii -Baia Mare și Sighetu Marmației-, 11 orașe –Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții Măgherăuș, Ulmeni, Vișeu de Sus- și 63 de comune.
Desființarea regiunilor și raioanelor ca unități administrativ-teritoriale și reînființarea județelor a însemnat renunțarea la sistemele importante de organizare a teritoriului din fosta Uniune Sovietică și revenirea la organizarea tradițională a teritoriului României, existentă până în 1950.
”În cei 50 de ani, județul Maramureș a devenit o unitate administrativ-teritorială funcțională, unitară, cu o identitate bine conturată, asigurând dezvoltarea echilibrată a teritoriului său și a tuturor localităților. S-a realizat conectivitatea unităților administrativ-teritoriale cu reședința de județ și au fost dezvoltate și promovate programe și proiecte vizând abordarea județeană sau zonală a asigurării serviciilor publice pentru locuitorii județului, cu prioritate cele privind rețeaua de drumuri, serviciile alimentare cu apă și canalizare, gestionarea deșeurilor municipale, distribuția de energie electrică și gaze naturale. La jubileul înființării județului se poate spune că, aici mai mult decât în alte locuri, s-a conturat identitatea de maramureșean pentru toți locuitorii săi, fie ei din Țara Lăpușului, din Maramureșul Voievodal, din Țara Codrului sau a Chioarului, identitate pe care și-o afirmă cu mândrie și care este recunoscută atât în plan național, cât și internațional. Cred că și în perspectiva viitoarelor discuții legate de reorganizările administrativ-teritoriale, atunci când vorbim despre regionalizare, județul Maramureș își dorește, în continuare, să-și păstreze identitatea. Chiar dacă vom discuta despre un nou nivel al administrației publice locale la nivel de regiuni, județul Maramureș trebuie să rămână, în continuare, de sine statător, iar eu, ca președinte, și cred că și celelalte grupuri politice, vom milita pentru acest lucru. Este important pentru noi să ne mândrim cu acest județ în continuare și să facem tot ce ne stă în puteri pentru a-l dezvolta”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.