STAREA MONUMENTELOR DE FOR PUBLIC DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ,IMPORTANŢA, CONSERVAREA ŞI PUNEREA LOR ÎN VALOARE

Scris de IP. Posted in Administratie


Bunurile culturale mobile sunt toate bunurile (transportabile) care sunt expresia sau mărturia unei creaţii umane sau a evoluţiei naturii şi care au o valoare sau un interes arheologic, istoric, artistic, ştiinţific sau tehnic.

Exemple de bunuri culturale mobile:

• obiecte descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice sau întâmplător;

• antichităţi mai vechi de o sută de ani, cum sunt: unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, arme şi resturi funerare, cruci;

 

• fragmente arhitectonice detaşate din monumente istorice, cum sunt: coloane, frize, capiteluri, ancadramente de uşi şi de ferestre, uşi sculptate, vitralii, blocuri de piatră fasonate, mozaicuri, feronerie, sobe de teracotă, şeminee;

• materiale antropologice şi etnologice cum sunt: lăzi de zestre, ştergare, covoare, costume populare, cojoace, măşti şi alte obiecte legate de obiceiuri, icoane pe sticlă, ceramică, unelte;

• bunuri legate de istorie, istoria ştiinţei şi tehnicii, istorie militară, de viaţa oamenilor şi a conducătorilor, gânditorilor, savanţilor şi artiştilor naţionali, şi de evenimente de importanţă naţională;

• picturi şi desene realizate manual, inclusiv icoane, pe orice tip de suport şi din orice material;

• sculpturi originale, obiecte de artă aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, fildeş, textile;

• mobilier, covoare, costume, bijuterii, instrumente muzicale;

• manuscrise, incunabule, cărţi, documente, hărţi, fotografii, filme, înregistrări sonore, alte documente de arhivă, sau publicaţii de interes special, individuale sau în colecţii;

• monede, medalii, ordine, de interes numismatic sau timbre de interes filatelic, individuale sau în colecţii;

• automobile, aparate de radio, telefoane, biciclete, alte mijloace de transport, maşini, aparate, instrumente şi dispozitive tehnice, ceasuri, aparate de măsură, obiecte farmaceutice, instrumentar de laborator;

• specimene de zoologie, botanică, anatomie, geologie, inclusiv flori de mină, resturi fosile, individuale sau în colecţii.

Majoritatea bunurilor culturale mobile fac parte din categoria celor comune. O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi clasate în categoria patrimoniului cultural naţional numai dacă întrunesc anumite criterii de vechime, raritate, semnificaţie istorică, artistică, ştiinţifică sau tehnică excepţională, stabilite de către specialişti, în condiţiile legii.

Bunurile culturale mobile susceptibile de clasare sunt acele bunuri care au fost propuse sau urmează să fie propuse de către specialişti pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural naţional datorită valorii lor istorice, artistice, ştiinţifice sau tehnice excepţionale, care le detaşează din masa bunurilor culturale. Până la aprobarea sau respingerea propunerii de clasare, ele se bucură de protecţia acordată bunurilor din categoria "Tezaur" şi nu pot fi exportate definitiv.

Nu sunt bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în patrimoniul cultural naţional acele obiecte care reprezintă producţie curentă sau de serie, industrială sau manufacturieră, din domeniile menţionate mai sus, sau alte produse contemporane achiziţionate din comerţ, realizate după anul 1950 (cum sunt: produse de artizanat, covoare, sticlărie, ceramică, bijuterii, bibelouri, cărţi, mobilier, produse de serie mare ale unor fabrici sau ateliere, şi altele), precum şi opere ale unor artişti sau meşteri în viaţă. Acestea pot să circule liber şi peste graniţă.

 

Prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. Înscrierea bunului în patrimoniul cultural naţional se poate face în urma unei expertize care îi stabileşte importanţa sau semnificaţia istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, de vechimea, unicitatea sau raritatea.

Principalul efect al clasării este înscrierea bunului în inventarul patrimoniului cultural naţional şi punerea lui sub protecţia legii, cu toate obligaţiile şi drepturile care decurg din această înscriere, pentru stat şi pentru proprietari, dintre care menţionăm:

Avantaje:

• Proprietarii privaţi beneficiază de consultanţă gratuită din partea instituţiilor specializate, în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri;

• Sumele utilizate de proprietari pentru operaţiunile de restaurare şi conservare dispuse în conformitate cu obligaţiile ce decurg din lege sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, după caz.

Restricţii:

• Bunurile clasate nu pot fi scoase din ţară fără un certificat de export;

• Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar;

• Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în tezaur, pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român, prin Ministerul Culturii în termen de maximum 30 de zile, calculat de la data înregistrării comunicării, iar valoarea de achiziţionare este cea negociată cu vânzătorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultată din licitaţia publică;

• Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligaţia de a anunţa în scris direcţiile judeţene pentru cultură, în termen de 15 zile de la data transferării unui astfel de bun în proprietatea altei persoane, precum şi de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun;

• În cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunţa, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, organul de poliţie din raza teritorială;

• În cazurile prevăzute la alineatul de mai sus, precum şi în cazul distrugerii totale sau parţiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunţa în scris direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional în termen de 3 zile de la constatare.

 

În termeni strict legali, patrimoniul cultural mobil cuprinde doar bunurile culturale mobile clasate, incluse, după valoarea lor, în două categorii juridice: Fondul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde bunurile culturale de valoare deosebită, şi Tezaurul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde bunurile culturale de valoare excepţională.

 

Judeţul Maramureş are următoarele muzee şi colecţii:

 

Nr. crt.

Denumire

Localitate

Profil

Bunuri culturale clasate în categoria FOND

Bunuri culturale clasate în categoria TEZAUR

Bunuri culturale clasate TOTAL

1

Muzeul de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”

BAIA MARE

Artă

-

19

19

2.

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară

BAIA MARE

Etnografie

-

80

80

3.

Muzeul de Mineralogie

BAIA MARE

Ştiinţele naturii

-

14

14

4.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

BAIA MARE

Arheologie

10

3

13

 

5.

Planetariu

BAIA MARE

Arheologie

-

-

-

6.

Casa Memorială a poetului Ion Şiugariu

Loc. BĂIŢA, com. TĂUŢII MAGHERĂUŞ

Memoriale

-

-

-

7.

Muzeul de icoane şi carte veche “Episcopul Gavril de Bârsana’

BÂRSANA

Artă religioasă

-

-

-

8.

Casa memorială “George Pop de Băseşti

BĂSEŞTI

Memoriale

-

-

-

9.

Muzeul Memorial “Petöfi Şandor

COLTĂU

Memoriale

-

-

-

10.

Colecţia Sătească

LĂPUŞ

Etnografie şi istorie locală

-

-

-

11.

Casa Martirilor de la Moisei

MOISEI

Memoriale

-

-

-

12.

Colecţia muzeală a Mănăstirii Rohia

Loc. Rohia, Oraş Târgu Lăpuş

Artă religioasă

-

-

-

13.

Casa memorială “Stan  Ioan Pătraş

SĂPÂNŢA

Memoriale

-

-

-

14.

Casa Memorială “Ellie Wiesel” – Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş

SIGHETU MARMAŢIEI

Memoriale

-

-

-

15.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei

SIGHETU MARMAŢIEI

Memoriale

-

-

-

16.

Muzeul Maramureşului şi Secţia în aer Liber

SIGHETU MARMAŢIEI

Etnografie

67

67

67

17.

Ansamblul Muzeal şi Monumental “Dr. Vasile Lucaciu”

ŞIŞEŞTI

Memoriale

-

-

-

18.

Muzeul de Etnografie şi Istorie

VIŞEUDE SUS

Etnografie

-

-

-

 

TOTAL

 

 

 

 

258

 

 

Judeţul Maramureş are 40 de monumente de for public protejate prin LMI 2015. Monumentele de for public sunt în administrarea autorităţilor locale conform Legii 120/2006 a monumentelor de for public, art.10 “Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor.” (Anexa 1)

Categoriei case memoriale şi monumente funerare îi aparţin 27 obiective, cele mai cunoscute fiind Casa George Pop de Băseşti, Casa  de lemn a poetului Ion Şiugariu, Troiţa de lemn din Berbeşti, Casa de lemn a martirilor asasinaţi în august 1944.

Pe lista monumentelor de for public se află bunuri imobile precum cruci, troiţe, lucrări de artă plastică monumentală, construcţii ori amenajări neutilitare, care au un caracter comemorativ, religios sau decorativ. În ceea ce priveşte lucrările de artă plastică monumentală, aici se găsesc monumente, plăci cu relief sculptural sau busturi. Se exclud din categorie monumentele amplasate pe terenurile persoanelor fizice şi juridice, dar şi cele aflate în cimitire, deoarece acestea nu pot fi văzute în mod liber. Amplasarea monumentelor de for public se face în zone de protecţie, în spaţii publice, pe terenuri din domeniul public al statului. Prin zona de protecţie a monumentului de for public, se asigură protejarea, accesul şi punerea în valoare a acestora. Aceasta zonă se stabileşte prin documentaţia de urbanism şi se întocmeşte în jurul monumentului. Monumentele de for public se impart, dupa semnificaţia şi importanţa lor, în monumente cu statut naţional de protecţie – categoria A – şi monumente cu statut local de protecţie, aflate în categoria B.

Prin intermediul operelor de artă monumentală aflate în spaţiile publice se promovează, practic, valorile naţionale şi internaţionale. Pentru a putea fi valorificate în mod corect, aceste monumente de for public trebuie să respecte câteva criterii: să se integreze în politicile educaţionale, culturale, în cele de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică. Mai mult, deoarece amplasarea lor se face în spaţiu public, este nevoie de spălare, curăţare şi întreţinere, deoarece intemperiile şi alţi factori le pot deteriora, în timp. Protejarea monumentelor de for public include atât cercetarea, clasarea, inventarierea, paza lor, cât şi restaurarea, conservarea şi întreţinerea acestora. Doar în conformitate cu normele tehnice şi ştiinţifice în domeniu se poate face întreţinerea, restaurarea şi conservarea monumentelor de for public.

Deşi Lista Monumentelor Istorice pentru judeţul Maramureş cuprinde doar 40 monumente de for public, trebuie să avem în vedere că la nivelul judeţului, există mai multe monumente de for public care însă nu au fost incluse în LMI. Mai ales în perioada de după 1989, fiecare unitate administrativ teritorială a încercat să readucă în atenţia comunităţii locale figurile înaintaşilor marcanţi, ale eroilor sau să repună în lumină un eveniment istoric reprezentativ. Monumentele de for public sunt importante pentru comunitatea care le deţine şi le administrează atât prin funcţia lor de reprezentare şi comunicare, cât şi prin faptul că joacă un rol important în procesul de memorie/uitare. Astfel propunem pentru clasare Grupul Statuar Bogdan Vodă situat în localitatea Bogdan Vodă, judeţul Maramureş, datorită importanţei lui artistice şi istorice. Monumentele de for public reprezintă adevărate “pietre de hotar” care acţionează la nivelul mentalului colectiv. Rădăcina cuvântului “monument” provine din latinul “monere”, a face atent, a atrage atenţia, a aminti dar şi a sfătui, a îndemna, a recomanda. În acest sens, importanţa monumentelor de for public este decisivă în conturarea identităţii.

A) Activităţi de protejare şi monitorizare

 Departamentul Patrimoniului cultural mobil a desfăşurat următoarele activităţi:

-          S-a verificat starea de conservare şi securitate a bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, conform Legii nr. 182/2000, Art. 23 privind Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile. Bunurile verificate sunt clasate în categoriile juridice Tezaur (3 bunuri culturale) şi Fond (36 bunuri culturale). S-a întocmit Proces Verbal de Constatare.

-          Au fost soluţionate cererile  privind exportul bunurilor culturale mobile (scoaterea bunurilor culturale mobile de pe teritoriul naţional) – export definitiv şi temporar;

-          În vederea amplasării monumentelor de for public în judeţ au fost analizate documentaţiile pentru construcţia de monumente de for public astfel: Împrejmuire la vechiul Cimitir Evreiesc din Săpânţa respectiv amplasarea bustului poetului ucrainean Taras Sevcenko pe un obelisc cu înălţimea de 3,20 m în localitatea Sighetu Marmaţiei;

-          Deplasări în teren în vederea identificării (foto) a monumentelor de for public;

-          Completare baza de date privind monumentele de for public local ce nu fac parte din patrimoniul national dar sunt importante pentru cultura locala.

-           Deplasare la cimitirul evreiesc din localitatea Săpânţa, jud. Maramureş pentru a verifica unde  unde se va amplasa o cruce funerară (solicitare din partea unui beneficiar). Actele de avizare s-au transmis la Ministerul Culturii.

Măsuri de estetizare, protecţie, reabilitare şi punere în valoare privind monumentele de for public:

  • Monumentul actorului Marton Lendvay, înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015, cod MM-III-m-B-04804 este situat în Parcul Municipal Baia Mare. (Anexe 3,4,5,6,7,8) Titular este Municipiul Baia Mare. În urma studiului de fezabilitate privind reabilitarea monumentului s-au propus următoarele:

- amenajarea şantierului de restaurare;

- consolidarea elementelor de rezistenţă a monumentului respectiv fundaţia postamentului, piedestalului;

- restaurarea componentelor artistice de piatră;

- restaurarea componentelor din bronz;

- curăţarea statuii din bronz, depigmentarea (îndepărtarea petelor străine de patina de bază) patina rea, restabilirea unităţii de ansamblu, obţinând o culoare comună şi unitară;

- conservarea suprafeţelor de bronz cu rol de fixare a culorii prin neutralizarea chimică a patinei şi rol de protecţie împotriva agenţilor chimici şi a depunerii din aer;

- stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentului care să se încadreze în structura ambientală;

- amenajarea terenului în jurul statuii şi încadrarea în spaţiul parcului;

- stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentului care să se încadreze în structura ambientală;

- amenajarea terenului în jurul statuii şi încadrarea în spaţiul parcului;

- stabilirea unor măsuri de protecţie şi realizarea unui program de urmărire în timp a evoluţiei monumentului;

- iluminarea monumentului.

Costul estimativ al investiţiei acestui obiectiv propus pentru aprobare Municipiului Baia Mare este de 25.000 E.

  • Monumentul Statuii Minerului, înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015, cod MM-III-m-B-04805 este situat în Piaţa Revoluţiei Baia Mare. În urma activităţii de monitorizare a specialistului DJC Maramureş s-a constatat corodarea pietrei, de fapt o gresie calcaroasă, friabilă, înfiltrată cu apă şi care se degradează rapid. Necesită restaurarea de urgenţă. (Anexa 9,10,11,12,13,14,15,16,17)
  • Monumentul Grup statuar “Sfatul bătrânilor, înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015, cod MM-III-m-B-04806 este situat în faţa Prefecturii, localitatea Baia Mare. În urma activităţii de monitorizare a specialistului DJC Maramureş s-au constatat deprecieri uşoare, în spatele monumentului, pe piedestal, există un marcaj grafitti. Pentru o bună vizibilitate şi punere în valoare a monumentului se recomandă toaletarea periodică a copacilor care-l înconjoară. (Anexa 18,19,20,21,22,23,24)
  • Monumentul I.C.Brătianu, situat în Parcul Mara, localitatea Baia Mare, jud. Maramureş. Monumentul a fost executat în bronz în 1997 şi este fixat pe un soclu de marmură. Din cauza intemperiilor şi a aerului acid din această zonă, bronzul lucrării prezintă anumite perforări ce necesită sudură cu electrozi de bronz. Se observă şi degradări ale suprafeţei prin decolorare şi aşezarea unui strat gros de oxizi de culoare verde şi gri. Monumentul necesită intervenţii profesioniste executate de autor pentru reabilitarea acestuia. Valoarea totală a lucrărilor de curăţare, restaurare, estetizare, reabilitare şi punere în valoare a acestei lucrări de artă este de 10.000 E.
  • Aceleaşi lucrări de reabilitare şi punere în valoare se impun şi pentru: Statuia lui George Pop de Băseşti din Parcul Mara, Baia Mare, Grupul statuar Avram Iancu şi Prefecţii din Parcul Mara, Baia Mare.

 

B) Factorii de degradare a bunurilor culturale mobile:

  1. Factorii fizico-chimici ai mediului ambiant (de exemplu Lumina care degradează ireversibil structura materiei, la care sunt expuse în mod permanent bunurile culturale)
  2. Factorii biologici – ciuperci, insecte, bacterii etc.
  3. Factorul uman (s-a ajuns la situaţia paradoxală că cel mai dăunător dintre dăunători să fie specialistul din unităţile deţinătoare de bunuri culturale)
  4. Vizitatorul agresiv şi needucat;
  5. Naturale – calamităţi diverse.

Procesele de degradare, indiferent de etiologia lor, chimice, fizice, biologice sau fizico-mecanice, produc treptat efecte care modifică ireversibil de multe ori proprietăţile obiectelor. Din acest motiv este indispensabil o temeinică şi motivată pregătire a specialiştilor şi respectării cu stricteţe a HOTĂRÂRII nr. 1546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate şi a Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (republicată). Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la acest cadru legislativ se fac de specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură a constatat în urma controlului şi a monitorizării monumentelor de for public ale judeţului Maramureş, slaba implicare a administraţiei locale pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public, deşi acestea sunt dovezi de identitate şi memorie locală. Se impune schimbarea opticii în ceea ce priveşte perceperea importanţei monumentelor de for public.

 

I. PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL

 

Patrimoniul cultural imobil constituie o componentă valoroasă a patrimoniului cultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor componente extraculturale. Trebuie menţionat că patrimoniul cultural imobil este o sintagmă care desemnează ceea ce, în termeni generici, poartă numele de monumente istorice şi include nu doar monumentele istorice, ci şi ansamblurile şi siturile istorice. Patrimoniul cultural imobil nu se limitează la patrimoniul construit, sintagmă care exclude cele mai multe dintre siturile arheologice. Toate aceste delimitări şi definiţii sunt foarte clar stabilite prin intermediul unui corp de norme complet şi coerent formulat, care are în vedere întregul set de operaţiuni (cercetare, evidenţă, conservare, restaurare, punere în valoare) care alcătuiesc opera de protejare a patrimoniului cultural imobil. Mai mult decât atât, chiar legea-cadru în domeniu stabileşte că protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, monumentele istorice (monumentele, ansamblurile şi siturile istorice) sunt clasate în două grupe: grupa A, care include monumentele istorice de valoare naţională şi universală, şi grupa B, care le include pe cele reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

 

1.1 Date statistice cu privire la situaţia juridică şi starea patrimoniului construit din judeţ, inclusiv zonele construite protejate:

a)      numărul total de monumente din judeţ şi clasificarea lor în funcţie de grupa valorică:

-număr total monumente cuprinse în LMI 2015 în judeţul Maramureş: 610

-grupă valorică A-180; dintre care 8 monumente înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

-grupă valorică B – 430

-împărţite în 4 categorii:

I - situri arheologice

II -monumente de arhitectură

III - monumente de for public   

IV- monumente memoriale/funerare    

 

b) Baza cadastrală: În perioada 2008-2009 au fost cartate toate monumentele istorice înscrise în LMI, în afară de 5 situri arheologice, în sistemul stereografic 1970. Baza de date a fost înaintată MCP cât şi Institutului Naţional al Patrimoniului, la finalul anului 2009.

I-       situri arheologice cartate 122 din 127 nr. total, reprezentând 96%

II-    monumente de arhitectură 100%

III- monumente de for public 100%

IV- monumente memoriale/funerare 100%

 

1.2.Activitatea de avizare, monitorizare şi control

 

În urma consultării Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice au fost eliberate, până la data raportării,  avize pentru lucrări importante asupra monumentelor istorice sau în zona de protecţie a acestora:

1.Aviz favorabil în regim de urgenţă a lucrărilor necesare înlocuirii draniţei la biserica “ Sf. Nicolae”, monument istoric cod LMI 2010 MM-II-m-A-04531, loc. Budeşti, jud. Maramureş;

2.Aviz pentru curăţirea şi vopsirea tablei de la învelitoarea navei şi a coifului turnului – Biserica Reformată Baia Mare, Str. Podu Viilor nr. 10, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

3.Aviz pentru demolare construcţii existente, str. Minerilor nr. 17, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

4.Desfiinţare casă existentă, construire locuinţă unifamilială P+E, Str. Monetăriei nr. 34, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

5.Schimbare de destinaţie locuinţă în spaţiu comercial, deschidere acces pentru amenajare spaţiu comercial, Str. Mihai Eminescu nr.4, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

6.Reparaţii acoperiş, faţadă şi refacere de împrejmuire frontală casă existentă, Str. Simion Bărnuţiu nr. 1A, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

7.Amplasare panou publicitar pe faţadă, Str. Andrei Mureşanu nr.25, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

8.Extindere locuinţă parter, modificare acoperis şi împrejmuire, Str.Forestierului nr. 24, loc. Tăuţii de Sus, jud. Maramureş;

9.Reparaţii învelitoare la Biserica romano-catolică “Sfânta Maria, cod LMI 2015 MM-II-m-B-04508 loc. Baia Sprie, jud. Maramureş;

10.Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale presiune redusă, comuna Coltău, jud. Maramureş;

11.Realizare dren şi zid de sprijin în vederea continuării lucrărilor de restaurare a Bisericii “Sf. Ioan Botezătorul” MM-II-m-B-04520, loc. Berchez nr. 126, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramureş;

12.Reabilitare şi restaurare capelă cimiterială “Rozalia cod LMI 2015 MM-II-m-B-04445, str. Horea nr.6, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

13.Locuinţă colectivă mică P+1+M, împrejmuire incintă, racorduri şi branşamente utilităţi, Z MM-II-a-A-04432 Centrul istoric al municipiului Baia Mare, loc. Baia Sprie, jud. Maramureş;

14.Termoizolare perete nordic la imobil proprietate personală, Z, MM-II-m-B-04488, Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

15.Creşterea eficienţei energetice a trei rezidenţiale colective din oraşul Târgu Lăpuş, judeţ Maramureş – Componenta 3: Bloc TL1A, Str. P-ţa Eroilor  nr. 13; loc. Târgu Lăpuş;

16.Creşterea eficienţei energetice a trei rezidenţiale colective din oraşul Târgu Lăpuş, judeţ Maramureş – Componenta 1: Bloc C2, Str. V. Alecsandri  nr. 1; loc. Târgu Lăpuş;

17.Creşterea eficienţei energetice a trei rezidenţiale colective din oraşul Târgu Lăpuş, judeţ Maramureş – Componenta 2: Bloc TCM+SMA, Str. Doinei  nr. 1; loc. Târgu Lăpuş;

18.Casă de locuit P+M, Comuna Cicârlău, FN, jud. Maramureş;

19.Construire magazine Penny Market cu carmangerie, accese auto şi pietonale, trotuare, sistematizare verticală, reclame pe faţade şi în parcare, pilon publicitar, împrejmuire, branşamente la utilităţi, organizare de şantier, Str. Minerilor nr. 17, loc. Baia Mare jud. Maramureş;

20.Terasă acoperită pentru casă de locuit şi extindere şi modenizare anexă, Str. Cloşca nr. 15, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

21.Monitorizare video în municipiul Baia Mare, Str. Podu Viilor, Piaţa Păcii, Piaţa Millenium, str. Dacia, str. Crişan, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

22.Schimbare de destinaţie din sediu bancă în restaurant – alimentaţie publică, amplasare mijloace de publicitate, Str. Gheorghe Şincai nr.2, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

23.Extindere şi mansardare construcţie parter, Str. Ferăstrăului nr. 2, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

24.Construire rezidenţă pentru artişti, Str. 1 Mai nr 13, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

25.Capelă, foişor şi împrejmuire proprietate, Str. Stadionului nr.80/A, oraş Târgu Lăpuş, jud. Maramureş;

26.Elaborare PUZ pentru introducere teren în intravilan şi parcelare loturi pentru construire locuinţe individuale, Str. Vrancei fn, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

27.Extindere şi mansardare construcţie parter, Str. Fierăstrăului nr. 2, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

28.Schimbare învelitoare spaţiu comercial, Str. Republicii nr.18K, oraş Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

29.PUZ – Introducere în intravilan – locuinţe individuale, Str. Valea Borcutului nr. 24A, jud. Maramureş;

30.PUZ – Introducere în intravilan pentru hală vulcanizare în comuna Dumbrăviţa F.N., Comuna Dumbrăviţa, jud. Maramureş.

31.Lucrări de restaurare la Biserica Reformată Berchez,  Sat Berchez nr. 67, com Remetea Chioarului, jud. Maramureş;

32.Amenajare aşezământ social-cultural “Sfinţii BrâncoveniComuna Deseşti nr. 43A,  jud. Maramureş;

33.Extindere hală, Comuna Cicârlău, sat Bârgău, DN 1C nr. 131B, jud. Maramureş;

34.Copertină şi cuptor grill – Intrare în legalitate, Str. Cloşca nr. 17, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

35.Sala Polivalentă la Liceul de Arte, Str. Petöfi Şandor nr. 2-4, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

36.Poartă de acces carosabil din str. Horea şi schimbare de destinaţie din casă de locuit în sediu de birouri – Serviciul Teritorial Baia Mare al D.I.I.C.O.T., Str. Horea nr. 2, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

37.Amplasare statuie şi reamenajare spaţiu verde, Str. Bogdan Vodă f.n., loc. Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş.

38.PUZ – Construire pensiune turistică şi restaurant (introducere în intravilan), Comuna Moisei, Str. Izvorul Dragoş, FN, judeţ Maramureş;

39.Clădire pentru servicii profesionale şi de consultanţă, Str. 1 Mai nr.25, loc. Baia Mare, jud. Maramureş;

40.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.1, Str. I.Buteanu nr.3, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

41.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.2, Str. I.Buteanu nr.5, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

42.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.3, Str. I.Buteanu nr.7, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

43.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.5, Str. Republicii nr.27, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

44.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.6, Str. Republicii nr.25, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

45.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.8, Str. Republicii nr.23, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

46.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.9, Str. Republicii nr.6, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

47.Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.10, Str. Târgului nr.4, oraşul Şomcuta Mare, jud. Maramureş;

 

S-a elaborat PUZ pentru introducere teren în intravilan, realizare ansamblu de construcţii cu funcţiuni mixte: locuinţe şi dotări servicii aferente, amenajări incinte, împrejmuiri, racorduri şi branşamente utilităţi, Cartier Valea Borcutului, prelungirea străzii Traian Bilţiu Dăncuş, FN Baia Mare, jud. Maramureş.

S-a elaborat PUZ pentru introducere teren în intravilanul municipiului Baia Mare, realizare ansamblu de locuinţe şi dotări servicii aferente, amenajări incinte, împrejmuiri, racorduri şi branşamente utilităţi.

 

S-au transmit UAT-urilor informare cu referire la adoptarea Legii nr. 166/2016 privind măsuri de creştere a calităţii structural-ambientale a clădirilor. Astfel se modifică Legea nr. 153/2011, în sensul că şi clădirile şi ansamblurile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice sunt cuprinse în prevederile legale.

            În acest sens, conform art. 28, primarii au următoarele obligaţii:

- de a realiza identificarea şi inventarierea clădirilor care prin nivelul de degradare pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane;

- de a realiza, prin intermediul instituţiei arhitectului-şef, stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi elaborarea regulamentelor de intervenţie aferente acestora; pentru zonele cu clădiri clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, pentru zonele de protecţie ale monumentelor istorice ori pentru zonele construite protejate aprobate în condiţiile legii, zonele de acţiune prioritară se stabilesc prin consultarea şi în baza avizului emis de către Ministerul Culturii sau serviciile sale deconcentrate;

Primarul, prin instituţia arhitectului-şef, colaborează în condiţiile legii cu serviciile monumentelor istorice din cadrul serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, cu Ordinul Arhitecţilor din România, cu arhitecţi şi urbanişti cu drept de semnătură, precum şi cu experţi tehnici în construcţii. (Anexa 2)

 

Ca urmare a adoptării Ordinului Ministerului Culturii nr. 3765/2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 743/23.09.2016, Institutul Naţional al Patrimoniului a lansat apelurile pentru propuneri din partea publicului în vederea fundamentării Programului Naţional de Restaurare şi a revizuirii Listei Indicative a României pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, publicate pe site-ul INP http://patrimoniu.gov.ro/fr/noutati.

Instituţia noastră a avut doar rolul de a disemina această informaţie către unităţile administrativ-teritoriale şi către cultele religioase recunoscute de lege care au în proprietate  monumente istorice care necesită intervenţii de conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare, de asemenea şi propuneri de monumente pentru înscrierea în Lista Patrimoniului UNESCO.

 

S-au întocmit obligaţii de folosinţă pentru monumente istorice la:

a) Biserica reformată, cod MM-II-m-A-04743, Loc. Sighetu Marmaţiei, Str. Mihaly Ioan de Apşa nr.4;

 

b) Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail ;”, cod MM-II-m-A-04604, Loc. Plopiş nr. 109, comuna Şişeşti;

c) Palatul Cultural, cod LMI MM-II-m-A-04732, Str. Iuliu Maniu nr.31, municipiul Sighetu Marmaţiei, judeţ Maramureş.

 

S-au efectuat controale şi inspecţii la monumentele istorice din judet de asemenea şi la obiectivele pentru care s-au depus documentaţii de avizare:

- Monumente istorice şi zone de protecţie ale acestora în localităţile Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu Marmaţiei, Şomcuta Mare, Poienile Izei, Copalnic Mănăştur, Deseşti, Săpânţa, Remetea Chioarului, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus, Călineşti, Sârbi, Şurdeşti, Plopiş, Rogoz, Ieud, Bârsana, Şişeşti, Rozavlea

În urma controalelor s-au emis 2 somaţii către proprietari si anume:

      - S-a emis o notă de constatare întocmită în urma controlului efectuat la 25.04.2016 la imobilul de pe Strada Lucaciu nr. 61, loc. Baia Mare, jud. Maramureş.

- S-a transmis S.C. PARETO GRUP I.P.U.R.L. Baia Mare, adresa cu nr. 567/13.06.2016 prin care se solicită necesitatea unei intervenţii de urgenţă în vederea protejării monumentului cod LMI 2015 MM-II-m-B-04472, Str. Vasile Lucaciu nr. 61, loc. Baia Mare.

S-a realizat recepţia finală privind lucrările finanţate de către Institutul Naţional al Patrimoniului la următorul obiectiv: “Lucrări de consolidare-restaurare biserică”- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, com. Botiza, jud. Maramureş.

 

1.3. Dreptul de preemţiune al statului asupra monumentelor istorice

 

Conform art. 4 al Legii 422/2001 republicată, proprietarii de monumente istorice pot să vândă aceste imobile numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ teritoriale, după caz, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

În anul 2016 Direcţia Judeţeană pentru Cultură a primit  6 astfel de înştiinţări:

- imobilul cunoscut sub numele de Casa Ceauş, situat în Baia Sprie, Strada Săsar, nr. 3, proprietari: Sandu Valeria Maria;

- imobilul situat în Sighetu Marmaţiei, Piaţa Libertăţii, nr. 6, scara 1, parter, proprietar Sas Ioan şi Sas Eudochia în calitate de reprezentanţi legali la Societatea “Garofiţa” S.R.L.;

- imobilul cunoscut sub numele “Casa Gall”, situat în Baia Mare, Str. Teatrului nr. 2, ap. 4; proprietar Demeter Maria;

-imobilul situat în Baia Mare, str. Piaţa Libertăţii, strada Crişan nr. 6, ap.6, proprietar Perţa Aurora;

-imobilul situat în Baia Mare, str. Piaţa Libertăţii, strada Crişan nr. 6, ap.2, proprietar Trapacs Eva;

-imobilul situat în Baia Mare, str. Mihai Viteazu nr.2A, ap.1, parte integrantă din Monumentul istoric Casa Iancu de Hunedoara, proprietar Balas Cornelia.

În toate cele 6 cazuri instituţia noastră nu şi-a exprimat dreptul de preemţiune, transferându-l către autorităţile publice locale.

 

 

 

 

 

 

1.4. Fondul Cultural Naţional

 

Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.

Unul din mijloacele prin care se strâng fondurile necesare finanţării nerambursabile a programelor şi proiectelor culturale de care au beneficiat şi instituţii sau ONG-uri din judeţul nostru, este Fondul Cultural Naţional. Instituţia noastră colaborează cu AFCN în scopul identificării şi controlării respectării obligaţiilor de plată a contribuţiilor la fondul cultural naţional. (Legea 199/2008 şi Ordinul de Guvern nr. 2066/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul Cultural Naţional.)

Ne-am axat în acest an cu prioritate, la cererea AFCN şi având în vedere informaţiile pe care le deţinem ca instituţie ce avizează lucrările efectuate în zona de protecţie a monumentelor istorice, pe înştiinţarea operatorilor economici ce realizează investiţii amplasate în spaţiile de protecţie ale monumentelor istorice proprietate publică să vireze către AFCN 3% din devizul general al investiţiilor autorizate. (OG nr. 2/2008, art. 21, lit. o)

 

1.5. Timbrul monumentelor istorice

 

Instituit prin Legea 422/2001, timbrul monumentelor istorice reprezintă un mijloc de a colecta fonduri de la persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cuprinse în art. 51 al legii, precum şi în Normele metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia,  aprobate prin HG 1502/2007.

La articolul 51 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), în vigoare de la 2 iunie 2016, cu următorul cuprins:

(31) Un procent de 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc va fi direcţionat anual către Ministerul Culturii pentru finanţarea lucrărilor de restaurare, conservare şi consolidare la monumentele istorice; suma va fi virată către Ministerul Culturii până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent."

La solicitările şi îndrumarea Serviciului Timbrul Monumentelor Istorice din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Culturii, am încercat să identificăm şi să înştiinţăm persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a contribui, conform art. 51, alin (3) la plata timbrului monumentelor istorice pentru:

    a) cărţile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice, cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior;

    b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;

    c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate;

 

Aceste fonduri sunt utilizate de Institutul Naţional al Patrimoniului exclusiv pentru:

- acordarea de credite în condiţiile legii, cu prioritate pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice;

- finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executarea de lucrări, realizării de achiziţii, contractări şi decontări de lucrări privind monumentele istorice;

- finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale (cf. art. 52 al Legii 422/2001 cu modificările ulterioare).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.6 Punerea în valoare a patrimoniului cultural

(Parteneriate cu instituţii ale statului, firme si ONG-uri)

 

-În scopul protejării şi promovării bisericilor de lemn monumente UNESCO din Maramureş s-au alcătuit prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean Maramureş, comitetele de organizare UNESCO pentru bisericile de lemn din Bârsana, Şurdeşti, Poienile Izei, Plopiş, Ieud, Rogoz, Deseşti;

-Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare au organizat Simpozionul “Comunităţile locale şi protejarea patrimoniului cultural în Maramureş” dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului 2016. Simpozionul a fost urmat de vernisarea expoziţiei de obiecte autentice de cultură populară versus produse de cultură populară kitsch;

-S-a participat la Festivalul românilor din dreapta Tisei, Biserica Albă, în data de 15 mai 2016, Ucraina;

-În 14 mai 2016 a avut loc lansarea de carte monografie Sarasău la Muzeul de Etnografie din Sighet;

-Parteneriat la editarea revistelor de cultură Vatra Chioreană şi Archeus;

-Sprijinirea iniţiativelor maramureşene din domeniul culturii pe lângă Ministerul Culturii, Academia Română şi alte foruri centrale;

- Participare la cea de-a noua ediţie a Simpozionului “Prezenţe maramureşene în Europa”, dedicat Zilei Europei;

 

- Participare la prima manifestare a Şcolii de Patriotism şi Identitate Naţională Poienile Izei unde a avut loc şi lansarea cărţii Dacia Magna a istoricului şi scriitorului George Cadar.

 

 

 

 

 

 

1.7. Parteneriate şi colaborări cu alte instituţii

 

Pe parcursul anului 2016, DJC Maramureş a desfăşurat activităţi, proiecte şi programe în colaborare cu mai multe instituţii din judeţul Maramureş: Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria şi Consiliul Local Baia Mare, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Maramureş, primării şi consilii locale din judeţ, ONG-uri şi operatori culturali din judeţ.

 

- A fost încheiat parteneriat între Direcţia pentru Cultură Maramureş şi Asociaţia Culturală “Artscape” pentru proiectul “Festivalul internaţional de teatru Atelier”, ediţia XXIII, în perioada 24 iunie-2 iulie 2016;

- A fost încheiat parteneriat între Direcţia pentru Cultură Maramureş şi Asociaţia Development and Progress pentru proiectul “MândrIE Maramureşeană”, în perioada 20-26 iunie 2016.

- A fost încheiat parteneriat între Direcţia pentru Cultură Maramureş şi Asociaţia Prietenii Armoniei pentru proiectul Festivalul Internaţional Coral “Liviu Borlan”.

- A fost încheiat parteneriat între Direcţia pentru Cultură Maramureş şi Colegiul Tehnic “C.D. Neniţescu”, pentru proiectul “Maramureşul în straie şi podoabe”

- În anul 2016, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş a asigurat accesul la informaţiile de interes public formulate atât de persoane fizice cât şi juridice. Informaţiile au fost transmise prin e-mail fax sau în scris dar au fost şi informaţii solicitate verbal.

 

- La solicitarea Ministerului Culturii au fost transmise raportări periodice privind Stadiul implementării controlului intern/managerial şi raportare privind Strategia Naţională Anticorupţie.

     

 

 

 

 

II. ARHEOLOGIE

 

2.1 În vederea protejării patrimoniului arheologic Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş a urmărit respectarea prevederilor legale pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:

  1. avizarea, pe baza referatelor de specialitate, a lucrărilor ce urmează sa fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;
  2. asigurarea supravegherii de specialitate a lucrărilor din zonele în care au fost consemnate descoperiri arheologice întâmplătoare;
  3. preluarea bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare predate de descoperitor în termen de maximum 72 de ore, protejarea acestora conform legii şi anunţarea Poliţiei şi Jandarmeriei în vederea organizării pazei şi/sau a supravegherii zonei respective;
  4. emiterea Certificatului de descărcare de sarcina arheologica, pe baza rapoartelor de cercetare arheologică analizate de Comisia Naţională de Arheologie;
  5. urmărirea respectării autorizaţiei de săpătură arheologica, a Regulamentului săpăturilor arheologice şi a standardelor şi procedurilor arheologice.

 

2.2 În anul 2016, compartimentul de Arheologie din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş a răspuns următoarelor solicitări:

-au fost verificate 77 de perimetre de exploatare localizate prin coordonate STEREO 70, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2003 şi ale art. 5 din Ordinul ANRM NR. 125/2011;

-au fost analizate 19 documentaţii în temeiul art. 3, alin. 4 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan;

-a fost transmis Primăriei ora;ului Târgu Lăpuş inventarul de coordonate al siturilor arheologice de pe teritoriul administrativ al oraşului Târgu Lăpuş, în vederea întocmirii Planului Urbanistic General;

-au fost transmise Ministerului Culturii solicitările Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în vederea obţinerii autorizaţiei de evaluare de teren pentru următoarele obiective:

1. Balastiera Lăpuş D7 Bozânta Mare, oraş Tăuţii Măgherăuş – confluenţa râului Săsar cu râul Lăpuş;

2. Cercetare arheologică de suprafaţă în zona montană Borşa în pasul Prislop;

3. Biserica reformată Berchez, comuna Remetea Chioarului, cod LMI MM-II-B-04519;

-au fost verificate standardele, procedurile arheologice şi respectarea Autorizaţiei de cercetare arheologică pentru trei contracte de supraveghere arheologică;

-au fost verificate standardele, proceurile arheologice şi respectarea Autorizaţiei pentru cercetare arheologică sistematică pentru următoarele situri arheologice:

            1. Coasta Buşagului, localitatea Buşag, cod RAN 106504.02.01;

            2. Necropola tumulară, sat Lăpuş, punct Podanc, cod LMI MM-I-A-04389;

            - Au fost preluate bunuri arheologice descoperite prin acţiuni de teledetecţie în comuna Valea Chioarului şi pe raza oraşului Tăuţii Măgherăuş şi au fost predate Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, în conformitate cu legislaţia în vigoare. S-a efectuat o verificare în teren, a fost delimitată zona aferentă şi s-a transmis o informare Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş.

 

 

 

 

 

 

III. LITIGII

3.1 Situaţia dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în care Directia Judeţeană Pentru Cultură Maramureş a fost citată în anul 2016

 

-Dosarul nr. 3587/100/2015, având ca obiect refuz soluţionare cerere formulată de reclamantul Sellam Perez David, pârâţi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş, Director DJC Maramureş Marchiş Ioan şi Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 6 Bihor.În şedinţa din data de 11.10.2016 Tribunalul Maramureş Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal, respinge excepţia lipsei de obiect invocată de instanţa din oficiu. Repune cauza pe rol. Stabileşte un nou termen de judecată.

 

-Dosarul nr. 179/182/2016, având ca obiect obligaţia de a face, reclamant Sellam Perez David, pârâţi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş şi Director DJC Maramureş, Marchiş Ioan.

În şedinţa din data de 4.10.2016, Judecătoria Baia Mare, Secţia Civilă prin Hotărârea 7514/4.10.2016 respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul Sellam Perez David împotriva Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş şi a directorului Marchiş Ioan, cu drept de apel în 30 de zile.

 

-Dosarul 223/100/2016, având ca obiect anulare act administrativ, reclamant Sellam Perez David, pârâţi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş, Director DJC Maramureş Marchiş Ioan, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 6 Bihor, Biroul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. În şedinţa din data de 2.11.2016, Tribunalul Maramureş Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal amână pronunţarea, termen acordat în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

 

-Dosarul 598/100/2016, având ca obiect acţiune în constatare, reclamant Sellam Perez David, pârâţi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş, Schuller Maria Margareta Rodica, Ardeleanu Mircea Daniel Ardeleanu Adrian, SC Carnival SRL, Primarul Municipiului Baia Mare. În şedinţa din data de 2.11.2016, Tribunalul Maramureş Secţia I Civilă amână cauza.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CUPRINS:

 

 

STAREA MONUMENTELOR DE FOR PUBLIC DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ,IMPORTANŢA, CONSERVAREA ŞI PUNEREA LOR ÎN VALOARE

 

sinteza activităţilor

dIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ maramureş

 

 

Starea monumentelor de for public din judeţul Maramureş, importanţa, conservarea şi punerea lor în valoare

 

2

 

 

I. Patrimoniul Cultural Imobil

 

 

10

 

1.1 Date statistice privind monumentele istorice (situaţie juridică, starea de conservare)

 

 

10

 

1.2 Activitatea de avizare, monitorizare şi control

 

11

 

1.3 Dreptul de preemţiune al statului asupra monumentelor istorice

 

16

 

1.4 Fondul Cultural Naţional

 

17

 

1.5 Timbrul Monumentelor Istorice

 

17

 

1.6 Punerea în valoare a patrimoniului cultural

 

19

 

1.7 Parteneriate şi colaborări

 

20

 

 

 

 

 

II. Arheologie

 

21

 

2.1.Atribuţii în domeniul protejării patrimoniului arheologic

 

21

 

2.2. Activitate compartiment arheologie

 

21

 

 

 

 

 

III. Litigii

 

23

 

3.1. Situaţia dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti

 

23

 

 

 

 

 

ANEXE

 

24

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2026