Apr 28 Ruşinea infrastructurii româneşti: 15 kilometri de drum naţional de pământ. Mergând pe ele fără rovinietă, şoferii riscă amenzi usturătoare

Scris de Adina Vlad. Posted in Administratie

În România există 15 kilometri de drum naţional „de pământ“ şi încă 224 de kilometri de drum naţional „pietruit“, dintr-un total de 17.272 de kilometri de drumuri naţionale, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La sfârşitul anului trecut, reţeaua de drumuri publice totaliza 85.362 de kilometri, din care 17.272 km (20,2%) erau drumuri naţionale, 35.505 kilometri (41,6%) - drumuri judeţene, iar 32.585 de kilometri (38,2%) - drumuri comunale.
Situaţia aceasta cu DN-urile de pământ este consemnată încă de la primele raportări statistice privind căile de transport ale României, respectiv din anul 2007.
Pe atunci, România avea 17 kilometri de poteci desfundate cu statut de drum naţional – ruşinea Europei – şi iată că în cei opt ani trecuţi de atunci nu au fost modernizaţi decât doi kilometri.

Drumul Naţional 5A (în judeţul Giurgiu), Drumul Naţional 65D (în Argeş, la câţiva kilometri de Piteşti) şi Drumul Naţional 1T (în Sălaj) sunt tronsoanele care, deşi n-au fost pietruite, nici măcar asanate, sunt de pământ şi au pretenţii de DN.

Fiind drumuri naţionale, şoferii care circulă pe ele trebuie să plătească rovinietă, altfel riscă sancţiuni severe.

Din totalul drumurilor naţionale, 6.194 de kilometri (35,9%) erau drumuri europene, 683 de kilometri (cu 6,1% mai mult decât în anul 2013, respectiv 39 de kilometri) însumau autostrăzile, 276 de kilometri(1,6%) - drumuri cu trei benzi de circulaţie, 1.673 de kilometri (9,7%) - drumuri cu patru benzi de circulaţie şi 22 de kilometri - drumuri cu şase benzi de circulaţie.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 52,0% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Ce este drumul naţional

Drumul de interes naţional este cel care face legătura dintre Capitală şi oraşele reşedinţă de judeţ ori între reşedinţele de judeţ.

Acestea pot fi autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene (E) sau drumuri naţionale (DN) principale sau secundare. Sunt drumuri care se află în administrarea CNADNR.

DN este, în principiu (!), şoseaua asfaltată, marcată corespunzător, prevăzută cu rigole şi cu benzi de refugiu, având o lăţime a părţii carosabile de cel puţin şapte metri.

Este clasificat ca „naţional“ pentru că are statutul de şosea de interes pentru întreaga ţară, iar accesul autovehiculelor se poate face numai plătind contravaloarea unei taxe numită generic rovinietă.

Legislaţia actuală prevede că, în preajma drumurilor naţionale, nicio construcţie nu poate fi amplasată la mai puţin de 50 de metri de axul şoselei.

Rovinietă sau amendă

Potrivit legislaţiei actuale, cine circulă pe drumurile naţionale fără rovinietă riscă sancţiuni care se calculează astfel: o parte fixă reprezentând amenda care poate ajunge la 1.000 de lei pentru autoturisme, respectiv 9.000 de lei pentru camioanele grele, plus o parte variabilă care înseamnă obligaţia de a achiziţiona o rovinietă pe un an.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rusinea-infrastructurii-romanesti-15-kilometri-drum-national-pamant-mergand-rovinieta-soferii-risca-amenzi-usturatoare-1_5539f63acfbe376e3580eab6/index.html