Dezbatere la Palatul Parlamentului privind soluțiile de guvernare propuse de către Partidul Național Liberal în domeniul social
În data de 02.04.2015, între orele 09 – 13, la Palatul Parlamentului – sala Grupului Parlamentar al PNL, a avut loc o dezbatere cu sindicatele reprezentative la nivel național privind soluțiile de guvernare pe care PNL le propune în domeniul social.
La această dezbatere au participat:
- Ludovic Orban –liderul Grupului Parlamentar PNL
- Cătălin Predoiu – prim-vicepreședintele PNL
- Cristina Pocora – deputat
- Claudia Boghievici – deputat
- Dumitru Costin – președintele Blocului Național Sindical (BNS) și alți reprezentanți ai confederațiilor sindicale și patronatelor din industire,
iar din partea Sindicatului Național al Agenților de Poliție a participat Viorel Stroe – vicepreședinte SNAP.
Pe această cale menționăm că organizația noastră sindicală a mulțumit și mulțumește pentru invitația adresată organizațiilor sindicale de a participa la dezbatere.
În cadrul dezbaterii au fost expuse numeroase soluții și măsuri pentru problemele din domeniul social: sprijinirea investitorilor în scopul creării de locuri de muncă, sprijinirea familiilor pentru susținerea natalității, eliminarea vulnerabilităților în privința ratei de ocupare a forței de muncă, interdependența dintre incluziunea socială și incluziunea financiară, precum și importanța dialogului social pe care instituțiile statului trebuie să îl aibă cu organizațiile sindicale și cu organismele de reprezentare ale societății civile.
Organizația noastră sindicală nu o să intre în detaliile programului de guvernare propus de către PNL pentru că scopul prezenței noastre la această dezbatere a fost acela de a transmite problemele profesionale grave ale polițiștilor (probleme care se răsfrâng și în viața socială) și mesajul membrilor noștri de sindicat.
Poliția Română face parte din sistemul bugetar și este un sistem susținut de către contribuabili (cetățeni și numeroase firme, societăți comerciale, etc.), astfel că măsurile luate în sistemul social se răsfrâng și asupra sistemul bugetar.
În acest sens, reprezentantul SNAP a precizat că în Poliția Română există polițiști și ”purtători de legitimație de polițist” deoarece conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: ”Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.”, iar art. 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române stipulează clar atribuțiile Poliției Române (nu o să le enumerăm aici, acestea fiind 29 în total). Dacă cineva va avea curiozitatea să citească cele 29 de atribuții pe care polițiștii trebuie să le exercite o să constate că în Poliția Română peste 30% din personal nu exercită nicio atribuție specifică serviciului polițienesc, aceștia fiind ”purtători de legitimație de polițișt”.
În consecință, unii sunt plătiți ca și cum ar da piept cu infractorii, când de fapt ei doar dețin o legitimație de polițist în baza căruia beneficiază și ei de drepturile acordate politiștilor din operativ (sau pe înțelesul tuturor: ”polițiștilor din stradă”). Ca un exemplu, în sistemul sanitar juristul spitalului nu este medic, iar în sistemul de învățământ juristul unității școlare nu este profesor. În acest context, de ce în Poliția Română juriștii unităților de poliție sunt plătiți ca și polițiștii, dar ei prestează de fapt munca specifică unui jurist. Numeroasele sporuri care li s-au acordat ”purtătorilor de legitimație de polițist” nu sunt justificate (exemplu: sporul de permanență nu își găsește justificarea în contextul în care juriști nu sunt chemați niciodată din timpul liber să se prezinte la serviciu). Iar exemple pot continua, atât în privința altor genuri de ”purtători de legitimație de polițist” sau în privința drepturilor acordate care nu se justifică din prisma muncii efectiv prestate. Mesajul transmis către reprezentanții PNL a fost acela că în Poliția Română ar fi bani pentru adevărații polițiști dacă banii ar fi acordați într-adevăr după criterii profesionale și în mod justificat. Poliția Română are nevoie de structurile suport din cadrul acesteia, dar nu este normal ca cei din birouri să fie plătiți cu același salariu sau chiar cu un salariu mai mare decât cei care asigură cu adevărat siguranța cetățeanului. Acesta este motivul pentru care un ”tânăr/tânără polițist/ă pilos” preferă să facă dimineața cafeaua șefului său decât un dosar penal unui infractor periculos pentru că șeful său nu o să îi facă plângere penală pentru abuz în serviciu din cauza cafelei prea fierbinţi sau o plângere penală pentru neglijență în serviciu din cauza cafelei amare.
Referitor la dialogul social pe care instituțiile statului trebuie să îl aibă cu organizațiile sindicale s-a menționat că Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile din cadrul acestuia ”mimează” dialogul social, iar cel mai potrivit exemplu este cel în care în luna septembrie 2014 MAI a prezentat organizațiilor sindicale pentru consultare un proiect de lege privind cercetarea disciplinară a polițiștilor, iar în cadrul dezbaterilor parlamentare reprezentanții MAI au prezentat alt proiect susținându-se în mod mincinos că proiectul a fost supus consultării în aceeași formă.
Reprezentantul SNAP a supus atenției faptul că este inadmisibil ca într-o țară democrată (și europeană pe deasupra) polițiștii să nu aibă dreptul de a fi asistați de un avocat în cursul cercetării disciplinare în condițiile în care alți funcționari publici au acest drept. În acest sens, organizația noastră sindicală s-a adresat în scris dlui Klaus-Werner IOHANNIS – Președintele României pentru îndreptarea unei legi strâmbe care încalcă dreptul constituțional la apărare.
Opacitatea și lipsa de transparență față de societatea civilă din partea MAI privind problemele profesionale ale polițiștilor nu denotă decât că acest minister vrea să se întoarcă în timpurile în care cetățenii nu aveau dreptul să ceară explicații privind activitatea miliției și milițienii trebuiau ”să execute orbește ordinele”, iar ca o coincidență, în perioada comunistă acest minister s-a numit tot Ministerul Afacerilor Interne. Sperăm că acest fapt să rămână doar o coincidență și nu proiect realizat în secret.
De asemenea, s-a menționat că nu este normal ca polițiștii să fie cercetați disciplinar după placul unor șefi pentru motive ce intră în sfera patologicului, în acest sens fiind necesar ca cei cu astfel de comportamente aberante față de polițiști să fie testați psihiatric. Au existat destule cazuri în care polițiștii au fost cercetați disciplinar (bineînțeles că cei care plătesc pentru aceste cercetări disciplinare sunt cetățenii, banii regăsindu-se în salariul celor angrenați în aceste proceduri disciplinare) pentru că au fost văzuți câteva momente fără a avea cascheta pe cap (necontând că este firesc și uman să își ștergi sudoarea de pe frunte în timp ce stai vara la peste 30 0C să dirijezi circulația în intersecție). Aceasta este consecința lipsei de ocupație a unor șefi care dispun cercetarea disciplinară a polițiștilor, polițiști care sunt ultragiați în diferite forme de către infractori, iar atitudinea unor șefi se rezumă doar la ”lipsă de orientare”.
În finalul intervenției, reprezentantul SNAP a precizat că sistemul bugetar depinde de sistemul privat din prisma dependenței financiare salariale și este de bun simț ca societatea civilă să cunoască cum sunt și pentru ce sunt plătiți polițiștii și ”purtătorii de legitimație de polițist”.