AVERTISMENT FMI: Infrastructura precară împiedică România să se dezvolte economic. Anul 2014, CEL MAI PROST în gestionarea companiilor de stat
Ȋn acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special accelerarea absorbţiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice – de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în sectorul financiar, mai scrie în documente.
Iată principalele puncte din mesajul FMI:
- Ȋn anul 2014, PIB-ul a revenit la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat.
- Reprezentanții FMI atrag însă atenția că prognoza de creștere a PIB ar putea fi „prea pozitivă” – „Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti”. Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare,continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii.
- Creşterea potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3 procente pe termen mediu. FMI consideră că îmbunătățirea absorbției fondurilor UE ar trebui să aducă o jumătatre de punct la creșterea PIB.
- Reprezentanții FMI atrag însă atenția că prognoza de creștere a PIB ar putea fi „prea pozitivă” – „Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti”. Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare,continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii.
- Creşterea potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3 procente pe termen mediu. FMI consideră că îmbunătățirea absorbției fondurilor UE ar trebui să aducă o jumătatre de punct la creșterea PIB.