Cum vor deveni sportivii pseudosalariaţii primăriilor
Un proiect de Hotărâre de Guvern oferă autorităţilor locale posibilitatea de a plăti sportivilor legitimaţi în cadrul unui club sportiv indemnizaţii din bugetul lor. Noile modificări dau mână liberă consiliilor locale să stabilească ce sume pot fi alocate sportivilor. Fotbalul a fost principalul beneficiar al finanţărilor din bani publici în ultimele decenii.
În ultimii ani, problema finanţării cluburilor sportive cu bani publici a fost una intens discutată de presă sau de oamenii din sport.
În special cazuri precum cel al recent înfiinţatului club de fotbal CSU Craiova au atras şi mai mult atenţia asupra fenomenului finanţării cluburilor de fotbal din bani publici. De asemenea, cazuri similare se petrec şi la alte cluburi de fotbal din prima ligă fotbalistică naţională, precum Petrolul Ploieşti, CSMS Iaşi, Ceahlăul Piatra Neamţ, Concordia Chiajna ş.a.m.d.
Un nou proiect de Hotărâre de Guvern aflat în consultare interministerială prevede posibilitatea ca sportivii legitimaţi la cluburile sportive (inclusiv cele de fotbal) susţinute din bugetele locale să primească indemnizaţii din bani publici.
"Sportivii de performanţă, legitimaţi în cadrul unui club sportiv, finanţat de la bugetul local, pot primi o indemnizaţie sportivă stabilită prin hotărâre a consiliului local, în funcţie de sumele alocate de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale", se arată în Hotărârea privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007.
Proiectul este semnat de viceprim-ministru, de ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Nicolae Dragnea, şi ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, şi a primit deja aviz favorabil din partea ministrului Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrului delegat pentru buget Liviu Voinea şi din partea ministrului Justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc.
În România, sute de cluburi din toate ramurile sportive sunt susţinute direct sau indirect de autorităţile locale, însă cei mai mulţi bani au fost atraşi de cluburile de fotbal. În ligile inferioare aproape toate cluburile sunt susţinute de autorităţile locale cu bani publici.
În condiţiile noii modificări, sportivii vor putea fi remuneraţi direct de primării, posibilitate care nu era prevăzută de vechea legislaţie.
Până acum, primăriile s-au ascuns în spatele unor patroni paravan
La Craiova, echipă înfiinţată în 2013, CSU a fost şi este susţinută de primărie indirect, iar oficialii clubului au anunţat că au pentru acest an un buget de 3 milioane de euro. În sezonul competiţional 2013-2014, primăria Ploieştiului ar fi cotizat cu aproximativ 3 milioane de euro, iar pentru acest an, suma este menţinută la acelaşi nivel, însă prevederile legale le-au permis autorităţilor locale să aloce aceşti bani ca premiere pentru performanţă, în concordanţă cu obiectivele stabilite pentru acordarea acestor sume.
De aceea, în dreptul celor două cluburi apar drept acţionari alte persoane care ar finanţa cheltuielile curente legate de activitatea cluburilor, cum ar fi cheltuieli de deplasare, salariile angajaţilor şi jucătorilor, transferuri de jucători etc. La Petrolul, Daniel Capră figurează ca fiind patronul clubului, acesta declarând, în urmă cu două săptămâni, pentru o televiziune de sport din România, că poate susţine din resurse proprii clubul fără sprijinul autorităţilor locale. Totuşi, când a fost întrebat, acesta nu a negat faptul că primăria Ploieştiului ar urma să achite aproximativ 3 milioane de euro în acest an, dacă echipa de fotbal îşi îndeplineşte obiectivele, plătind prime de 1 milion de euro pentru câştigarea Cupei României şi 2 milioane de euro pentru clasarea pe locurile 1-3 în Liga 1, condiţii de finanţare similare cu cele din sezonul competiţional precedent.
La Craiova, clubul CSU, ironizat de suporterii fostei echipe din localitate FC Universitatea Craiova, "Craiolguţa", după numele primarului Olguţa Vasilescu, îl are drept finanţator pe Adrian Andrici. Nu sunt necunoscute, însă, planurile autorităţilor locale de a susţine cu bani clubul şi chiar de a construi un nou stadion în Bănie, cu bani publici, proiectul având o valoare evaluată la nici mai mult, nici mai puţin de 60 de milioane de euro, care a fost trecut ulterior în dreptul Companiei Naţionale de Investiţii.
La Ploieşti, stadionul Ilie Oană, pe care îşi desfăşoară meciurile echipa Petrolul, a fost construit din banii primăriei, investiţie care a necesitat fonduri de 18 milioane de euro.
Dacă problema finanţării proiectelor de infrastructură sportivă poate fi asociată direct de cluburile de sportive şi tratate chiar ca investiţii de interes public, cum a fost cazul Arenei Naţionale din Capitală, care a costat aproximativ 234,5 milioane de euro, finanţarea directă a cluburilor însemnând indemnizarea sportivilor este o altă problemă. Indemnizarea cu bani a sportivilor a fost posibilă doar în cazul celor care obţin rezultate excepţionale la marile competiţii internaţionale (prevedere valabilă pentru toate ramurile sportive). Problema salariilor plătite de primării pentru angajaţii cluburilor de fotbal a fost şi mai atent discutată atunci când s-a aflat că salariul fostului antrenor al Petrolului Ploieşti din 2011, Valeriu Răchită, de 10.000 de euro lunar, era decontat de Primăria Ploieştiului, printr-un acord de asociere cu clubul de fotbal.
Cazul Petrolul Ploieşti a atras atenţia DNA deoarece autorităţile locale nu aveau voie să sprijine astfel de cheltuieli. De aceea atât la Craiova, cât şi în ultimul an la Ploieşti au apărut peste noapte acţionari care să "pompeze" bani în cluburi.
Implicarea primăriilor în cadrul cluburilor de fotbal este facilitată de noile modificări, ceea ce va permite finanţarea acestora, fără a putea fi contestată în vreun fel, implicarea directă a autorităţilor locale. Modificările vin într-un moment în care problemele privind acest fenomen au fost tot mai des dezbătute şi într-o perioadă în care oamenii de afaceri din mediul privat nu sunt interesaţi să investească în sport.
În timp ce nu contestăm potenţa financiară a unor finanţatori, precum Daniel Capră sau Adrian Andrici, aceştia susţin cluburi care au alocat sume uriaşe în transferuri şi salarii în ultimul an. În acelaşi timp FC Rapid, club privat, cu istorie în fotbalul românesc, a reuşit cu greu să atragă un investitor, pe Valerii Moraru, cu o avere evaluată de 35 de milioane de euro, dar care încă nu a virat banii pe care s-a angajat să-i aducă pentru plata datoriilor, atunci când a semnat contractul de preluare a clubului aflat în insolvenţă.