Istoria aberanta: distrugerea industriei canepii si a inului in Romania
In trecut erau campuri intregi plantate cu canepa romaneasca. Romania are o traditie multimilenara in cultivarea si prelucrarea canepii, aceasta planta avandu-si originile si in bazinul dunarean. Din cauza incompetentei generalizate dar si ca urmare a unor decizii care pot fi suspecate de prostie crasa si de tradare nationala in interesele altora, industria Romaniei de prelucrare a plantelor tehnice , o afacere profitabila pe vremea lui Ceausescu , a fost ingropata fara prea multe explicatii.
Pana in 1990, in tara noastra functionau cca. 15 topitorii de in si canepa din care se obtineau fire si fibre, respectiv mai bine de 10 fabrici mari de prelucrare a inului si a canapii, la care se adaugau alte cateva mai mici. Inul si canepa erau cultivate si pe suprafete mai mici, in mod traditional in satul romanesc si incepuse sa devina o afacere de succes catre jumatatea anilor ’90.
La sfarsitul anilor ’90, Parlamentul Romaniei a interzis cultivarea canepii, pe motiv ca din aceasta se pot extrage substante halucinogene. Desi li s-a atras atentia asupra diferentelor dintre canepa indiana ( Canabis sativa indica ) si canepa europeana ( Canabis sativa ruderalis ), alesii neamului au fost categorici, aproband una dintre cele mai opresive legi privind cultura canepii. Diferenta majora dintre cele doua subspecii este ca in timp ce din canepa indiana se pot obtine diverse tipuri de droguri, canepa romaneasca nu este drog ! Ea contine doar 0,01 % componente halucinogene deci nu se poate numi canepa romaneasca planta halucinogena. Mai mult decat atat , canepa romaneasca face parte din traditiile poporului roman , astfel ca respectandu-ne traditiile , ne regasim identitatea.
De fapt, prin respectiva lege s-a lovit in industria de prleucrare a inului si a canepii. La scurt timp dupa intrarea in vigoare a legii toate topitoriile si fabricile de in si canepa au fost inchise. In subsidiar, au disparut si culturile de in, nemaifiind cerere.
Odata cu industria de procesare a canepii insa s-au distrus si o parte din indeletnicirile care tin de traditiile populare ale poporului roman.
De fapt…Romania era al doilea producator european de fire, fibre si tesaturi din in si canepa, concurand puternic Rusia, Ucraina, Polonia sau Germania. De asemenea, in Romania se produceau uleiuri industriale si uleiuri medicinale pe baza celor doua plante, precum si saci, ceara, rasina, sfoara si franghie, combustibil vegetal si turte furajere, celuloza si hartie, matase artificiala, puf pentru izolare…calculati si dumneavoastra cam cata industrie orizontala a disparut dintr-o simpla trasatura de condei! Este cat se poate de evident ca legea a urmarit de fapt inlaturarea concurentei ( române). Nu au contat miile de someri, miile de familii distruse, mileniile de traditie aruncate la gunoi.
Au existat, la sfarsitul ultimului deceniu al secolului trecut, cazuri care par hilare desi sunt de fapt mai degraba tragice, cu batrane acuzate de productie de droguri doar pentru ca nu renuntasera la datina straveche de a cultiva canepa si de a o prelucra. Au fost cazuri de batrane avand peste 70 de ani, condamnate la inchisoare ca orice traficant de droguri! Va puteti imagina ca presa si-a facut inca o data treaba, mediatizand intens “baronii drogurilor” din satele romanesti, ironizandu-le pe bietele femei si facandu-le viata un iad.
Aberanta lege a mai avut un efect: in prezent, in Romania NU mai exista seminte traditionale de in si canepa, acestea fiind acum importate din Germania, Olanda si China!
Intre timp, s-a revenit asupra legii si s-a operat corectura necesara, fiind permisa cultivarea canepii europene, doar Canabis sativa indica fiind interzisa. Modificarea s-a produs exact la timp…dupa disparitia definitiva a industriei bazate pe cultura canepii – si a inului.
In prezent, daca inul se mai cultiva pe suprafete mici, cultura canepii se reface greu, cu mari cheltuieli ( deh, semintele de import costa si nici nu sunt adaptate conditiilor bio-pedo-climatice de la noi, apar deci alte cheltuieli suplimentare pentru intretinere, fertilizare, eliminarea daunatorilor…) ….
Au aparut si romani inimosi, cu initiativa si cu ceva dare la mana care au construit mici fabrici pentru procesarea uleiurilor de canepa sau de in. Cat despre marea industrie legata de prelucrarea plantelor de in si canepa, nici nu poate fi vorba.
Si, ca simplu fapt divers, amintim in incehiere ca in prezent gasim ii romanesti importate din Turcia sau din China, iar Ucraina a declarat ia brand de tara ( a lor, nu a noastra ).