Miercuri 29 aprilie a.c., începând cu ora 17.00, va avea loc în incinta Sălii Polivalente „Lascăr Pană” din municipiul Baia Mare, meciul de volei din cadrul Ligii Naţionale, între echipele Ştiinţa Explorări Baia Mare şi Unirea Dej, pe timpul căruia jandarmii băimăreni vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică, la această competiţie organizatorii estimând participarea a peste 150 de spectatori.
            Jandarmeria reaminteşte spectatorilor faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 4/2008, privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, cu modificările şi completările ulterioare, le este interzis să introducă în Sala Sporturilor băuturi alcoolice, petarde, fumigene, torţe, arme ori alte obiecte ce pot fi folosite la acţiuni de tulburare a ordinii publice sau care pot conduce la producerea actelor de violenţă.

Prefectul judeţului Maramureş, ing. Anton Rohian, alături de o impresionantă delegaţie de maramureşeni (primari, oameni de cultură, producători tradiţionali, oieri) au participat in perioada 25 - 26 aprilie 2015 la prima ediţie a Congresului Carpaţilor, organizată sâmbătă şi duminică în localitatea poloneză Ludzmierz.
Alături de 80 de organizaţii şi grupuri ale oamenilor din Munţii Carpaţi din întreaga Europa, au participat sute de oieri din Polonia, Cehia şi Slovacia şi, cu statut de invitat special, delegaţia de peste 50 de persoane din România, in principal din regiunile Transilvania şi Bucovina, respectiv din judeţele Sălaj (delegaţie condusă de prof. Avram Fiţiu), din Cluj, Suceava şi Maramureş.

Produsele tradiționale, portul popular, folclorul și dansurile specifice Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului au fost promovate la Bruxelles cu prilejul unui festival organizat, sâmbătă și duminică, într-o piață centrală din capitala Belgiei, de către Casa de Cultură Belgo-Română Arthis, în parteneriat cu mai multe consilii județene și primării din aceste regiuni.
Tema celei de-a X-a ediții a Festivalului "Primăvara Românească la Bruxelles", "Din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș în inima Europei", a avut ca scop valorizarea acestor patru regiuni din România, a identității lor culturale și sociale.
Numeroși belgieni, dar și turiști veniți de pe diverse continente au fost atrași de produsele expuse pe standurile amenajate cu acest prilej, de la specialitățile culinare, cum ar fi micii, până la oalele de ceramică sau iile.

În România există 15 kilometri de drum naţional „de pământ“ şi încă 224 de kilometri de drum naţional „pietruit“, dintr-un total de 17.272 de kilometri de drumuri naţionale, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La sfârşitul anului trecut, reţeaua de drumuri publice totaliza 85.362 de kilometri, din care 17.272 km (20,2%) erau drumuri naţionale, 35.505 kilometri (41,6%) -  drumuri judeţene, iar 32.585 de kilometri (38,2%) - drumuri comunale.
Situaţia aceasta cu DN-urile de pământ este consemnată încă de la primele raportări statistice privind căile de transport ale României, respectiv din anul 2007.
Pe atunci, România avea 17 kilometri de poteci desfundate cu statut de drum naţional – ruşinea Europei – şi iată că în cei opt ani trecuţi de atunci nu au fost modernizaţi decât doi kilometri.

Consiliul Național al  Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR- MediaSind întrunit în perioada 25-26 aprilie 2015 la Sibiel, județul Sibiu, cere Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze cu instrumentele legale pe care le au la dispoziţie pentru respectarea Convenţiilor Organizaţiilor Internaţionale a Muncii și a Directivelor europene în domeniul relaţiilor de muncă.

Consiliul Național al Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind consideră că  modificarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social şi a Codului Muncii se impune de urgenţă, având în vedere dezastrul creat pe piaţa muncii  ca urmare a ultimelor modificări legislative. În acest sens, membrii FAIR-MediaSind solicită modificarea legislației muncii pentru deblocarea dialogului social la nivel de sector și nivel de unitate, asigurarea dreptului salariaților pentru declanșarea grevei generale și a grevei spontane în mod neîngrădit, la fel ca în celelalte state din Uniunea Europeană, precum și asigurarea unei protecții reale pentru membrii de sindicat și a reprezentanților acestora. (vezi aici Rezoluția).

România şi Italia au semnat la Riga o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pentru prevenirea evaziunii fiscale, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
Convenţia dintre România şi Italia a fost semnată, sâmbătă, în marja reuniunii ECOFIN de la Riga (Letonia), de ministrul român al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi de ministrul italian al Economiei şi Finanţelor, Pier Carlo Padoan.
„Prin convenţie sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dobânzi, redevenţe, dividende, salarii, pensii,

Primăria oraşului Năvodari a primit recent o adresă din partea Ministerului Afacerilor Externe prin care se cere, într-o perioadă de maximum trei luni de zile, semnarea autorizaţiei de construire a depozitului de deşeuri toxice. Mai precis, Societatea Ecological Center SA a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) o hotărâre definitivă prin care instituţia de la malul mării este înştiinţată de acest lucru.
“Prin hotărârea sa din 17 martie 2015, CEDO a constatat că autorităţile naţionale nu au depus suficiente eforturi pentru a asigura executarea deplină şi într-un termen rezonabil a titlului executoriu convocat de reclamantă. Pentru aceste motive, CEDO a obligat statul român să asigure executarea, prin cele mai adecvate mijloace, a sentinţei civile nr. 759/12.08.2009 a Tribunalului Constanţa, confirmată prin decizia nr. 63/CA/28.01.2010 a Curţii de Apel Constanţa, în termen de trei luni de la data pronunţării hotărârii“, se arată în actul pe care l-a primit administraţia publică din Năvodari de la Ministerul Afacerilor Externe.

Sefului de la Fisc i se trage de la NASUL TV, televiziunea pe care incearca, din motive politice si personale sa o lichideze economic. Incercarile disperate ale lui Diaconu pot fi rezultat al presiunii politice impusa de premierul Ponta sau pot fi chiar ambitii personale, avind in vedere ca acest individ este un vechi dusman al meu personal, deranjat de-a lungul anilor de dezvaluirile grele pe care le-am facut despre el si famiglia Rusanu, nasii acestui personaj care are vechi legaturi cu Securitatea.
Nu este pentru prima data cind ANAF-ul este folosit ca ghioaga politica impotriva mea. Ramine celebra emisiunea NASUL de pe B1 TV, cind l-am avut invitat pe Dan Radu Rusanu care, suparat de intrebarile pe care i le-am pus in legatura cu cele 300.000 de hectare de teren pe care le dobindise din retrocedari,

Aparent cel mai înverșunat „luptător” pentru drepturile polițiștilor, Toader Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a reușit o performanță greu de închipuit pentru oricare dintre oamenii legii. Fost plutonier în Ministerul Apărării Naționale (MApN), el a intrat „pe ușa din dos” în Poliția Română și a ajuns comisar șef în Ministerul Administrației și Internelor (MAI), deși are doar nouă ani de muncă polițienească. În rest, Paraschiv și-a dedicat cariera „muncii sindicale”.
El s-a făcut remarcat, în ultima vreme, ca și coleg de platou cu generalul-avocat Pavel Abraham, la Antena 3, de unde își dă cu părearea asupra măsurilor legale decise de instanțe și critică deciziile care nu convin moderatorilor plătiți cu bani grei, de Dan Voiculescu. Din această postură a ajuns să aibă un salariu mai mare ca al ministrului MAI, al premierului Victor Ponta sau al președintelui României, Klaus Iohannis.

Oficial, mai bine de 625.000 de români muncesc în Italia, peste 250.000 de români muncesc în Spania, în jur de 125.000 de români muncesc în Marea Britanie, iar în Irlanda muncesc în jur de 28.000 de români. Există însă și numeroși români care muncesc fără forme legale, iar angajatorii nici nu se sinchisesc să le respecte drepturile. În această săptămână, Comisia pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European a adoptat însă o hotărâre în favoarea acestora.
“Începând de acum, cei peste 3,5 milioane de români care muncesc în țări străine au o șansă în plus să le fie apărate drepturile atunci când muncesc în baza unui contract de muncă și nu sunt plătiți. Prin raportul adoptat astăzi în Comisia de Afaceri Juridice privind cererile cu valoare redusă, s-a deschis posibilitatea ca cetățenii, atunci când nu sunt plătiți, să se poată întorce acasă în România, de unde să facă procedurile judiciare împotriva firmei rău- platnice.