"Vă rugăm să nu faceţi jocul forţelor politice ucrainene, oricare ar fi ele, deoarece ne convingem tot mai mult că acestea nu urmăresc altceva decât deznaţionalizarea noastră prin ucrainizarea şcolilor, prin restrângerea sferei de funcţionare a limbii materne, prin totalul dezinteres al autorităţilor de stat faţă de crearea unor condiţii de dezvoltare pentru limbile minoritare egale cu cele asigurate limbii ucrainene, indiferent de metodele la care recurg: a lingurei de miere otrăvită oferită de foştii demnitari sau cea a cnutului folosit de actualii diriguitori ai destinelor noastre", se arată în scrisoarea deschisă a Fundaţiei Culturale„Casa Limbii Române" din Cernăuţi, preluată de Romanian Global News.

Peste 5.000 de români maramureşeni din Ucraina au dobândit cetăţenia română până în urmă cu doi ani, când, odată cu schimbarea pe criterii politice a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, aceeaşi lege a cetăţeniei române a căpătat o nouă interpretare şi cererile de cetăţenie română ale altor români din dreapta Tisei sunt respinse.
Noua echipă USL de conducere a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, formată dintr-o absolventă a Facultăţii de Drept a „prestigioasei” Universităţi „Petre Andrei” şi un fost ofiţer SPP, absolvent al Facultăţii de Drept de la Academie de Poliţie „Al. I. Cuza”, are propria interpretare a legii cetăţeniei române şi nu mai acceptă cererile românilor maramureşeni din Ucraina,

După ce în luna iulie 2013 europarlamentarul român Laszlo Tokes solicita premierului Ungariei, Viktor Orban, să asigure protectorat Transilvaniei, a venit rândul președintelui UDMR Ciuc, Borboly Csaba, să solicite o intervenție a Ungariei care să asigure respectarea drepturilor minorității maghiare din România.
Potrivit unei declarații date agenției de presă AGERPRES, preluată de cotidianul Informația Harghitei, președintele UDMR Ciuc este de părere că Ungaria ar trebui să intervină în chestiunea drepturilor maghiarilor din România prin încheierea unor acorduri bilaterale cu România prin care să fie reglementate anumite chestiuni solicitate de UDMR.

Referendumul recent din regiunea autonomă Găgăuzia (98% au votat pentru Uniunea Vamală cu Rusia), chiar „nerecunoscut" și, firește, minimalizat de autoritățile și justiția statului de peste Prut, coroborat cu secesiunea de facto a Transnistriei, transmit pentru cine are ochi de văzut și urechi de auzit semnalul amenințător pentru ceea ce urmează să i se întâmple Republicii Moldova înainte de a apuca să adere efectiv la Uniunea Europeană: să înceteze să mai existe, cel puțin în formatul ei teritorial actual.

Nu spun că lucrul acesta se va întâmpla mâine, peste un an sau peste cinci ani: dar se va întâmpla oricum, înainte ca Bruxellesul să deschidă porțile Chișinăului pentru apartenență deplină, în caz că le va deschide vreodată.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi cu reprezentanţi ai Adunării Populare, că ţara sa se va implica în situaţia din regiune, scrie Vocea Basarabiei, preluat de Romanian Global News.
"Voi aduce la cunoştinţa Moscovei situația din regiune şi voi discuta cu ambasadorii altor ţări în Moldova despre respectarea statutului amânat al autonomiei găgăuze", a declarat Muhametşin.
Reamintim, în context, că speakerul Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, a declarat presei ruse că Găgăuzia nu va merge împreună cu Republica Modlova în Uniunea Europeană.

Activiști, bloggeri și conectori sociali din cele două state românești sunt așteptați în perioada 21-23 februarie la Sfântu Gheorghe (județul Covasna) pentru o ediție specială a Școlii de cultură și afirmare românească: INCUBATORUL DE ROMÂNISM.
Temele primei ediții a Incubatorului vizează modalitatea în care majoritatea și minoritățile își vor da mâna într-o Românie viitoare: Unită, modul în care Internetul și New Media pot ajuta la promovarea cauzelor civice, precum și sesiuni de brainstorming pentru o comunicare modernă.

Romanii Alexandru Teodorescu si Nicolae Radu Sovaiala au ratat sansa de a participa in proba olimpica de sanie, dupa ce organizatorii au decis sa ii excluda din aceasta proba. Decizia a fost luata pentru siguranta celor doi, organizatorii temandu-se de un accident.Secretarul General al COSR, Ioan Dobrescu, a explicat ce a stat in spatele deciziei oficialilor.

Au facut sania noastra praf, iar pe cea primita de la gazde nu au fost lasati sa concureze, ca habar nu aveau!?

Marți 11 februarie 2014, Institutul Balassi (Institutul Cultural Maghiar) din Bruxelles organizeaza, in parteneriat cu grupul Popular European din PE, o dezbatere despre riscurile culturale si de mediu generate de exploatarea aurifera de la Rosia Montana. Evenimentul la care participă și extremistul maghiar Laszlo Tokes va avea loc la sediul Institutului maghiar Balassi din Bruxelles si este deschis publicului larg, transmite Romanian Global News.

In program este propusa vizionarea a doua filme documentare de Tibor Kocsis: New Eldorado (2004) si 300 Tons of Gold (2014), urmata de discutii cu specialisti si cu publicul.

Atmosfera din liceul "Lucian Blaga" de la Tiraspol este foarte tensionată. Profesorii spun că sunt terorizaţi de administraţia transnistreană şi vin cu frică la şcoală. Ei nu ştiu dacă vor urma şi alte provocări şi nici când îşi vor primi salariile. Cu toate acestea,pedagogii nu renunţă să-şi facă meseria, scrie www.publika.md, preluat de Romanian Global News.

Profesorii spun că cel mai mult au de suferit copiii:

"În fiecare dimineaţă intri în clasă şi priveşti la ochii care te întreabă care va fi soarta lor şi care respectiv va fi soarta noastră, a tuturor. Este destul de dureros şi de complicat".

În cadrul celor nouă birouri electorale, oamenii au fost chemaţi să aleagă între aderarea Moldovei la Uniunea Europeană sau aderarea la Uniunea vamală Rusia -Belarus – Kazahstan. De asemenea, localnicii au fost întrebaţi (în cele trei buletine de vot) dacă sunt de acord ca Autonomia Găgăuză să iasă din componenţa Republicii Moldova, dacă aceasta îşi pierde suveranitatea, scrie Deutsche Welle.
Aşa-zisul referendum a sfidat integral legislaţia Republicii Moldova, inclusiv o hotărâre a instanţei de judecată de la Comrat (din 3 ianuarie) prin care a fost anulată decizia Adunării Populare de la Comrat (organul legislativ al autonomiei) de a desfăşura referendumul. Procuratura Generală a iniţiat un dosar penal pentru samavolnicie, iar Poliţia un alt dosar penal pentru aţâţarea vrajbei, diferenţierii şi dezbinării naţionale.